Dreptul gi echitatea in conceplia filosofilor antici

Monica-MardIHFBAI(O$

ECHITATEA

iu onEPTUL PENAr suBsrANTrAL

Universul Juridic

BucureEti

-2018-

E cop"it,

Prefag5...

CuvAnt-inainte

Abrevieri...

^LL

Introducere.

CAPITOL PRELIMINAR DREPT. DREPTATE. ECHITATE

Secfiunea. L.

Perspectivi filosoficl

^asupra

conceptelor

de

drept dreptate, echitate

1.1.

Dreptul

gi echitatea

in

conceplia

filosofilor

antici...'.'.'...18 1.2.

Dreptul roman

^{gi nogiunea} de

echitate..

...'.'...25 1.3. Dreptatea _9i echitatea

in

conceplia

unor filosofi iluminigti

gi

utilitarigti

Secliunea 2,

Conceplii moderne

despre

drept dreptate,

echitate...30 2.1. Egalitatea de ganse,

nediscriminare,

egalitate

in fala

Iegii...30 2.2.

Modelul moral-politic

^al

dreptului

gi

modelul democratic

al

dreptului.

Echitatea ca

justilie sociali

2.3. Echitatea

conturati in principiile fundamentale

..'...'.'."...37 PARTEA

I

ECHITATEA iru NEPORT CU SANCTIUNEA

PENALA

...,.,,,,,,.,..4L CAPITOLUL

I

ECHITATEA _$r INDIVIDUALIZAREA SANCTIUNILOR PENALE...48 Secliunea 1. Echitatea gi

individualizarea

^pedepsei ...

Subsec.tiunea A. Echitatea _Si

individualizarea

pedepsei in

dreptul

penal romd.n

A.a) Aspecte generale...

A.b)

Principiul propo4ionalitilii restrAngerii drepturilor fundamentale, garanlie

a

echitafli in individualizarea legali

^a

pedepsei... ... 59

A.c) Pedepsele

principale in dreptul

^penal

romdn

gi echitatea...71 A.c).1. Aspecte

din individualizarea pedepselor aplicabile

persoanei

juridice

77

A.c).2.Individualizarea legali

a

detenliunii

pe viafi.'.'..'...'74 A.c).3.

Individualizarea legall

^a

inchisorii

13

18 18

26

34

48 55 55

78 A.c).4.

Individualizarea legali

a

amenzii

⁸⁵

4s2l Moni

c a- Mar cel a D inu-B akog A.c).5.

Alte

aspecte ce vizeazd echitatea cu

privire

Ia

individualizarea pedepselor

principaIe...'.".'....'..92 A.d) Aspecte de

individualizare legali

a

pedepselor

accesorii gi

complementare

gi echitatea...

A.e)

Criteriile

^generale de

individualizare

a pedepselor,

garanlie impotriva puterii discrelionare

^a judecitorului...'.'.' 103 A.f) _Jocul

circumstanlelor atenuante

gi agravante

in aplicarea

unei

pedepse

echitabile.

L77

A.g)

Individualizareajudiciarl

a pedepsei

inchisorii in ^regim neprivativ

de

libertate - modalitate

de

stabilire

a

unei

pedepse

echitabile

,,,,,,,,,,,,,,.,., 1'20

A.h) Echitatea

in individualizarea postcondamnatorie

^a

pedepsei

din dreptul

penal romAn... ..122

Subsecliunea B. Echitatea _Si

individualizarea

pedepselor tn

dreptul

^p enal francez... ,-,,,.,'.,1'28

B.a)

Individualizarea legali

a pedepselor

in dreptul

^francez '...'..131 B.a).1.

Principiul legalitilii incrimindrii

_{9i a} pedepselor

in

dreptul

penal francez

132

B.a).2.

