DOR.EL tsIRSAN

' . Y.,t,',. _t"..

: i.-i { ^,:

ij.

l:,':

I

i_.i.1:.1

DOR.EL tsIRSAN

. l',,,t

:';.

.i

\ ''ir 1 ..

uloasele e.taloane de

rt ale geta-dac,ilor

W

M]RACULOASELE ETALOANE DE MASURA AIE GETO.DACILOR

CUPRINS

Introducere

^{. '. . '. .} '... ^{. ..} '.9

capirolul r.

LINmATI ANTICE DE MASURAT LI-INGMEA 1. Sistemul de unita! ^{cu care au fost proiectate} piramidele

egiptene...

^...2L

2.

^{Unitdli de mdsurd din}

Mesopotamia...

...29

3.

^{Sistemul de}

unitili

de mdsurd al Greciei antice'...33

4.

^{Unitdlile de mbsurat lungimea de la Roma..} .-..-....37

5.

Sistemul de unitali de misurd egiptean'..

...

_{'.. -.4I}

6.

^{Sistemul de unitAfl de} mdsurd al geto-dacilor-...44

7.

Aveau geto-dacii o unitate definitd ^pentru volum?..57

Capitolul

2.

GIGANTtr $I CONSTRUCTIILE LOR CICLOPICE

l,

^Planul general al Piramidei-Keops...65

2,

Cotul piramidal gienigma

atlan6.

^...74

3,

Paralelism tntre Sanctuarul Mare Rotund al dacilor ^gi

Piramida-Keops... ...81

4.

Etaloanele geto-dacilor gi podul de peste Dundre, zis al lui

Traian.

^{. .. ... ...90}

5.

Alte dovezi cb dacii au avut ca etalon cotul

piramidelor.

^{.. . .. ...98}

6.

Cotul piramidal la nivel

planetar... ...103

Capitolul

3.

^{SEMNELE CERULUI}

1.

Argumentul

stramo$ilor.. ...1I7 2.

Sistemul zecimal de numeralie gi cei din Marea Rasd

cosmic6... ...119

3. Cotulsacrulanivelcosmic... ...126

4.

Semnele cerului gi

antediluvienii...

...133

5.

Testamentul antediluvienilor. ..

... ...144

6.

Cuvdnt de

lncheiere ...

...152

DOREL BIRSAN

ANEXE

Anexa 1. Constanta gravitodinamicd _{de cuplaj ..} . .. . .

..I57

Anexa 2. Sarcofagul din Piramidd qi factorul obsesiv..162 Anexa 3. Herodot qi proporfiile piramidei-Keops _{. . . .... I 65} Anexa 4. Careul magic al celor 9 numere debazdla geto-

daci... ...168

Anexa 5. Numdrul sacru 365,24155 este o constant5 a

Galaxiei.

...175 Anexa 6. Cotul piramidal al ge{ilor, o mdsurd

galacticd... ...180

Bibliografie

.. . .. ...187

Referinfe..

...188

MTRACULOASELE ETALoANE ^DE MASuRA aLB cero-DACILoR

Introducere

Personajul principal al ^acestei cdrfi este unul din etaloa- nele cu care a fost proiectatd Piramida-Keops din Egipt, pe care l-am denumit cot piramidal qi ^uneoti cot sacru, deoarece a fost considerat de antici un etalon sfdnt. Iar atributul

i

se potrivegte,

cdci prezen\a

lui

este evidentd 9i la nivel cosmic, mdsurile siste- rnrrlui solar

fiind

^rezonante cu acest etalon sfiAvechi. Ca sd nu rurrintcsc aici c6, de fapt, vom regdsi cotul ^qi la nivelul Galaxiei.

I )irr sf, nu sdrim peste etape, ludnd-o inaintea in{elegerii, care vinc mai lent, dacd nu este adusd de strifulgerarea intuifiei.

in

^general ideile au o ^{viald' a} lor proprie 9i ^aruncd umbre in multe direclii. Ele se nasc din alte idei qi evolueazd spre in!e- k:suri noi pe mdsurd ce

li

se

clarifici

validitatea. Pornit inilial in

clhrtrrrt:ir unui alt intclcs al gravita{iei, pentru a scoate gtiinJa din rorrrr rrrirlll it spitliiklr c:ttrbc, citrc nu au ajutat cu nimic la desci- Irrrrrrr l,trrrvilrr(irri irr intitnitttca

ci

microcosmicd, am gdsit calea rrrrci ttrrrrii tlittatttico, in care miqcarea genereazd forfe adi]ionale,

spl[iul

l'iind sediul unei multitudini ^de eteri suprapuqi. Aspectul rnatcmatic de ^abordare a gravitaliei,

in

acest

fel,

se simplificd rlclical, iar miqcarea este repusd

in

spaliul firesc tridimensional.

