Editura ORIZONTURI

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

PUZO, MARIO

Sicilianul/ Mario Puzo ;trad. ^de Florin Stdnescu.

- Bucuregti : Orizonturi,2018 2vol.

I S B N 978-97 3-7 36-37 8-7

Vol. 1. - _2018. - ISBN 978-973-736-379-4 l. Stdnescu, Florin (trad.)

821.111

copyright O 1984 by Mario Puzo

Editura ORIZONTURI

-

^Bucuregti

Bdul Libertdfii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20 telefon : 021 .3177 67 9, 07 44531333

e-mail : orizonturi@editura-orizonturi. ro

SIGITIANUT

volumul I

MARIO PUZ.O

Traducere de Florin Stinescu

Editura ORIZONTURI

Carli in curs de aparilie

la Editura Orizonturi:

l. Cazino,2 vol.

2.

Sub

semnul rdzbundrii: Triunghiul

omoros ^{Boby Kennedy,} Jackie;i ^Onossis

3. O istorie a rdzboiului ^rece

4. Initiere in misterele istoriei

5. Droma otrdvirilor

6. Asasinate politice in istoria Romfiniei 7. Scriitori tn fala iustiliei

8. Diclionar de inlelepciune, ² vol.

Ultime aparilii:

o

Viala meo, ce spectacol!

de Cristina Stamate

o

Cartea vielii lui lisus de Al. Dumas o Na;ul, 2 vol. de Mario Puzo

. Pdsdrile de Daphne ^Du Maurier

. Scrisoareo furofii ^{de Edgar Allan Poe}

o

Taino calului de lemn de D.H. Lawrence

o

Torente, 5 vol. de A-M. Desmarest

o

Vie(ile marilor compozitori, 2 vol.

de Harold

^C.

Schonberg

o

Florile rdului de Charles Baudelaire

₁

$eful $efilor ^(it.).

Capitolul

¹

I fichael

^{Corleone stdtea agezat}

^{pe un}

^ponton

lll

^{trng de lemn gi privea uriagul} vas transoceanic

I'Ipornind

din Palermo spre America. Ar fi trebuit sd plece gi el cu nava aceea, ^dar sosiserd instrucfi- uni noi de la tatdl sdu.

Le fdcu un semn de rdmas bun celor din ^bdrcu[a de pescuit care-l adusese pe chei

-

oameni ce-l ^pd- ziserd

in

anii din urmd. Barca plutea

in

siajul alb al

vaporului, ca

o

rdtugcd viteazd dupa mama ei. Cei de la bord

ii

fdcurd semne la rdndul lor; n-avea sd-i mai vadd.

Pontonul propriu-zis forfotea de hamali agita[i, ^cu bonete 9i haine largi, descdrcdnd alte nave 9i urcdnd mdrfurile ^Tn camioanele aliniate de-a lungul cheiului' Erau oameni scunzi gi vdnosi, ardtdnd mai mult a

arabi decdt a italieni, cu fetele umbrite sub cozorocul tichiilor. Printre

ei

se vor

fi

aflat noi gdrzi de ^corp, spre a se asigura cd nu i se va intdmpla nici un rdu lui Michael ^Tnaintea intAlnirii cu Don Croce Malo, Capo di Capil al ,,Prietenilor Prietehilor", cum li se spunea in Sicilia. Ziarele ^gi lumea din afard

ii

numeau ^Mafia, dar Tn Sicilia cuvdntul Mafia nu apdrea niciodatd ^pe buzele cetdlenilor de rdnd. Dupd cum nici Don Croce

MARIO PUZO

Malo nu era numit, un moment mdcar, Capo di Capi, ci ,,Sufletul cel Bun".

in

cei doi ani ai sdi de exil

in

Sicilia, Michael au- zise multe povegti despre Don Croce, unele at6t de fantastice, incdt aproape cd nu-i venea sd creadd in existen[a unui astfel de om. Dar instrucliunile trans- mise de tatdl sdu erau clare: i se ordona sd ia ^prdn- zul cu Don Croce chiar in acea

zi.lar

ei doi aveau sd aranjeze evadarea din Sicilia a celui mai mare bandit al [drii, Salvatore Guiliano. Michael Corleone nu ^pu- tea pdrdsi Sicilia neinsotit de Guiliano.