Proporlionalitatea - ^garanfia echitilii in

individualizarea legall in dreptul

^penal francez...'...'...'.'.'.138 B.a).2.1. Necesitatea,

proporlionalitatea

gi scara

pedepselor in individualizarea

legal5 france2d..."".'.140 B.a).2.2. Un

minim

^general

flexibil, previzutinci

de

legea penald francezd... 742

145

B.a).2.4.

Incoerenlele legiuitorului

^francez

in

determinarea

pedepselor. Pedepsele

alternative in

dreptul

^penal

francez...

...'.""'...' 149 B.b)

Individualizareajudiciari

a pedepselor

in dreptul ^penal

france2...

B.b).1.

Individualizarea judiciard din momentul judecdlii

'."....'.' 159 B.b).1.1. Cine gi cum individualizeazS, pedepsele

in

94

B.a).2.3.Variafiile maximului

^legal

in funclie

de

gravitatea actelor infraclionale...

dreptul

^penal france z? ...

B.b).1.2.

Instrumentele

specifice

individualizirii judiciare _din

_etapa

judecilii

...,..,

B.b).1.3.

Modalitili

^de

individualizare judiciari in momentul judecaFi in dreptul

penal francez. Selectarea

159 762

concretl

a

pedepsei.*

766

I

Echitatenin dreptul

penal

substanlial

| 483 B.b).1.4. CAteva aspecte

in

ceea ce

privegte

echitatea

in

practica individualizirii ^judiciare

^a

pedepselor din dreptul

penal france2...

B.b).2.

Individualizarea judiciari postcondamnatorie in

178

B.b).2.7. Organele competente

in privinla individualizirii postcondamnatorii

a pedepselor

in

Franla...'.'.",...'..179 B.b).2.2.

Regimurile

specifice

executirii pedepselor din

etapa

individualizdrii judiciare postcondamnatorii in dreptul

penal francez...

B.b).2.3.

Mlsurile

ce

privesc

pedepsele

privative

_9i

restrictive

de

libertate in dreptul

^penal france2...'.,...L94 B.b).2.4.

Anumite

aspecte ce vizeazd respectarea

dreptului

la

apirare

pe

parcursul executiirii pedepselor

Secliunea 2. Echitatea gi

individualizareamisurilor

^educative 9i ^a

misurilor

^de

^siguran!5

^2LL

Subsecfiunea A.

Individualizarea mdsurilor

^educative Si a

mdsurilor

de

siguranld

tn

dreptul

^penal

romdn....

...'...'...277 A.a)

fustificarea regimului sanclionator favorizant

al

minorilor in dreptul

penal romAn gi echitatea

sancliunilor

214

A.a).1. Regimul

mlsurilor

^educative

neprivative

de

libertate

gi echitatea.. ..220

A.a).2.Regimul misurilor

^educative

privative

de

libertate

gi

echitatea...

,,.,...,.,,.222 A.a).3. Efectele cauzelor de atenuare _9i agravare asupra

mdsurii

educative... ^....224

A.a).4. Aspecte

particulare

cu

privire

la

rispunderea

minorilor

^gi elementele

echitigii

²²⁵

A.b) Echitatea

in

aplicarea

misurii

de

siguranli

a

confisclrii

prin echivalent

^{gi a}

confiscirii extinse

...'...,...229 A.b).1.

Limitele echitabile

ale

confiscirii prin

echivalent'.".'...230 A.b).2. Confiscarea

extinsl

_9i

limitele

echitelii.'.'...237 Subsecliunea B. Echitatea _Si

individualizarea mdsurilor

^educative

Si de sigurangd fn

dreptul

penal

francez

'...245 B.a)

Individualizarea misurilor

^educative

in dreptul

^penal

francez

^..245

B.a).1. Scurt

istoric

al

rispunderii

^{penale a}

minorilor in

770

784

206

Franla

4s4l Monica-Mar

cel a D inu-B akoE

B.a).2.