So cviclcntiazd un cuplaj intre cAmpul gravitalional ^gi cel nucle-

lr,

curc nu ^poate

fi

desfiinlat de materie.

Altfel

spus, cdmpul rrrrt'k:irr c:stc intrinsec legat de cdmpul gravific, lntocmai legdturii rlirrtlt' t'llrrrprrl magnetic de cel electric, deosebirea

fiind

aceea cd prirrrrrl lrurclcrn sc manifestd mult mai slab la nivel macrocosmic.

fii

descrierea acestei teorii dinamice a gravita\iei ar putea continua, epuizdnd paginile

cd(ii

de faJd qi deviind de la subiec- tul ^{propus, acela} de analizd a etaloanelor antice de mdsurd qi in spccial ale etaloanelor folosite in spaliul mioritic al geto-dacilor.

Cum e posibil ca de la o noud teorie a gravita{iei sd ajun- gcm la geto-daci, este simplu de explicat gi nu este nici o incon- sccvenld

in

prezentarea subiectului gi

nici o

exagerare pornitd rlirr prea mult elan naJional.

DORELB1RSAN

creat omul, iar zeii locuiau pe pdmdnt aldturi de crealialor, peri_

oadd cunoscutd drept Epoca de aur a omenirii.

Din

dovezile aduse

in

acest studiu, poate unii, mai ugor influen{ati de istoria oficiald, vor inceta sd mai vehiculeze idei absurde despre daci, cum ar

fi

^aceea cd ei nu aveau scriere gi foloseau doar rabojul pentru consemndrile inerente

vielii

sociale.

Asemenea idee este

o

aberafie,

in

condiJiile

in

care astrolabul dacilor de la Sarmisegetuza relevd o inaltd cunoa$tere a aritme-

ticii

gi geometriei. Ori cunoaqterea matematicd, pentru a se dez_

volta qi rdspdndi, are nevoie de

un

sistem de

icriere

eficient,

fiind

o laturd intelectuald ulterioard inventdrii scrierii gi care ne- cesitd qi un sistem adecvat de numeralie, iar dacii le_au avut pe toate, dupd cum vom demonstra.

Prin

cultura

lor

geto-dacii sunt purtdtori

ai

strdvechii culturi a titanilor gi giganJilor hiperboreeni gi mai tArziu a atlan-

filor

^de

la

care au mogtenit qi limba, cunoa$terea gi concepJiile religioase. Iar vechile civilizalii au fost distruse _de anumite ieno- mene cosmice, care se repeta periodic Ai despre care predecesorii incearcd, sd ne avertizeze, oferindu-ne date pentru a calcula ur_

mdtoarea perioadd catastroficd, insd

civiliialia

noastrd

nu

se sinchisegte

in

studiul gi descifrarea lor, degii, dupd cum evoluea_

zd lucrurile pe Terra, preluarea gi inJelegerea acestor informa{ii strdvechi, care redevin actuale, ar trebui sa fie o prioritate.

14

MTRACULoASELE ETALOANE DE MAsunA arB cnro-DACILoR

Capitolul

¹

Sisteme de unildrt de mdsurd

antice

MIRACULoASELE ETALoANE DE MASURA ern cero-DACILoR

Despre subiect

Oamenii sunt inclinali sd creadd cd anticii ^erau primitivi, iar metodele

lor

de a mdsura lungimile, duratele, volumele ^sau cantitdflle de cereale, erau la

fel

de primitive. Chiar arheologii,

in

baza unor probe ^scoase

la

iveald

din

timpurile trecute, ^au alimentat ideea

cd

sistemele

de unitdli

antice

erau

^arhaice, oamenii avdnd

la

indemdnd

unitdli

derivate

din

dimensiunile geometrice a1e corpului uman: lungimea tdlpii, ldlimea palmei, a degetului, sau mdsura unui ^pas

in

mersul obignuit, ori lungimea antebrafului, cunoscutd drept cot qi ?ntdlnitd

la

majoritatea po- poarelor, dar cu dimensiuni ugor deosebite.