Tn capdtul digului, la nici cincizeci de metri distan- td,

o

enormd magind neagrd era parcatd pe strada ingustS.

in fa[a ei

stdteau

in

^picioare

^trei

bdrbali, dreptunghiuri intunecoase decupate in pdnza strdlu- citoare

a

luminii ce cobora precum

o

cortind de aur din soare. Michael porni spre ei. Se opri un moment sd-gi aprindd o ligard ^gi sa priveascd oragul.

Palermo

se

odihnea

pe fundul unei

depresiuni create de un vulcan stins, coplegit de munti pe trei laturi gi scdpdnd pe cea de-a patra

in

albastrul or- bitor

al

Mdrii Mediterane. Oragul sclipea sub razele aurii ale soarelui de amiazd siciliand. Filoane de lu- mind rogie izbeau pdmdntul, ca gi cum ar fi reflectat sdngele vdrsat pe solul Siciliei timp de nenumdrate secole. Razele ca aurul scdldau impozantele coloa- ne de marmurd ale templelor grecegti, zveltele mi- narete musulmane, fa[adele teribil de complicate ale catedralelor spaniole; ^pe coasta unei coline indepdr- tate se incruntau bastioanele unui strdvechi castel normand. Toate pdrdsite

de

ogtiri diverse

gi

cru- de, ce stdpdniserd Sicilia incd dinaintea nagterii lui Christos. Dincolo de zidurile castelului, munti conici

SICILIANUL cuprindeau ^ugor efeminatul Palermo in strangularea unei imbrdligdri, ca gi cum impreund s-ar fi ldsat gra- [ios in genunchi, funie petrecuti strdns ^pe dupd ^gdtul oragului.

in

inaltul vdzduhului, nenumdra[i goimi ro- gii, mici sdgetau albastrul strdlucitor al cerului.

Michael se indreptd cdtre cei trei barbafi ce-l ag- teptau

in

capdtul pontonului. Trdsdturi gi trupuri se conturau

din

dreptunghiurile

lor

negre.

Cu

fiecare pas

ii

putea distinge mai clar gi pdreau cd se des- prind unul de altul, rdsfirdndu-se, ca pentru a-l invS- lui in salutul lor.

Acegti oameni

cunogteau,

toli trei, ^istoria

^lui

Michael. Faptul cd era

cel

mai tdndr

fiu al

marelui Don Corleone din America, Nagul, a cdrui putere se intindea chiar gi pdnd-n Sicilia, cd ucisese un inalt functionar al politiei

in

New York City, cu prilejul exe- cu[iei unui dugman al lmperiului Corleone, cd stdtuse ascuns ^gi exilat aici,

in

Sicilia, datoritd acestor omo- ruri gi cd acum,

in

fine, problemele fiind ,,aranjate",

era pe cale sd se intoarcd

in

patrie pentru a-gi re- lua locul de print mogtenitor al Familiei Corleone. ll

studiau pe Michael, felul sdu de-a se migca atdt de iute gi fdrd efort, pruden[a lui

in

permanentd alertd, obrazul infundat induntru ce-i dddea infdfigarea unui, om care a indurat suferin[e gi primejdii. Era

in

mod evident un om de,,respect"1.

Cdnd Michael ^pagi de ^pe dig ^pe chei, primul care-l intdmpind fu un preot, trup ^plinut in sutand, cap incu- nunat de-o pdldfie slinoasd, ca un liliac. Gulerul cle- rical alb, deasupra cdruia se ardta un chip ^dolofan, lumesc, Ti era spuzit cu praful rogu al Siciliei.

1 in original: of ,,respect"; ital.: di rispetto (respectabil) (n.t.).

7

MARIO PUZO

Acesta era Pdrintele Benjamino Malo, frate al ma- relui Don Croce. Avea un fel de-a fi timid ^gi cucernic, dar ii era devotat renumitei sale rude, ^gi nici nu clipea cd avea diavolul at6t de aproape de s6n. Gurile rele gopteau chiar

cd-i

oferea

lui

Don Croce secretele confesionalului.