Misurile

^educative gi de

siguran!5

care vizeazd

minoriiindreptulpenalfrancez...

...250 B.a).3.

Criteriile

de

individualizare in tratamentul

sanclionator

al

minorilor conform legii

penale france2e...257 B.aJ.4. Explicarea

regimului derogatoriu

de

individualizare pentru minori prin prisma echitefii sancliunilor

penaIe... 261 B.b)

Mdsurile

de

siguranli ⁱⁿ tratamentul

penal al

delincvengilor majori

...

270

B.b).l-.

Incidenla misurilor

de

siguranld

fere

existenla

infra4iunii.

Nerespectarea

echit5fii?.

...275 B.b).2. Cazul

particular

al

tulburirilor

^psihice. Este

posibild delimitarea pedepselor

de

mdsurile

de siguran!5? ...278 B.b).3.

Legitura intre misurile

de

siguranpi,

funcgia de

neutralizare

a pedepsei gi echitatea

in tehnica

de

dispunere

a acestor

mdsuri

de

cltre autoritdtile

france2e...292 CAPITOLUL 2

ECHTTATEA $r CUMULUL SANCTIUNTLOR/CALIFTCAnil,OR PENA1E... 296 Seqtiunea 1. Echitatea gi

principiul

ne bis

in

idem...

298

Subsecfiunea A. Aspecte cu

privire

la

principiul

ne bis

in

idem,si /a concursul de

calificdri din dreptul

penal

romdn..

...302

A.a)

Principiul

ne bis

in

idem

in dreptul

penal romdn...302

A.b)

Concursul de

calificiri in dreptul

^penal rom4n...311- Subsecliunea B. Echitatea _Si

non-cumulul calificdrilor/proceselor

tn

dreptul

penal francez. Aspecte cu

privire

la

principiul

ne bis

in

idem in dreptul

penal

francez

^{... 315}

B.a)

Absenla regulilor

de

rezolvare

a

conflictelor

de

calificdri din

legea

penali francez5,...

...321 B.b) Excepgiile de la

non-cumulul

de

calificiri.

^Fapt5

unici

gi

pluralitate

de

valori

atinse...

323

325

Subsecliunea A. Aspecte din

drepnl

^penal

romdn

...325 A.a) Concursul de

infracliuni, cumulul inchisorii

cu amenda gi echitatea

A.b) Cat de

echitabil

este

sporul obligatoriu

de o

treime din totalul celorlalte

pedepse

stabilite,

ce se

adaugl

la pedeapsa Secliunea 2. Echitatea pedepselor,

principiul

ne bis in idem gi pedepsele

cumulative..

325

cea mai grea? 327

486

_I

Mmiu-Mm

cela ^D inu-B ako Q

A.c)

Aplicarea imediatii

a

dispozi$ilor din materia prescripliei rdspunderii

penale _Ei a

executiirii

^pedepsei,

mai

severe,

pentru infraqtiuni

comise

anterior pentru

^care

termenul

de

prescriplie

a

rispunderii

nu s-a

implinit in dreptul ^penal

substangial

romAn .392

Subsecliunea B. Aspecte din

dreptul

penal

francez

...."...'...396 B.a) Legile

interpretative

^gi

civile, exceplii

de la

principiul

neretroactivitllii legii

penale

mai

severe

in dreptul

france2...'396 B.b)

Reveniri defavorabile

asupra

jurisprudenlei

_9i

principiul neretroactivitilii ^legii

^penale

in dreptul

^penal france2..."...4OO B.c) Cazurile

crimelor impotriva umanitilii in dreptul ^penal

francez gi

echitatea. 402

CAPITOLUL 2

ECHITATEA _$I IUSTIFICAREA

INFMCTIUNII

_ICAUZELE Secliunea 1. Echitatea gi cauzele

justificative

legale

B.b) Exceplia

adevirului -

^exceptio veritatis...