Aceastd metodi a anticilor de a ^mdsura cu mijloace ^ar- haice exista, cu siguran!6, in cercul comunitdlilor mici ^{ale oame-} nilor de rdnd, cdnd nu aveau la indemdni ^etaloane calibrate, dar geto-dacii

au

moqtenit

un

sistem

de

unitSli

de misurd

bine conturat

gi intr-o

relalie misterioasd

cu

etaloanele folosite ^la construirea piramidelor de pe ?ntreg pdmdntul.

O asemenea afirmalie ^{poate pdrea} fantezisti, cdci se in- tdmpld de multe

ori,

chiar arheologilor, sd mai ^scape

din

lesd imaginalia,

ln

lipsa unor probe edificatoare, dar pentru a susJine afirmalia cd geto-dacii aveau un sistem de unitdli laborios existd incd dovezi

in

construcliile

lor.

Cdci era inevitabil sd vind qi

timpul

cdnd ,,pietrele

vor vorbi

adevdrul",

cum a

^ptevdzrtt

Eminescu, deoarece ele ^pdstreazd incd

in

mdsurile armonios alese de citre megterii daci gi ,,urme" ale etaloanelor utilizate.

La

nivel mondial etaloanele au fost foarte diversificate dimensional, dar unele ^{pdstreazd subiacent} un numitor ^comun, scmn cd au fost deduse din mdsuri semnificative, care veneau tlintr-un trecut mai indepdrtat, cele strdvechi reflect0nd un nivel rnai elaborat de definire.

Se profileazd astfel un sistem de unitd{i de mdsurd foarte hine fundamentat, precis qi universal, valabil pentru acele con- structii ce depdqesc 5-7 milenii vechime. Etaloanele strivechi ^se tlcosebesc radical in raport cu sistemele de etaloane qi unitdli al

I7

DOREL BiRSAN

antichitd{ii, acestea din urmd ^pdstrdnd in cadrul 1or elemente din sistemul de unita{i strdvechi,

intdlnit la

proiectarea majoritdlii construcliilor din neolitic (piramide, zigurate sau marcaje admi- nistrativ-teritoriale, etc.).

Toate observaliile ce vor

fi

reliefate in cartea de fa\d, aratd clar cd. sursa tuturor etaloanelor antichitdlii a fost piramida egip- leand, zisd.

a lui

Keops, sau civilizalia(cultura) care

a

ridicat piramida gi cu care antichitatea pare a avea o legdtura de tradilii

gi continuitate.

Se considerd

azi,in

mod oarecum abuziv, cd sistemele de mdsuri qi greutSli s-au dezvoltat odatf" cu evoluJia comerfului qi

industriei,

iar

acestea au migrat dinspre Egipt, Mesopotamia gi

India spre Grecia qi Roma, apoi spre celelalte popoare, pe care

aceqtia le-au influenlat.

Asta in

ideea, rdspdnditd

de

istoria oficialS, cd

omul a

evoluat de

la

stadiul

primitiv

de grupuri hominide spre omul de azi. Dar aceasta poate

fi

o prejudecatd, deoarece

vom

demonstra

cd in

perioada

neoliticd

existau etaloane gi sisteme de mdsuri qi greutdJi mai elaborate dec6t cele ale antichitd{ii, antichitate care a uitat sursa originard a infor- maliilor ei.

in

realitate Ge{ia a fost o insuld de cunoaqtere

in

care s-au pdstrat etaloanele originale ale atlanJilor qi mare parte din tradilia

lor

strdveche. Iar frdnturi din cultura ge{ilor a migrat spre cele- lalte popoare qi nu invers. Dar etaloanele gi ptiin{a dacilor erau apanajul unui cerc restrdns de ini{iaJi,

la

care nu au avut acces

cei strdini de neam, sau consideraJi nedemni. La momentul in care romanii au atacat Sarmisegetuza, iar Decebal a pierdut lupta (fiind vorba gi de ceva trdddri din ^partea unor nobili) to{i preolii

iniliati ai

cetd\Ii gi-au luat viaJa prin otrdvire, dupa cum arutd. o secventd de pe Columna

lui

Traian, iar unele sanctuare au fost incendiate chiar de geto-daci pentru ca romanii

si

nu aibd acces

la mdsurile etalon incifrate gi nici la tehnica prin care funcliona calendarul solar. Cele

mai

multe, insd, au fost incendiate de romani. Dar nu-i imposibil ca mare parte din qtiinla geto-dacilor, scrisd pe tdblile, s6

fi

fost ascunse inainte de atacul romanilor gi sd

fie

gdsite intr-o

zi,

cele existente azi

la

Sinaia

fiind

o micd parte din tezaurul de cunoaqtere al dacilor.