Pdrintele Benjamino

zdmbi

nervos

in ^timp

^ce

strdngea mdna lui Michael gi pdru surprins gi ugurat de r6njetul piezig dar ^prietenos al acestuia, atdt de necaracteristic pentru un ucigag celebru.

Al doilea bdrbat nu fu la fel de cordial, degi destul de politicos. Era lnspectorul Frederico Velardi, geful Poli[iei de Securitate a intregii Sicilii. Dintre to{i trei, numai el n-avea pe fatd zdmbetul de bun venit. Slab gi mult prea bine imbrdcat pentru un salariat bugetar, din ochii sdi reci gi albagtri fulgerau doud gloanfe ge- netice rdmase de la cuceritorii normanzi de demult.

lnspectorul Velardi

nu

^putea sim[i nici

o

afec[iune pentru

un

american

care

omora

grade

superioa- re ale poli{iei. Poate-gi incerca norocul gi

in

Sicilia.

Strdngerea de m6nd

a

lui Velardi

fu

ca atingerea a

doud spade.

Al

treilea

om era

mai

inalt gi

mai masiv; ^pdrea un uriag pe ldngd ceilalfi doi. Lud prizonierd mdna

lui

Michael, apoi

il

trase spre el, intr-o imbrdtigare sentimentalS.

-

Vere Michael! Bine ai venit la Palermo!

Se retrase gi-l privi pe Michael cu ochi drdgdstogi dar ^precauti.

-

^{Eu sunt} $tefan Andolini, tatdl

tdu gi cu

^mine am copildrit impreund

la

Corleone. Te-am vdzut Tn

America, ^pe vremea cdnd erai mic. Md mai fii ^minte?

Destul de ciudat, Michael igi amintea. Cdci $tefan Andolini era

o

raritate printre sicilieni, un rogcovan.

Ceea ce era gi crucea lui, intrucdt sicilienii cred cd luda

a

avut pdrul rogu. Nici chipul nu-i era ugor de uitat. Avea gura enormd _9i neregulatd, buzele groase ca doud ciozvdrte de carne ins6ngeratd, nigte ndri pdroase

gi

ochi cavernogi

in

^gdvane addnci. Degi zilmbea, chipul sdu te ducea cu gdndul la crime.

in

privin[a preotului, Michael

a

Tnleles de indatd legdtura. Dar lnspectorul Velardi reprezenta

o

sur- prizd. Andolini, preludnd responsabilitatea de rube- denie,

ii

explicd detaliat

lui

Michael rolul oficial al

lnspectorului. Michael

era

neincrezdtor.

Ce

cduta acolo omul acela? Velardi avea reputa[ia de-a fi unul dintre cei mai implacabili urmdritori ai lui Guiliano. $i se vedea cu ochiul liber cd el gi cu Andolini se anti- palizau; se cornportau cu exagerata curtoazie a doi oameni ce se pregdtesc pentru un duel ^pe viafd ^{gi pe} moarte.

$oferul le _{inea deschisd portiera

maginii.

Pdrintele Benjamino gi $tefan Andolini

il

^{poftira pe}

Michael pe bancheta din spate, cu respectuoase bd- tdi pe umdr. Pdrintele insistd cu umilin[5 cregtind ca Michael sd stea la fereastrd, in timp ce el lua loc in mijloc, cdci Michael trebuia sd vadd frumusefile ora- gului Palermo. Andolini ocupd celdlalt loc din spate.

lnspectorul sdrise deja induntru, 16ngd gofer. Michael observd

cd

Velardi

tinea

^mdna

pe

clan[a portierei astfel ca s-o poatd deschide rapid. ii trecu prin minte cd poate Pdrintele Benjamino se inghesuise intre el

giAndolini pentru a fi o finta ^mai greu de atins.

Precum un uriag dragon negru, magina porni in- cet pe strdzile din Palermo. Pe bulevardul acela se

MARIO PUZO

indl{au case gra{ioase cu aspect maur, masive ^cld- diri publice cu coloane grecegti, catedrale ^hispanice.

