:...46 (Traducere de P. Crefia gi T. Solescu) Pisoiul..

Lev Tolstoi

P@VBwWE

w

₀

P@VBSWURE

Editura REGIS

Cuprins

Povestiri

...:.

...,...5 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Creanga de

alun

... 11 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cdinele lui

Iacob

... 19 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cum a fost prins

ursul

...22 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Pisirica

....:...

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cei trei urgi

...

...31 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Filopok

^...37

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Povestea unui biie{el

care n-a fost luat la

orag

...43 (Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)

Bunicul cel bitrdn gi nepolelul ... :...46 (Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)

Pisoiul...

^...49

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cum a urnit mujicul un pietroi..."..52

(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)

Ursul in

ciruli

(Trad. de P. Cielia gi I. Dumbravi)

Cum s-a dat holul in vileag

(Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)

Leul gi

cileluga

...,...60 (Traducere de Valeria Sadoveanu)

Ariciul gi

iepurele

^...63

(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)

Vrabia ^gi

rindunelele...

...68 (Trad. de P. Crelia gi I. Dumbravl)

Broasca

lestoasl

...69

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Bdtlanul, pegtii gi

racul....

...73 (Trad. de P. Crefia gi I. Dumbravi)

Milinul

(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)

Corbul gi puii lui

...

...78 (Trad. de P Crefia gi I. Dumbrav[)

Vaca

...82

(Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)

Rechinul.

^...88

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

94 95

Coperta gi ilustralii Clelia Ottone

@ Toate drepturile rezervate Editurii REGIS Tel/fax: 021 222 26 16;074475 65 86 www.edituraregis.ro

?ovEsrlRl

,(

Un b[iefel

^s-a

jucat qi a

sPart

din nebigare de

seame

o

ceagce ^scumPe.

Nu l-a vlzut nimeni. A

venit tata _{9i l-a} intrebat:

-

^{Cine a spart-o?}

Bliefelul, degi tremura de frrch,

^a

raspuns:

-

^Eu.

Tatll

i-a zis atunci:

- ^ifi

^mulgumesc

^ci

^{ai spus adevirul.}

*

A

^plecat

odati

^{capra pe cAmp, dupd}

mAncare,

iar pe

rezi i-a inchis

in colibi

qi le-a

poruncit

s[ nu deschida

niminui.

Le-a spus a$a:

-Numai ^cind

^o

^si

^{auzili glasul meu,}

atunci

s[

deschideli.

Lupul a ascultat

tot,

^a venit la

ugi

^gi

gi-a prefbcut glasul

dupi

cel al caprei:

-CopilaEi,

deschidefi, a venit mama

gi v-a adus de mincare.

Copilaqii s-au uitat pe fereastr[ qi au spus:

-Glasu-i ^{al mamei, dar}

^picioarele

sunt ale lupului;

si nu-i

deschidem!

re

Un

goricel

a iegit la plimbare.

^S-a

plimbat prin

curte gi apoi s-a

intors

iar la maicl-sa:

-Se

^gtii,

^{miicufi, c[}

^{am vdzut}

^doui

animale: unul

riu

de tot ^qi altul bun.

Mama l-a intrebat:

-

^{Cum erau animalele astea?}

$oricelul i-a rispuns:

-

^Cel

^riu

^se tot invArte prin curte. Are picioare negre,

mol

rogu, ochi

holbali

^gi cioc incovoiat.

Cind

am trecut pe ldnga el,

a

ciscat gura,

a ridicat un picior

gi

a strigat a$a de tare,

ci

de

spaimi nici

n-am gtiut incotro s-o apuc.

-Acela-i

^{cocogul, a} rlspuns goricioa- ica cea

bitrdn[.

Nu face

riu niminui,

de el

si

nu te temi. Ei, dar celalalt?

-

Celalalt stitea culcat gi se incilzea la soare. Are gdtul alb gi picioruEele moi,

cenugii. igi linge

btinifa

de pe piept gi

cind

^se

uita la mine abia migca din

codili.

$oricioaica ^cea

b[-

trini

^{a spus:}

Tare mai

^egti

prost. Apoi acela e chiar motanul.

*

Doi

lirani

^{s-au dus}

impreunl la vdnitoare.

Unul

se

cobori intr-o vigiuni gi ii strigi

de acolo celuilalt:

-

Vino-ncoace, am prins un urs!

-Trage-l pinl

^aici!

-

^Da'-n-am

^si-l

^{pot trage!}

-

^Atunci vino-ncoace singur!

-

^Pei

^{nu-mi d[}

^{drumul, vrea}

^{si ml}

mlnAnce.

rt

Pisica s-a culcat

pe

acoperig

gi

gi-a strAns

libufele sub

ea.

O pisiricl

^s-a

aqezat

alituri. Nu

sta aproape,

plslrico,

pisicile sunt viclene!

CREA:NQA DE ALUN

A

fost

odati un

negustor bogat, care avea

trei

fete.

intr-un

^{rAnd s-a}

^pregitit si

^plece

^{el dupi marft}

9i

le-a

intrebat pe fete ce

vor si

^le

aducl.