inbazastudiului etaloanelor de lungime, care pot

fi

iden-

18

MIRACULOASELE ETALOANE DE MAsunA are cnro-DACILoR

tificate din ^analiza planurilor constructive ale monumentelor rd- mase de atunci, se poate demonstra c5, intr-un timp indepdrtat din trecut, a existat o civilizatie avansatd de la care antichitatea a pdstrat frOnturi de cunoagtere $i a ^{mo$tenit etaloane} foarte ^pre- cise de m6surd.

tn

acest sens, mersul istoriei a fost mai degrabd involutiv, iar lumea a mers in jos, _atdt in ce priveqte cunoa$terea, c6t qi rasa umand, care s-a degenerat pdnd,la conglomeratul rasial de azi.

Omul nu avea cum sd provind din maimu{e, ci mai ^degrabd ori- ginea

lumii

de azi a fost civilizalia care ne-a precedat, omenirea actuald pornind pe drumul civllizdrii cu o bogata moptenire de cunoa$tere, din care a pierdut, pe traseul sinuos al istoriei, din cauza cdderli

in

precaritate qi a conflictelor dintre grupurile su- praviefuitoare, care au ignorat sau au uitat originea lor comund.

A

doua ipotezd, ar

fi

aceea a unei manipuldri ^{a popoarelor} dea lungul istoriei de cdtre agenli inteligenli strdini Terrei, care au fdcut experimente ^genetice pe oameni, formAnd

linii

^genetice din ce

in

ce mai evoluate, pentru a ob{ine

fiinle

umane perfor- mante,

in

acord cu necesit5lile lumilor cosmice din care ei fac parte gi

in

care,

in

viitor, vom

fi

^gi noi integra{i. Pentru cd apa-

rilia

omului ^raJional

in

univers nu este ?ntAmpldtoare gi va avea

un anume rol

in

pdstrarea ordinii universale, fiinlele inteligente din univers, ajunse la un anume nivel de cunoa$tere, devin fac- tori generatori de ordine in univers.

Acegti interven{ionigti cosmici au dat oamenilor

qi

anu- mite informa!1i, care s-au pdstrat

in

societdli iniJiatice inchise.

Cunogtinlele preluate de la ei sunt

in

contrast cu timpul ^istoric,

iar

despre

un

^asemenea contact

cu fiinle

evoluate venite din cosmos vorbeqte patriarhul Enoh gi inJeleptul egiptean Thoth.

Unele informalii apar scrise qi pe tdblilele sumeriene.

Deoarece sistemul de unitdli de mSsurd al constructorilor de piramide, raspdndite pe intreg pdmdntul, este foarte evoluat gi are legdturd chiar cu mdsuri din sistemul solar, ar

fi

o dovadd cd

cl

a fost impus de

o

civilizalie avansatl

din

univers, dacd nu cLrmva, rdmAne la fel de validd gi ipoteza alternativ5', cdpe Terra

s-au perindat nenumdrate civiliza\1i ajunse in stadii superioare de cunoa$tere qi care au fost distruse de fenomene cosmice ciclice,

l9

DOREL BIRSAN

in

fa{a cdrora au fost neputincioase,

in

ciuda avansului tehnoro- gic atins.

Nu-i imposibil ca tocmai informalii despre ciclicitatea unor asemenea fenomene catastrofice, care tulbura 0rdinea in sistemul solar' sd fie inscrise in Piramida-Keops, pentru a ajuta societdJile ce vor descinde din supravieJuitori _{sd aibd} cuno$tintrd despre ele

cu anticipaJie qi sd i-a mdsuri de salvare

in

timp util. Dai efici-

enJa gestului lor depinde gi de capacitatea civiliza[iei noastre de

a decodifica informa{iile _inscrise

in

monumentele strdvechi de

pe Terra. Ori, pentru preluarea incdrcdturii informa{ionale este necesarS cunoa$terea cu precizie a etaloanelor folosite la proiec- tarea acestor monumente. $i ^{mai este nevoie ca aceste} informaJii sd fie tratate cu seriozitate qi nu privite cu o falsd superioritate, caracteristicd timpului nostru, deoarece de multe ori

eli

depdqesc

stadiul atins de gtiinla noastrd gi, sd

fim

obiectivi: piramidele strdvechi nu aufost construite _{de oameni} primitivi.