B.c) Scuza

provocdrii - cauzdjustificativi in dreptul ^penal

Secliunea 2. Echitatea gi cauzele

justificative jurisprudenliale

Subsecliunea A. Aspecte

din dreptul

^penal

romdn

cu

privire la

cauze

justificative doctrinare

...1...

Subsecliunea B. Echitatea _Si faptele

justificative praetoriene

in

405

4LL

Subsecfiunea A. Echitatea _Si cauzele

iustificative

^{legale tn}

dreptul

penal

romdn

,.,.,.,.,.,,,..,.,.,.,., 4L1

A.a)

Legitima apirare

^gi

elementele

de

echitate

...472

A.b) Starea de necesitate gi

echitatea 4L5

4tB

42L 424 425 434 438

439 439

441

A.c) Echitatea

din exercitarea unui drept

sau

indeplinirea unei

obligalii...

A.d) ConsimldmAntul

pers oanei

vitimate -

^cauzd,

^{justifi cativl}

legali

^gi

limitele echitilii

Subsec[iunea B. Echitatea _Si cauzele

iustificative

legale tn

dreptul

B.a) Echitatea

in

cauzele generale

justificative in dreptul

penal

francez

dreptul

^p e nal

fr

^{ancez ...}

Edtitotufu@alryul substantial lasT B.a) Buna+dinfica faptiustificativ ^pretorian ln materie

de

def?iimare.... ""'443

B.b)Libertateadeexprimare-cauzijustificativiprinprisma

echiti;ii"... ""'447

B.c) Echitatea ca

fundament

al

justificirii prin drepturile la

apdrare..,..., ""'448

Concluzii... """""""""""452

Posffa!i... """""""""""468

E ^troorucere

Echitatea a fost

vizuti

ca ,,o dimensiune a

principiului iu*itbi ⁱⁿ rard

acestuia cu morala. Echitatea

introduce

practic morala

in

sistemele

&

drE?t

h

vigoare"l.

_,,Mai

mult,

aceasta guverneazd

inclusiv domeniile su*t ^mrrnire' su

formale, care, aparent, nu au nicio

legiturd

cu

preocupirile

axiologice'2.

Dacd

in

sfera

dreptului

^procesual

^civil, arL 5 din actualul

Cod de

Proe- durd civili

^prevede

in alin. (3) cI:

,,in cazul

in

care o

pricini nu

^poate

fi solu- lionati

^nici

in

baza legii,

nici

a

uzanlelor, iar in

lipsa acestora

din urmi,

nici

itr

baza

dispoziliilor

legale

privitoare

la

situalii aseminitoare,

ea va

trebui jude' cati in baza principiilor generale ale dreptului,

^avAnd

in vedere toate cir-

cumstanlele acesteia gi

linAnd

^{seama de}

cerinlele echitifii",

o asemenea

alter- nativd nu este posibila 5i in dreptul penal

substangial.

Echitatea apare in dreptul penal prin prisma principiului legalitdlii incriminirii

gi a pedepselor, care

incadreazl insigi activitatea

de aplicare gi

interpretare

a

legii

penale, pe care

judecdtorii

o

efectueazi, prevenind arbitrariul in impdrlirea dreptilii

gi

contribuind

la

menlinerea echilibrului in

actul de

justilie

represiv.

Principiul echitelii gi justiliei reprezinti un principiu fundamental

al

dreptului, alSturi de alte principii

generale ca:

asigurarea bazelor legale

de

funcfionare

a

statului, principiul libertigii

gi

egalitdlii

gi

principiul

responsabi-

Utelii din

care decurge

in final

pi sancliunea

penali individualizatd. fustilia

^gi

echitatea reprezinti valori ale vielii sociale care trebuie si igi giseasci

expresia

juridicl, iar principiile dreptului sunt conceptele care le exprimi.