Casele particulare, zugrdvite in albastru, alb, galben, aveau toate balcoane impodobite cu flori ce ^formau ca

o

altd gosea deasupra capetelor lor. Ar

fi

fost o priveligte frumoasd,

cu

excep[ia patrulelor

de

ca- rabinieril Politia Nationald ltaliand, care se vedeau

la

fiecare colt,

cu

pugtile pregdtite.

$i

^{altii, sus, in}

balcoane.

Magina reducea

la

nimicnicie celelalte vehicule ce-o inconjurau,

mai ales

cdrufele [drdnegti trase de catdri ce cdrau cea mai mare parte a produselor proaspete de la tard. Aceste cdrute erau vopsite ^Tn culorivii, vesele, fiecare palmd, pdnd la spitele ro[ilor, inclusiv oigtile. Pe laturile multor cdrule se vedeau picturi infd[i96nd cavaleri cu coif

gi

regi incorona[i, in scene dramatice din legendele lui Charlemagne _9i Roland, vechii eroi ai folclorului sicilian.

Dar pe unele cdrufe Michael vdzu milzgdlitd, ^sub figura unui t6ndr chipeg, cu pantaloni de ^moleschin, cdmagd albd, pistoale la cingdtoare 9i pugti petrecu- te pe umdr, o inscrip[ie de doud rAnduri ce se termi- na intotdeauna cu litere mari, ^rogii, alcdtuind numele GUILIANO.

Pe perioada exilului sdu

in

Sicilia, Michael auzise multe despre Salvatore Guiliano. Numele ^sdu figura- se permanent Tn ziare. Pretutindeni, oamenii vorbeau despre el. Proaspdta sotie a lui ^Michael, Apollonia, ii mdrturisise cd in fiecare seard rostea rugdciuni intru apdrarea lui Guiliano, la fel cum fdceau aproape to[i copiii gi tinerii

din

^Sicilia.

il

adorau,

era

unul de-al

1 Jandarmi, politigti (it.) ^(n.r.).

10

SICILIANUL lor, fiecare visdnd sd

fie

ca el. Tdndr, de doudzeci gi ceva de ani, era aclamat ca mare general pentru cd invingea

in

luptd armatele de carabinieri trimise impotriva lui.

Era chipeg gi generos, le ddruia sdracilor cea mai mare parte din cdgtigurile sale t6lhriregti. Virtuos, nu le permitea niciodatd banditilor lui sd molesteze pre- otii sau femeile. Cdnd executa un informator sau un trdddtor, Tntotdeauna

ii

ldsa victimei timp sd-gi spu- nd rugdciunile gi s6-gi purifice sufletul pentru a fi in

cei

mai buni termeni

cu

r6nduitorii lumii celeilalte.

Toate acestea, Michael le gtia fdrii sd i le mai explice nimeni.

Cotird de pe bulevard, gi un afig uriag cu litere ne- gre de pe zidul unei case

ii

atrase lui Michael privi- rea. Avu timp exact

cit

sd vadd cuvdntul GUILIANO pe rdndul de sus. Pdrintele Benjamino, care se aple- case spre fereastrd, spuse:

-

^{E una} din proclamaliile lui Guiliano. in ciuda tu- turor, incd mai stdpdnegte oragul Palermo pe timpul noptii.

-

⁹ⁱ ce spune? intrebd Michael.

-

Le permite celor din Palermo sd circule iar cu tramvaiele, spuse Pdrintele Benjamino.

-

^{Le permite? intrebd Michael} cu un surds. Un

om scos in afara legii permite?

Din cealaltd parte a maginii, gtefan Andolini rdse.

Carabinierii

circuld cu

tramvaiele,

asa

cd Guiliano le aruncd

in

aer. Dar mai intai

ii

^{previne pe}

cdlStori sd nu urce-n ele. Acum promite cd n-o sd le mai arunce-n aer.

Michael spuse sec:

11

MARIO PUZO

-

⁹ⁱ de ce-a aruncat Guiliano ^{Tn aer} tramvaie ^pli- ne de ^poli{igti?

lnspectorul Velardi intoarse capul, fulgerdndu-l ^pe Michael cu ochii sdi ^albagtri.

-

Fiindcd Roma, ^Tn prostia

ei, i-a

arestat tatdl

gi

mama pentru asociere

cu

un criminal cunoscut, propriul lor fiu. O lege fascistd, neabrogatd nici ^pdnd acum de cdtre ^republicd.