Vom descrie mai departe toate aceste sisteme de etaloane

qi unitdli

de mdsurd, subliniind, acolo unde este posibil, ele_

mentele lor de legdturd. $i, ^{pentru a}

fi

consecvenli, vom incepe cu sistemul cel mai elaborat, acera al constructorilor piramidelor egiptene.

20

2I

MTRACULoASELE ETALOANE DE MASURA are cnro-DACILoR

Sistemul de unitS{i de m5surl cu care au fost proiectate piramidele egiptene

Gradul de complexitate qi punerea in practicd impecabild ^a unui proiect ^grandios, cum este Piramida-Keops, aratd cd acei constructori ^aveau cuno;tinle tehnice avansate. De asemenea, ei posedau qi o ^gtiin{6 la un nivel care depdpegte qtiin}a civlliza\iei noastre, deoarece proporliile dintre mdsurile Piramidei sunt nu- mere sacre, respectiv constante ale materiei necunoscute pentru noi, dar identificabile cu ajutorul unei ^qtiin{e noi, pe care eu am numit-o gravitodinamica, ^despre care, dupd cum se pare, acei constructori misteriogi aveau cuno$tinF [1].

Un argument in ^{plus cd} cei care au construit Piramida cea mare din Egipt faceau parte dintr-o civlliza\ie tehnologicd este

relevat

gi de

etaloanele

lor de misurat

lungimea, care ^sunt definite din ^{raza polard a} Pdmdntului gi au adiacenla cu mdsuri semnificative din sistemul solar, fapt ce va

fi

demonstrat pe par- cursul expunerii de fa!d. De acaea, pentru a clarifica situalia din start, vom identifica acei constructori ai piramidelor egiptene ^(qi nu numai) ca

fiind

atlanJii, deoarece, dupd cum vom ardta, in

epoca faraonilor, in Egipt nu se mai folosea sistemul de unitdJi al piramidelor, fapt ce poate

fi

interpretat in ideea cd piramidele nu sunt construite de faraonii egipteni. E posibil cd faraonii au in- cercat sd imite marile piramide, care precedau cu milenii ^apati\ia lor, gi de aici ideea cd ei ar

fi

cei care le-au construit, dupd cum sus!in unii istorici antici.

In

acest sens, vedeta etaloanelor de mdsurd folosite de atlantri este

cotul

piramidal, care avea, conform eqantionului ,,consemnat"

in

piramida, o mdsurd de 0,635660 m (exact). Cei rnai

mulli

oameni, cdnd

vdd un

asemenea

nivel

de precizie

?ntreabd cum este

posibil si fie

reprezentat, dar explicaJia ^e simpl6.

Acei

constructori

de

acum 10-12

milenii au

marcat rndsura cotului piramidal chiar

in

interiorul Piramidei-Keops.

(lum? Destul de simplu. Deasupra

uqii

de intrare

in

^Camera

DOREL BiRSAN

Regelui este reliefat in ^piatrd de granit negru un mic dreptunghi absidat, ca o potcoavd. Gradul de glefuire al pietrei

tiino

foarte mare, se poate mdsura cu precizie ind{imea reliefdrii, care repre_

zintd un deget piramidal. Apoi, gtiind ca degetul era egal

"u

^ttZS

dintr-un cot, se calculeazd, mdsura cotului, care coincide qi cu circumferinla acelei forme absidate, pe care cei mai

mulli

au asemdnat-o cu o potcoavd. Forma insdqi duce cu gdndul la cai gi la deplasare, adicdlaun etalon cu care sd se mdsoare distan{ele.

Pe de altd parte, alegerea acestei forme ciudate _de potcoavd pentru

a

inscrie mdsura

cotului

sacru, putea

fi

motivata de

tendinta preoJilor savanJi, cate aveau acces

in

piranmidd, de a ascunde informa{iile de cei neaviza!i, cdci forma respectivd. era,

de fapt, un

dreptunghi absidat,

ce

avea anumite proprietdli matematice, iar lungimea circumferin{ei sale se putea determina foarte precis mdsur6nd doar lungimea gi ldJimea (axa mare qi axa

micd) ale

acestui gen

de formd

geometricd.

Vom da

detalii despre acest aspect intr-un capitol adecvat dedicat ,,potcoavei,, din centrul sanctuarului Mare Rotund al geto-dacilor.