Normele

juridice derivd din

aceste

principii

gi este

imperativ si igi

realizeze

finalitatea prin

echitate. Pe

parcursul cercetdrii

noastre,

am identificat

echi-

tatea in sfera dreptului penal substanfial, prin individualizatea sancliunilor penale, proporlionalitatea ingerintei in drepturile 9i libertllile indivizilor, proporlionalitatea

pedepsei cu

pericolul

social al

infracliunii,

legea

penall mai favorabili

gi cauzele justificative3.

1

A

se vedea M. Andreescu, Principiul propor,tionalitd,tii

fn

dreptul constitulional,

Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2007,p.10 _9i urm.

2 Gh.C. Mihai, R.l. Motica, Fundamentele dreptului. Teoria _Si filosofia dreptului, ^Ed. All, Bucuregti, 1997, p. 733.

s

in

dreptul penal francez s-a ajuns la crearea de cauze justificativg aga-numitele cauze justificative jurisprudenliale, sau pretoriene, care au ca fundament principiul echitilii,

acesta presupunand adaptarea justiliei penale la situaliile imprevizibile. Practic, este vorba despre interesul general care legitimeaze acest fenomen

in

jurisprudenga francezl. Spre exemplu, exceplia bunei-credinfe, exceplie ^de la prevederile generale ale Legii din 29 iulie

ul

^{Mo ni c a-}

^Mar

^cel a

Dinu-B

akog

Nofiunea de echitate existl in procedura penali romAnI gi

francez5,

in confinutul principiului dreptului la un proces echitabill. Echitatea este

un 1881 care reglementeazi infracFunile de presi gi care

justifitl

atingerile aduse imaginii publice a unei persoane gi deci afectarea demnitilii acesteia daci la bazi se afl5 un motiv legitim, de interes general gi buna-credin!5 a celui care comite aceasti

vitimare

a drep- turilor personalitigii. Un alt exemplu este justificarea comiterii unei infracliuni in misura in care aceasta a fost strict necesari pentru exercifiul efectiv al drepturilor la apdrare g.a.m.d.

Vom vedea in detaliu aceste aspecte in cuprinsul

pi4ii

finale din prezenta lucrare, dedicati acestui subiecL

1 Echitatea redati prin prisma dreptului la un proces echitabil reprezinti un drept fundamental al

fiecirui

indMd

in

fafa instanfelor de judecati. Este un drept care este recunoscut de la inceperea procesului penal, pe intreg parcursul acestuia, inclusiv in faza de executare a deciziilor judecetoretti. Dreptul Ia un proces echitabil este previzut in cuprinsul Declaraliei universale a Drepturilor Omului, art. 10, adoptati la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217

A in

cadrul celei de-a treia sesiuni a Adundrii Generale

a

Organizaliei Nafunilor unite, gi este consacrat in arL 5 al convengiei Europene a Drepturilor omului, DeSi ConstituFa Franlei nu prevede expres dreptul

la

un proces echitabil, acesta este reouulscut in jurisprudenp Consiliului Constitufional (Decizia nr. 95-360 din 2 februarie 19!t1

di+onibili

la www.conseil-constitutionnelfr/decision/1995/95362dc.htm, consultati

b

ZIO se@mbrie 2015,

in

care Consiliul Constitulional a recunoscut

ci

procesul echitabil esb o garanFe a respec6rii drepturilor

apiririi

care asigurd echilibrul

intre

drepturile Pfu.tilor in fa.ta instanlei de judecati), in baza

arl

14 din Pactul Internalional cu privire la

&e6rile

civile gi politice, art. 6 par. 1 al Convenliei Europene a Drepturilor Omului gi eft.17 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Reglementarea dreptului la un proces echitabil in codurile de proceduri penali romAn 9i francez este similari. Codul de proceduri penali romAn actual se referi la echitate in cuprinsul arL B, intitulat Caracterul echitabil Si termenul rezonabil

al

procesului penal;

vechiul Cod de proceduri penali romAn din 1968 se referea la echitate in cuprinsul

art

1

alin' (1), care prevedea un confinut aseminitor, dar care era intitulat distinct: scopul procesului penaL in conformitate cu vechea reglementare romanS, scopul procesului penal era ,,constatarea la timp ^gi

in

mod complet a faptelor care constituie infracfiuni, astfel ca orice persoani care a sivArgit o infragtiune sI fie pedepsiti potrMt vinoviliei sale gi nicio persoani nevinovati si nu fie trasi la rdspundere penali".