^{Cea mare l-a} rugat

si-i

^{aducd' mirgele, a doua a cerut}

un inel, iar ^ceamai

micl

^{a sPus:}

- ^Nu-mi

^trebuie

^{nimic. Daci}

^{i1i vei}

aduce aminte de mine, adu-mi _9i mie ^o creangl ^de alun.

A plecat negustorul. $i-a

^terminat treburile ^qi i-a

cumpirat

fetei celei

mari

mlrgele, iar celei de-a doua un inel.

, Trece el la intoarcere

printr-o pidure

qi-qi aduce aminte

c[

^{fata cea}

mici

n-a cerut

nimic

^{altceva decit'}

o creangl

^de alun. Coboari

din c[ru![

^s[

rupl

^una.

Deodati

^zhreqte

intr-un tufig

^o

creangl de alun, dar nu o

^creangl

.11

obignuiti, ci una cu alune de aur pe ea.

igi

spuse atunci negustorul:

"Iat[

_un

dar frumos gi pentru fata mea cea

mici

gi cuminte'i A aplecat creanga gi a rupt-o.

Pe

dat[

a

r[sirit,

ca

din pimint,

un urs,

l-a

apucat

pe

negustor

de

mAnd

gi

i-a

spus:

-Cum ^{ai indriznit si rupi}

^creanga

mea? Acum am s[ te

mininc.

Negustorul s-a speriat gi i-a rlspuns:

-

^{N-a$ fi luat creanga,}

^daci

^nu

^m-ar

fi

rugat fata mea cea mai

mici.

Se

r[zgindi

atunci ursul:

-Du-te

acasi, dar line rninte: cine te va intAmpina intAi, pe acela ai

si mi-l

dai mle.

Negustorul i-a

ftgiduit,

gi ursul i-a dat drumul. Pe

urmi,

negustorul a pornit mai departe

^Cum

gi a ajuns acasl.

a intrat in curtea

casei sale,

i-a

iegit fugu inainte fata

lui

cea

mici

^gi

iubiti.

Negustorul gi-a adus aminte

cai-a

fhgiduit

ursului pe fiinfa care-i va iegi

in

lntAmpinare gi

i

^s-au inmuiat picioarele.

El a povestit apoi tot ce i s-a lntAmplat gi ca ursul ia cerut

s[ i-o

^dea pe fata cea

mici.

Cu

to{ii

au inceput

si plingi.

-

Nu plange{i

-

spuse atunci mama - gtiu eu ce-i de fbcut. CAnd o si

vinl

ursul dupa fata noastrl, noi o s-o

gltim

pe fata ciobanului gi i-o dem pe ea in loc.

intr-o zi, pe cind

se

aflau cu tolii

acasi,

iatl intri in

curte o

trlsuri.

_$i ce

s[

vezi?! Se

coboar[ din trisuri un

^urs,

se apropie de negustor gi

ii

^sPune:

- ^D[-mi

^fata.

Negustorul

nu

gtia ce

si ^risPundi.

Mama

ins[,

a priceput de

indati

^{ce are}

de fbcut. A gitit-o ^{pe fata}

^ciobanului

gi i-a

^adus-o

ursului. Ursul a

^aqezat-o

in trlsuri gi a

plecat.

Cum au pornit,

ursul ^{a inceput}

s[ mormiie

^gi a

vrut

s-o minAnce.

Atunci,

ea

a mirturisit c[

^e

fata ciobanului ^gi nu a negustorului.

Ursul s-a intors la negustor _9i i-a spus:

M-ai

ingelat,

di-mi-o

^{pe fata cea}

adevlrati.

Din

nou s-au

pornit

cu

tofii

pe plAns.

Au gltit

^{fata, gi-au luat}

^{rimas bun}

^{de la}

ea gi i-au dat-o ursului. Ursul ^{a agezat-o}

in trisurl

^{gi au plecat.}

^Au

^mers

^ei

^cAt

au mers, au ajuns

intr-o pidure

mare _9i s-au

oprit. Ursul

^{s-a dat jos}

din trisuri

gi a spus:

-

^{Aici e casa} noastri, vino dupl ^mine.

Ursul a

coborAt

intr-o groaPi,

iar fata s-a dus

dupi

el.

Dup[

aceea, ursul ^a

deschis o ugi mare, a tras-o pe fatl

intr-un

beci intunecos ^gi a spus:

-Vino ^dupi

^mine.

Fata tremura de

spaiml

gi se gindea

c6, i-a sosit sfhrgitul, dar tot s-a dus

dupl

urs.

Deodati se auzi un bubuit ca

un tunet. Se fhcu

luminl

^qi fata

vlzu ci

nu

este

intr-un

beci, ci

intr-un

palat bogat.

Peste tot

lumini,

muzic6; oameni frumos

imbricali

o

intimpini

^gi i se

inchinl,

iar

lAnga ea; uri

prin! tdnir.

Prinlul

^{s-a apropiat de}

fati

gi i-a spus:

-

^Nu sunt urs, sunt

prin!

qi vreau

s[

mi

insor cu tine.

Pe

urmi

au

trimis dupi p[rinfii

^fetei,

au poftit

oaspeli

gi au fbcut nuntl.

_$i

au

triit fericili, iar

^creanga de

alun

au

pistrat-o

cu mare grijd.

l7