Misterioqii proiectan{i ne transmit doud etaloane de lungi_

me exacte, care rezoneazd cel mai bine cu mdsurile piramidelor qi conduc

la

relevarea constantelor numerice incifrate.

Nici

un

alt

etalon folosit nu conduce

la

evidenlierea armoniilor nume_

rice din Piramida-Keops,

in

afara cotului qi clegetului piramidal.

valorile adoptate in expunerea de fald vor fi:

1 cot piramidal = ^{0,635660 m;}

1 deget piramidal =

l/25

_{coli =} 0,0254264 m.

E lesne de observat _{cd acest} etalon poate reprezentaazecea milioana parte din razapolnd, a pdmdntului, _{dacd.in trecut acesta} avea

o o

ruzd

cu I74 m

mai mic6 decdt

in

prezent. Dilatarea globului terestru din momentul definirii cotului piramidal gi pdna azivine

in

sprijinul ipotezei

lui

Wegener, sau poate

fi

explicatd

in

aceastd viziune. Este posibil ca atlantli, gtiind ca pdmAntul se

dilatd cu o ratd constantd, sd

fi

dorit sd ne transmitd momentul in care a fost definit cotul, care poate

fi

calculat, determindnd rata de dilatare in discu{ie.

22

MTRACULoASELE ETALoANE ^DE MAsunA ele cBro-DACILoR

Pe de alta ^parte, adiacen{a intre mdsura cotului piramidal 9i rlir-nensiunea Pdmdntului caplftit alte valen{e cAnd vom demonstra

c[

^acest etalon rezoneazd ctt dimensiunile Soarelui, dar

qi

cu rndsuri semnificative ^ale Galaxiei, de parcd intreg sistemul solar rr fbst proiectat (de Cineva inzestrat cu ra{iune, voinld proprie qi, rnai ales, geniu!) folosind cotul piramidal. Vom trata acest aspect inedit, legat de etalonul atlanlilor, intr-un paragtaf separat.

Dacd cotul piramidal ^poartd qi ceva

din

calea athaicd de tlefinire, fiind comparabil cu mdsura antebralului uman (de la cot pAnd

la

vArful degetului mare), este demn de remarcat cd acei oameni, care l-au creat dupd ^mbsura

lor,

depdgeau media de

indllime a oamenilor de azi. Dar 9i celelalte ^etaloane pe care le- au avut atlanlii sunt, de asemenea, mai mari decdt cele folosite de oamenii care au

trdit mai

tdrziu.

Unul

dintre acestea este

stdnjenul

piramidal, un

etalon

la fel de

strdvechi marcat ^la rdndul lui in Piramida-Keops.

S thnj e nul

ilin

Piramidd

Se pare cd pdnd acum nu a observat nimeni cd stdnjenul era un etalon la

fel

de strAvechi al constructorilor de piramide. Cu toate acestea el este acolo, imortalizal

in

piatrd, dovada de ne- contestat cd sursa

lui

originard este Piramida-Keops. Cum l-au preluat anticii din ^{Piramidd, rdmane} insb un mister, cdci qi dacii cuno$teau acest etalon strdvechi.

Mdsura stAnjenului piramidal este de 1,91 m _9i a fost inci- lratd

in

lungimea

la

interior a sarcofagului din ^{Camera, bote-} zirtd, dupb

trqdi{ia

arab6,

a

Regelui, deoarece aceasta avea lrlatonul plan. In mormintele ^{arabe camera unde este inmormdn-} tlrt un b5rbat are plafonul plan, in timp ce aceea unde este inmor- rrrantatd

o

femeie are plafonul ^in61!at

in

centru, sau ,,in ^doud rrpo", dupd

un

termen specific meqterilor

de

case

din

^zona

rrortslr[.

Modul de definire

al

stAnjenului este necunoscutS. Dacd r('l)rczcnta indljimea medie a unui om, observdm iardqi cd acel

( )l f r (:r'ir rnai inalt decdt omul zilelor noastre qi, respectdnd propor- [rilt', ^{un om} de

I,97 minil{ime

ar putea avea o lungime aanle-

23

DORELBiRSAN

bra{ului de 63 cm, conform cotului piramidal. _{Dar, e puJin pro_}

babil ca

acest etalon s6

fi fost definit

arhaic, dupa masurile corpului omenesc, deoarece acei constructori de piramide din neolitic dau dovadd de cunoqtin{e avansate.