in doctrina romane (G. Antoniu N. Volonciu, N. Zaharia, Diclionar de procedurd penald, Ed.

$tiinlifici

^gi Enciclopedici, Bucuregti, 1988,

p. 9z)

s-a considerat

in

reglementarea procesual penali

ci

echitatea presupune o deplind egalitate

a

tuturor participanlilor in procesul penal, iar

in

realizarea acestuia ea nu poate

fi

separati de ideea fundamentald potrivit cireia toate persoanele care au incilcat legea trebuie

si

fie sanclionate gi niciun nevinovat si nu fie pedepsit. _Este vorba despre echilibrul intre apirarea interesului general, de pedepsire a infractorilor gi interesul fiecirei persoane nevinovate de a nu

fi

supusd constringerii penale. Nogiuni ca legatitatea, adevirul, preocuparea constanti de a sancgiona echitabil _9i in cel mai scurt timp posibil infractorii, iniliativa de a combate infracfiunile, dar 9i preocuparea in a nu incllca drepturi gi libertnF fundamentale prin respectarea garanliilor efective care impiedicS incllcarea lor, prevenirea nerespectirii prezumliei de nevinovifie, sau a dreptului Ia apirare, respectul demniH;ii gi integritifii umane gi a vielii private au fost

Echitatea

tn dreptul

penal

substanlial l,t

principiu fundamental al procesului

penal,

dar un proes echiabil nu

^poate exista

daci reglementdrile

de

drept

penal substanFal zunt

vidit inedlitabile.

O Iege

nedreapti nu

poate duce

la

o

solulie

echitabilS, or,

unde nu existi

echi- invocate in numele echitelii (C. Ghigheci, in ^N. Volonciu, AS. Udiu, R Moroganu, V. Viduva,

D. Atasiei, C. Ghigheci, C. Voicu, G. Tudor, T.V. Gheorghe, CM. Chirifi, Noul Cod de procedurd penald comentat, ed. a2-a, revizuiti gi adiugitl, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2015,p'28).

Daci analizlm aceste noliuni, ajungem la concluzia

ci

majoritatea sunt deja creionate in dreptul penal substanfial. ArL B C. pr, pen. romAn cuprinde elemente ale echitifii precum necesitatea solulionirii cazurilor intr-un termen rezonabil cu respectarea regulilor unei represiuni ^juste gi exacte, alituri de respectarea drepturilor ^gi libertifllor fundamentale.

in reglementarea francezi procesual penali regisim in cuprinsul Pir$i preliminare a Codului de procedurd penali actual articolul preliminar, cu urmitorul cuprins:,,1. Procedura penali trebuie sI fie echitabile gi contradictorie gi si menlini echilibrul intre drepturile pdr- fllor. ^Ea trebuie si garanteze separalia puterilor autoritdlilor care exerciti acliunea publicd de cele care judeci procesul. Indivizii intr-o situafie

similari

gi

urmirili

penal pentru aceleagi infiacliuni ^ar trebui judecafi dupi aceleagi reguli II. Autoritatea judiciari trebuie

si

asigure informarea victimelor $i garantarea drepturile acestora

in

cadrul procedurilor penale; IIL Orice persoani suspectate, sau acuzatd este prezumati nevinovati pAni ^{la stabi-} lirea definitivi a vinoveliei sale.