Pdrintele Benjamino spuse cu mdndrie ^calmd:

-

Fratele meu, Don Croce, le-a obtinut eliberarea 9i fratele meu s-a supdrat foarte tare pe ^Roma.

,,Christoase, igi spuse Michael. Don Croce era su- pdrat pe Roma? Cine dracu era Don Croce dsta in

afard de-a fi pezzonovantel ^Tn Mafia?"

Magina se opri in fa[a unei clddiri trandafirii, ^lungd cdt tot cvartalul. Minarete albastre incoronau fiecare col!Tn parte. in fala intrdrii, o extraordinard copertind cu largi dungi verzi anunta,,HOTEL UMBERTO", ^pd- zitd de. doi ugieri ^strdngi

in

uniforme cu orbitori ^nas- turi aurii. Dar Michael nu

fu

impresionat de aceastd splendoare.

Ochiul sdu antrenat fotografie strada ^din fata hote- lului. Depistd cel pulin zece bodyguarzi umbldnd ^pe- rechi sau rezemafi de balustradele metalice' ^Oamenii aceia nu-gi ascundeau functia. Jachete descheiate dezvdluiau arme prinse ^pe trup. Doi dintre ei, fumdnd

ligari

^sub[iri

de foi, ii

tdiard,

un

moment, calea ^lui Michael cdnd cobori din magind, scrutdndu-l indea- proape ,,ludndu-i mdsurile ^pentru sicriu"' Nu-i luard in seamd pe lnspectorul Velardi 9i pe ceilalti'

aOm cu greutate, gtab, mahdr, grangure (it') (n.t.).

Dupd ce grupul intrd

in

hotel, gorilele pecetluird intrarea

in

urma lor. Tn hol, al[i patru paznici se ma- terializard gi-i escortard pe un coridor lung. Acegtia aveau expresiile mdndre ale slugilor

in

palatul unui impdrat.

Capdtul culoarului era barat de doud ugi masive de stejar. Un om agezat intr-un

jil[

_{inalt, ca un tron,} se ridicd gi descuie ugile cu o cheie de bronz. Fdcu

o

plecdciune, adresandu-i cu acest prilej Parintelui Benjamino un zdmbet conspirativ.

Ugile se deschiserd spre un magnific apartament;

glas- vanduri deschise ldsau sd se vadd o nesfdrgitd gradind luxuriantd

in

spate, din care emana mireas- ma ldmdilor. lntrdnd, Michael ^putu vedea doi indivizi postafi

in

interiorul apartamentului. Se intrebd de ce

Don Croce

era

^pdzit

cu

atAta strdgnicie. Doar era prietenul lui Guiliano, om de incredere al Ministrului Justi(iei de la Roma gi, prin urmare, la addpost de ca- rabinierii ce umpleau oragul Palermo. Atunci de cine gi de ce se temea marele Don? Cine-i era dugmanul?

Mobilierul din salonul apartamentului fusese ini[ial destinat unui palat italienesc

-

^fotolii gargantuegti, canapele lungi gi addnci ca nigte mici cordbii, mese masive de marmurd ce ardtau de parcd ar fi fost fu- rate din muzee.

il

incadrau corespunzdtor pe omul care intra acum din gradind sa-i intdmpine.

Avea bra[ele deschise sa-limbrS[igeze pe Michael Corleone. Stdnd

in

picioare, Don Croce era aproa- pe tot atdt de lat pe cdt de inalt. Pdr des gi cdrunt, cdrlionfat ca al unui negru, frizat cu grijd, incununa

un cap

leonin masiv. Ochii-i erau negri

ca de

_9o- pdrld, doud boabe de strugure incastrate deasupra.

unor obraji grei gi cdrnogi. Acegti obraji pdreau doud

MARIO PUZO

lespezi mari de mahon, cea stdngd rindeluitd ^neted, cealaltd, denivelatd de

o

excrescentd' Avea

o

^gurd surprinzdtor ^de delicatd, ^iar deasupra ei purta o mus- tdcioard sub[ire. Lancea groasd gi imperiald a ^nasu- lui ii [inea chipul strdns ^laolaltd.