Este demn de remarcat totuqi cd stdnjenul se cuprinde de

75 de ori

in

inal{imea piramidei-Keops qi de 15 ori

in

mdsura diametrului sanctuarului Mare Rotund, al dacilor. cu toate aces-

tea, pare cd

nu

stAnjenul este etalonul indicat pentru a releva numerele sacre inscrise in mixtura dimensionald a piramidei.

Stdnjenul piramidal apa-re consemnat gi in Biblie, la valoa_

rea sa reala, de 7,97 m,

fiind

un etalon rdspAndit

in

antichitate, cu valori ce variau de la popor la popor. Dacii au pastrat _{valoa_}

rea originard

de

1,97

m,

ins6 ulterior, romdnii

l_iu

decalibrat uqor in evul mediu gi mai t0rziu, caci pe vremea lui $erban-Vodd acest etalon pierduse din lungime cdtiva milimetri, avdnd

I,962

metri.

O ipotezd mai verosimild ar

fi

aceea c6,m6sura stdnjenului a fost preluatd mult mai tdrziu de cdtre

iniliafii, .." _-ui"

^uu"uu

acces

in

Piramidd, gi transfbrmatd intr-un etalon, pe care atlanJii nu l-au folosit.

Ei

doar au dat sarcofagului din cimera Regerui lungimea

la

interior de 1,97 m,

in

acord cu alte premise, iare, probabil, facea din volumul interior al sarcofagului o unitate de

volum pe care au dorit sd o conserve gi _{sa o} transmitd peste timp.

Piciorul atlanfilor

Cu siguranld cd

mulli

dintre cei cunoscdtori

in

ale pirami_

dologiei

_se

vor

ardta

mka[i de

includerea acestui etalon in sistemul de mdsuri al atlanJilor, dar nu este nici o greqeala. Acei constructori de monumente megalitice delineau qi un asemenea etalon, insd nu este predominant in proiectarea piramidei_Keops, dar apare ,,consemnat" aldturi de cotul piramidal.

Modul de incifrare al piciorului piramidal _este mai inedit gi necesitd pi alte cunogtintre despre piramida _cea Mare din Egipt.l

I

Pentru aprofundare ase vedea cartea,,Mesajul atktnlitor,,[2].

24

MIRACULOASELE ETALOANE DE MASURA AIj GETO-DACILOR

in

primul rAnd piciorul piramidal, pe ^care

il

^{vom numi qi}

ltit'iorul atlanlilor, ^{apare pentru a} incifra omniprezenttl ,dactor ohsesiv", numdrul atdt de apreciat de atlanli, ce poate

fi

^numdrul

clroie

in

decodarea mesajului

purtat de

piramidele

Terrei

_9i

rrclresat peste

timp

civllizaliei ^noastre.

$i

^{nu este}

^o

^exagerare,

tlooarece acest numdr obsesiv apare incifrat

in

piramide de ^pe rnai multe continente, din cele mai vechi timpuri, care depdqesc vcchimea piramidelor egiptene, cum sunt, de exemplu, pirami- dcle din Bosnia.

Factorul obsesiv este

o

mdsurd identificatd pentru prima

datd in planul Piramidei-Keops de cdtre inginerul D. Davidson qi cstimatd de acesta La286 degete piramidale. Numai cd atlan{ii au inscris

in

piramidd qi rela{ia exactd care definegte acest factor, ceea ce in timpul lui Davidson nu a fost posibil de evidenliat.

Numdrul in discu{ie depinde de numdrul 9! ^qi de numdrul n sub forma:

lot

Factorul ^obsesiv = ^d)

= I ''-

=285,79135

\x'J2

Semnifica{ia sa matematicd este greu de intuit, insd numd-

rul

apare ca

un

lait-motiv

in

Piramida egipteand, reflectdnd o abatere, inclusd

in

mod voit, a mdsurilor de la regulile ^geome- trice firegti sau ca diferenJi intre mdsurile reale,

din

teren, qi rndsurile ideale, presupuse de teoria matematicd. Spre exemplu, lectorul ^{obsesiv apare} ca diferenla intre perimetrul bazei ideale

;;i cel al bazei reale a Piramidei-Keops, care are 8 fe!e, mijlocul laturilor sale

fiind

ugor curbat spre interior. Uqa de ^acces in Piramidd, descoperitd dupd tentativa reuqitd a lui Al-Mamun ^{de a} intra in Piramidd, nu este plasatd pe apotema laturii triunghiulare rr<rrdice, ci este deplasatd spre est

cl

285,79 degete.