incilcirile

prezumfiei de nevinovdlie se impun a

fi

pre- venite, ele vor fi reparate gi pedepsite in condifiile previzute de lege. Persoana are dreptul de a fi informati cu privire la acuzaliile aduse impotriva ei gi si fie asistati de un apiritor. in cazul in care persoana suspectatS, sau acuzati nu inlelege limba francezi, ea are dreptul la asistenla unui interpret, intr-o

limbi

^pe care o infelege _9i pAni la incheierea procedurilor, inclusiv pe parcursul intrevederilor cu avocatul

siu

care au

legituri directi

cu orice interogatoriu sau audiere in cauzi, precum gi la traducerea documentelor esenfiale pentru exercitarea

apiririi

sale in afarl de renunlarea expresi gi in cunogtingi de cauzi din partea sa la acest drept, in vederea garantirii caracterului echitabil al procesului, documente care trebuie, ca atare, si

ii

fie notificate in conformitate cu prezentul cod. Misurile de constrAn- gere, la care poate fi supusi persoana suspectati, sau acuzati sunt luate sub controlul efectiv al autoritdfii judiciare competente. Ele trebuie

si

fie strict necesare procedurii, proporlio- nale cu gravitatea infrac$unii de comiterea clreia este acuzate persoana gi

si

nu aduci atingere demnitilii persoanei. HotirArea asupra acuzaliei care i se imputi persoanei trebuie pronunlati intr-un termen rezonabil. Fiecare persoani condamnati are dreptul de a solicita examinarea condamndrii sale gi de citre o

alti

instan!5.

in

materia penalS gi coreclionalS, nicio sentinli de condamnare nu poate fi pronunlati impotriva unei persoane exclusiv pe baza declara;iilor sale,

firi

ca aceasta

si

fi fost in misurd

si

se consilieze cu un avocat gi

si

fie asistati de cdtre acesta" (G. Azibert, Code de procddure pdnale annot6, 6d.2016, ^Ed.

LexisNexis, Paris, 2016, pp. 3-5J.

Acestea sunt de fapt ^aceleagi nofiuni de legalitate, propor,tionalitate cu gravitatea infracliunii, termen rezonabil, echilibrul drepturilor pir,tiloa ca gi in legea procesual penali

romini,

dar gi alte garanlii, cum ar fi separarea funcliilor judiciare, dreptul la un interpret procedura contradictorie, prezumlia ^de nevinovifie, precum gi accentul pus pe,,informarea gi garantarea drepturilor victimelor in ^cadrul procedurilor penale", care diferi de reglemen- tarea romAnS. Aceste garanlii nu lipsesc din procedura penald romAni, ci ele sunt prevezute in articole separate din Codul de proceduri penali.

161

Moni

c a-

M

ar c el a D inu-B ako q

tate, nu existi dreptate. De

aceea

ne-am propus si cercetdm in ce misurl principiul echitdlii

se

reflecti in

cadrul

dreptului

penal substanfial.

Prezenta lucrare gtiinfifici are la bazi metodele de cercetare

istoricS,

comparativi

gi

analitici

_9i

cuprinde

o cercetare

comparativi

a

dreptului

penal romAn gi francez,

dar

gi a

jurisprudenlei

europene,

internalionali in

materie,

vizAnd recunoagterea gi

consacrarea

principiului echitilii in dreptul

penal substanfial romAn gi francez.

Daci

echitatea

procesului penal

a

fost tratatii in doctrinS, constatdm ci

despre echitate

in dreptul material penal nu

s-a scris. Un proces

echitabil

nu poate

fi suslinut

pe baza

unui drept penal material inechitabil.