Dar sub acel cap de impdrat ^era [dran pdnd-n ^md- duva oaselor. Pantaloni imengi, stdnd prost pe ^trup,

ii

incercuiau enormul mijloc, sustinuti de bretele ^late indlbite. Voluminoasa-i cdmagd era albd 9i proaspdt spdlatd, dar necdlcatd. Nu purta cravatd, nici ^hain5,

9i

^pdgea

cu

picioarele desculle pe ^{dugumeaua de} marmurd.

Nu ardta deloc ca un om care-gi ,,uda ciocul" din fi- ecare afacere palermonezd, ^{pdnd la} cele mai ^mizere tarabe din piala. Greu de crezut cd era rdspunzdtor pentru

o

^mie de morli. Cd stdpdnea partea de vest a Siciliei cu mult mai mult decdt ^o fdcea guvernul ^de la Roma.

$i

^cd era mai bogat decdt ducii 9i ^baronii proprietari ai intinselor moqii siciliene.

imbrdligarea ^pe care i-o ddrui lui Michael fu ^iute 9i ugoard, in timp ce-i sPunea:

-

^{L-am cunoscut pe taici-tdu de cdnd eram copii.}

E o bucurie pentru ^{mine cd are un} fiu atdt de minunat' Apoi se interesd de conditiile de cdldtorie ale ^oas- petelui gi de nevoile lui prezente' Michael z6mbi ^si-i spuse

cd

i-ar

face

^pldcere

o

coji{a

de

^pdine

9i

^un strop de vin. Don Croce

ii

conduse imediat

in

^grddi- nd, cdci, asemenea tuturor sicilienilor, lua masa ^afa- rd ori de cdte ori Putea.

Masa fusese intinsd sub

un

lamdi. Scdnteia de sticldrie

find gi

^pdnzeturi

albe.

Servitorii

le

trase- rd scaunele largi de bambus, ca sd se aqeze. ^Don Croce supraveghea agezarea la masd cu o curtoazie

14 15

-i=i

SICILIANUL vivace, mai tinereascd dec6t vdrsta lui; avea acum peste gaizeci de ani.

il

instala pe Michael la dreapta luigi ^pe fratele sdu, preotul, la stdnga. Pe lnspectorul Velardi gi pe $tefan Andolini ii ^plasd in fa{6, privindu-i pe amdndoi cu o anume rdceald.

To[i sicilienii sunt mari gurmanzi, cdnd

au

unde gdsi mdncare, gi una din pu[inele glume pe care oa- menii indrdzneau sd le facd pe seama lui Don Croce era cd prefera sd mdnAnce bine decdt sd ucidd un dugman.

Acum

^gedea

cu un

zdmbet

de

^pldcere

benignd ^pe fatd, tindnd furculita ^gi cu[itulin m6nd, ^pe cAnd servitorii aduceau mdncarea. Michael privi in jur prin grddina. _Era imprejmuitd cu un zid de ^piatrd inalt ^gi se ^gdseau cel putin zece paznici raspdndi{i prin jur, _la propriile lor mdsufe de gustare, dar nu mai mul[i de doi la fiecare masd _9i indeajuns de departe pentru a respecta intimitatea lui Don Croce gi a mu- safirilor sdi. Grddina era inundatd de aroma ldmdilor gi a mdslinilor.

Don Croce

il

servi personal pe Michael, incdrcdn- du-i farfuria cu ^pui fript ^gi cartofi, supraveghind ingrd- mddirea br6nzei rase pe farfurioara aldturatd pentru spaghetti, umplAndu-i paharul cu vin alb local, tulbu-

rel.

Fdcu toate acestea

cu

mult interes, preocupat sincer de faptul cd era o chestiune de maximd impor- tan[d ca noul sdu prieten sd mdn6nce ^gi sd bea bine.

Lui Michael

ii

era foame, nu mai pusese nimic in gurd din zorii zilei, iar Don Croce fu ocupat sd-i reum- ple tot timpul farfuria. Mai [inea sub ochi gi servitul celorlalfi oaspefi gi, cdnd era necesar, fdcea semn unui slujitor sd toarne intr-un pahar sau sd umple cu m6ncare o farfurie goald.