De asemenea, factorul ^obsesiv mai apare incifrat prin indl- lirnea vdrfului supraideal al Piramidei (vdrful lipsd), ori in lungi- rrrca

la

sol

a

Sfinxului, care este egald

cu

10

Q,

avdnd deci )851,9135 degete (72,66 m).

in

interiorul Piramidei Axa centrald a culoarelor ^(Descen- tlcnt gi Ascendent) nu este cuprinsd in planul vertical nord-sud ^al l'irrrrnidei, ci este plasatd ctt7,26 m spre est, adica cu o valoare

25

DOREL BIRSAN

egala cu factorul obsesiv.

Axul

central vertical al

Marii

Trepte este

$i el

deplasat

cu

circa 286 degete spre est,

in

raport cu planul central nord-sud al Piramidei, ce trece prin vdrful sdu, iar plafbnul Marii Galerii este inAllar laJ6 de plafonul primului pasaj cu aceleapi 286 degete.

La toate aceste obsesive repetAri a numArului

e,

se adaugd gi modul de evidenJiere cu ajutorul mdsurii, numitd de noi aici, picior

piramidal.

_{AstfeI, mdsurdnd} perimetrul bazei piramidei- Keops

cu

ocest etalon ea are

fk ^{l0 Q}

picioare piranidole t2857.51J5 picioaret. insd definirea piciorului piramiclal nu se bazeaLa pe acesl raport _ce poate fi scris:

Perimetrul bazei 10.

a

f6s)z

^t

\\

='::1:::-' -

^{1 2. 7 8 d. n.=0. i249 nt}

28.57.91 t5

ci, mai

degrabd, este un etalon derivat

din

degetul piramidal, reprezefiand o zecime

din

circumferin1a unui cerc cu raza cle

20,34 degete piramidale. De ce, neapirat 20,34 degete, vom ve- dea mai ^jos.

Matemaric, aceasl a se rcrie:

2rr

2

r'20.34 2r.4

n

a

^{8nz ro}

I 2'780 d.P.=0.3 249

n

to - to ⁼ to ^='

t0

Numdrul 20,34 la rdndul

lui

este gi el un numdr semnifi- cativ, fiind o zecime din numdrul 203,4, care poate

fi

^considerat

aL doilea numdr obsesiv a7 Piramidei-Keops. El apare incifiat ^gi

in

numdrul de trepte(asize) ale Piramidei, care are 203,4 trepte, treapta fraclionarA fiind agezatd la baza Piramidei (fig. 1).

Deoarece numdrul 20,34 depinde de numere semnificative pentru atlanji gi chiar pentru matematicienii de azr (c6ci 20,34 = 4

r

cp), rezrrltdr ca etalonul nttmit picior piramidal de 0,3249 m, genera, pdn dependenla sa de numArul n, de numdrul de aur rp qi de numirul misterios

f),

^(ce pentru atlantri pare a

fi

un alt gen _de numfu de aur!), genera deci, forme armonioase gi mdsuri rezo- nante cu aceste constante matematice.

26

MIRACULOASELE ETALOANE DE MASURA ALE GETO DACILOR

Pentru a dovedi cd acest etalon nu ^este

o

invenlie teore- licir, subliniez faptul ^ca el apare consemnat in Biblie cu mdsura rlc 0,32 m, sau cA Papirusul Rbind, aflat la Bdtish Museum din Londra, redactat de scribul Ahmes

in

1650

l.IL.

dupd un docu- rnent vechi, scris sub regele Ammenemes, ^are dimensiunile de 5

Figura 1. Imagine cu exteriorul

Maii

Piramide' din care se

kde, la bqza ei, treapta frqclionard.

nrclri lungime pi 0,32 metri lelime. Aceasta este masula unui picior atlant gi nu este alease la intamplare.

De ^{asemenea, exista} gi

in

Grecia anticd un etalon numit

ficiorul

olimpic avand ^mdsura de 0,32

m. Cu

siguranJA era rrtcla5i etalon sfavechi al atlantrilor, care se amestecase cu alte ( lirloane adoptate mai ldrzitt, cltm era piciorul eginetic de 0,33 m :,:trr

lticiorul

samian de 0,35 m, a cAror provenientA nu se mai

{

oirflc, 9i nici modul ^{cum au} fost definite. Dar ele existau ^gi , rrrrr lirlosite pe teritoriul Greciei antice.

21