Echitatea este un

subiect

esengal gi de

actualitate

gi

in dreptul

penal substanfial.

intrebarea

este: ce

putem spune

despre echitate

in dreptul material

penal?

intr-adevdr,

acest concept

nu are o

consacrare

textuali, ci doar

o recunoagtere

indirecti,

sau

impliciti, prin intermediul conceptelor derivAnd din principiul constitu- fional al proporfionalitllii restrAngerii drepturilor fundamentale,

aplicarea

legii ^penale mai favorabilg individualizarea sancfiunilor penale sau

cauzele

justificative ale faptei penale. Fiecare concept juridic igi are propriul fundament, asdel ci dreptul

la

un

proces

echitabil

are

implicit un fundament

fo

drepul

^penal

material.

Ilaci in sistemul de Common Law ,,Equity reprezinti ansamblul

de

principii

desprinse

din

^practica

instanlei

gi care sunt un corectiv

adts regulilor din Common

l-ar

/'1, considerlm cd echitatea in dreptul penal se materia- izaaze intr-un ansamblu de norme de echitate cu rol de corectiv pentru regulile din dreptul penal

substangialz.

in viziunea

noastr5, echitatea

include principii fundamentale

ca:

proporlionalitatea restrAngerii drepturilor

gi

liber-

tililoa

legalitatea

incriminirii

gi a

sancfiunilor,

egalitatea

in fala legii penalg principiul individualizdrii,

legea

penali mai favorabili

gi,

nu in ultimul rAn4 fundamentul moral

al cauzelor

justificative.

1 A se vedea M. Andreescu, op. cit, pp. 14-15, unde autorul susling in ceea ce privette principiul proporlionalitiifii, faptul

ci

,,acesta face parte din principiul echitSlii gi al justiliei gi

ci

aceasti consacrare nu este suficienti sd existe la nivel formal, pur doctrinar, ci ea trebuie realizati prin norme, sau jurispruden!5". _{Cu atAt} mai mult, considerim

ci

se aplici

acelaqi ragionament gi in privinfa principiului echiti;ii, a cirui recunoattere in dreptul penal substanlial este necesar; pentru buna func$onalitate a celorlalte principii fundamentale ca:

legea penali mai favorabili, principiul indMdualizirii, principiul legalitilii etc.

z Nu facem referire la un transplant legal, care ar

fi

imposibil

in

acest context (a se vede4 in acest sens, M.-M. Dinu-BakoS, Existe-t-il une justification de l'acculatration du droit?

La culture iuridique du ^Common Law et la culture juridique du Droit Continental, in Analele universitiilii de vest din Timigoar4 seria Drept,

nr.l/zo].1,

Ed. universul furidiq ^Bucureqti, pp. 167-173), ci la conceptul

ti

institulia echitiigi specifici dreptului continental romAn gi francez.

Echitateatn dreptulpenal*fu ,tfol lv

Menirea

cercetirii

noastre este de a

deeh ack demente

de

drept

penal

substanfial

care

corespund echitifii

de

ceb c:ue ar conraveni

acestui

prin-

cipiu, generAnd

discriminiri. Dupi

constatarea

inechitiFlor din dreptul

penal

substanfial, prin analiza instituliilor

^alese

penuu a fi cuprinse in

cercetare,

propunem

corectarea

normelor inechiabile, acolo unde

este cazul.

in

acest sens,

in fiecare secliune vor

^exista

obsenra"ile noasre cu privire la inechi-

tifile ^pe

^care

le

descoperim,

precum 9i propunerile

^corecEive

pe

care

noi

le apreciem ca

fiind

echitabile.

in cadrul fiecdrei institulii

^abordate,

^atAt din dreptul

romAn, cAt

gi din dreptul

francez,

identificim

^prezenfa

echitiFi prin ^prisma principiilor

funda- mentale de

drept

penal

substanfial

existente gi analizate,

subliniem inechitlli

gi efectudm

observalii

cu

privire

la concordanla

reglementdrii

penale substan-

liale

^cu

echitate4 pentru c4 in

final,

si ^propunem

enunlarea

principiului

echi-

tifii in dreptul

penal

substanlial

roman gi francez.