Editura STEAUA NORD{ILUI

Deeoriers elP a mflobdt ltrgoele a lorn&iel

GARAGIALE,I{)t{H'CA

Monerb, S@, ftefu, finvdc / ^{lon tarca Caagiah}

-

Ed. a 5 - r, - Fucs'€#: Sbaua:t{ordulsi 2OlS ISBfi97S.60631t 422-7

821.135.1-32 8ZLt35.L-2

@

Editura STEAUA NORD{ILUI

Toate drepfirile ^revin editurii

I"L. CARAGTAIE

^,

:i '

j : : ' :: r: _'- _'

MOhfrEF{TE

SCHITE

_.'^::

I{UYEI;E

bralele; el se uitd

la

ei pierdut qi tremurdne: Merg... merg eu...

si

nu md bateli, merg! (rugdtor cdtrd Gheorghe.) Nu

m[

strdnge aqa tare de-acolo...

!i-am

^spus

ci

md doare!

ANCA: Oameni buni...

a

tras aseard

la noi in

^gazdd,

un

biet drume!; nu qtiu de unde venea, nici unde se ducea... L-a ucis bdrbatu-meul

in

odaie gi colea, uitali-vd,

e

lac de sAnge!...

Cduta[i in puful 5l pdrdsit de l6ng6 gr6dina... Avea nenorocitul de

el un

chimir

la

picior... _acu

e la

Dragomir

in

buzunar.

(Dragomir

pune

machinal mdna, scoate

chimirul

_SiJ dd rdzdnd prosteSte unuia din oameni.)

UN OM (cu o frdnghie in ^{mdnd): De ce} omordqi creqtinul, mi?

(il

leagd.)

ALT oM: Lua!i-l!... la primdrie...

ANCA: Oameni buni... eu v-am descoperit fapta; dar omul dsta e

birbatril meu... O sd

mi-l

lua{i de tot..

rim6i

singurd. Trebuie sd md

lisali

sd-i spui qi eu

o

vorb6... (Oamenii se dau cu respect

in ldturi; eq

s-qpropie

de Dragomir, care

std nemiscat, qi rdspicat

ii

qopteqte.) Dragomire, uite-te la mine:

(el o priveSte) penku faptd

risplati

gi n[past6 pentru ndpastd!

(Cortina)

460

Dascdl prost -...

Premiul intdi...

La poqt6....

c.F.R...

La Peleg....

Cele

trei

zeile ...

Nedescifrabil...

Karkaleki..

NUVELE.

...

O

frclie

de Pagte

Dou[ loturi

Cdnuld om sucit

*irj'ff;il::::: ^{: : : ::: :::: ::::: :::}

O scrisoare pierdutd O noapte firrtunoasd

D'ale

carnavalului...

Conu Leonida fa{d cu reacfiunea

462

13tr 135 r41,

t42 l4T

149 150 151

154

I))

170 186,' 195 224

311 355

4r4

MOMENTE $r ^SGHTTE

25 de minute.-.

,,...Fili toli joi tn gard

la-ndllimea patriotismului vostru, care nu s-a dezminlit niciodatd, mai ales tn ^aSa pldcute, putem zice chiar fericite ^ocaziuni !

Cetdleni!!

Sdptdmdna

viitoare este o zi

solemnd

pentru

orasul nostru!!!"

Astfel

se-ncheia proclamalia adresatb

de

cdteva

zile

^de

pdrintele orlqelului

2...

cdtre administrafii sdi, afiqatd pe cale publicd gi reprodusd

in

capul ziarului oficios Sentinela Ordinii cu acest frumos motto:

,f,venimentele marifac totdeaunq sd tacd micile pasiuni!"

Toatb lumea era ?n adevdr plind de entuziasm, deqi Drapelul Libertdlii, dirijat de decanul avoca{ilor, iqi termina articolul ^s6u de fond cu cuvintele:

,,...Vom cduta sdfim cdt se poate mai parlamentari. in zadar miseii de la primdrie convoacd lumea la gard! Declardm ^{sus qi}

tare

cd

joi nu va fi

entuziasm,

ci numqi o

meschind Si dezgustdtoare paradd oficiald. Sd inceteze dar cu infamele

lor

mistificaliuni!... Sdptdmdna viitoare nu poate

fi

^o

^zi

^solemnd;

ea nu

vafi

decdt un moment trist pentru concetdlenii noqtri!"

Directorul, care era insdrcinat

a

gira afacerile prefecturii

-

districtul neav0nd deocamdat[ titular

-

^{la citirea acestor giruri}

rdutdcioase, a qoptit cu zdmbetul sdu diplomatic:

-

^{Om vedea!}

Joia

mult

agteptatb

a

sosit. Vodd

gi

doamna, plecdnd in strdindtate, trebuie s[ se opreascd doulzeci ^gi cinci de minute in gara din marginea orSgelului

2...

De dimineafd, peronul gdrii, decorat cu impletiturd de brad, cu marca judefului, stegulele tricolore ^gi covorul cel ^rogu al primdriei, este inlesat de lume

-

gamizoana, garda civicd, gcoalele, autoritdtrile, notabilii qi cAt

public a mai putut incdpea.

Directorul ^a plecat de la gapte de-acasd spre a lua, impreun[

cu primarul, cele din urmd dispoziliuni la fala locului. ^Nevasta

lui a rbmas sd se gdteascd gi sd vie mai tdrziulagard cu copiii gi

cu amicul. Amicul este un profesor foarte t6ndr, care locuieqte la directorul de un an de zile; el d6 qi leclii la copii qi redijeazd Sentinela Ordinii; e bdiat bun qi scrie minunat: se

di

aa aproape pozitiv c5 tot el a scris proclama\ia.

Acum tot e

^gata... Directorul _{se duce}

la o

extremitate a

peronului gi-qi aruncd

privirile la

mullimea adunatd p6nd in cealaltd, extremitate...

Atunci ii

clipesc

de

departe

in

minte cuvintele Drapelului, qi-gi m6ng6ie favoritele cu multrumire...

Dar sunt zece

ftrd

zece... gi cocoana nu mai vine... Ce s6 fie?

Trenul domnesc s-a anuntat de

la

statia apropiatd...

in

patru minute trebuie sd

fie

aici... ToJi ochii joacd ?ntre ceasornic _Ai

capitul

liniei... incd

trei

minute...

Doul...

Un minut... S-aude guierul cald...

- ^{La o}

^{parte, domnilor!} zice grav qeful gdrii potrivindu_gi bine qapca rogie.

latd"-l! Pieptul

lat al

locomotivei s-aratd

la

cotitura liniei.

Ardtarea cregte, cre$te mereu, sfordind semeafd qi alunecdnd cu elegan{d maiestoasd c6tre peron. Cazanul fierbe, fanfara [ipd,

gcolarii

_intoneazd

imnul - ^un

^concert monstru... Vagonul domnesc intrd la peron. Un freamdt furnic5 de colo p6n6 colo

prin

mullime. Deodat6,

qi

glasurile copiilor

gi

{ipetele tr6m- bitrelor qi clocotitura norului fierbinte care se smacinb captiv in pdntecele maqinii sunt acoperite de urale zguduitoare... T'renul se opreqte, conform programei oficiale,

la

zece ore precise;

suveranii cobor din vagon cu suita, iar consoarta directorului n-a sosit incd!

Se face prezentarea

autoritililor gi

notabililor, _dupd care vodd trece intre bdrba{i, iar doamna intre dame.

intaiul

clopot! Directorul, foarte nervos, m6n5

un

vitdqel cdlare s-aduci numaidecdt pe cocoana, pe copii qi pe domnul profesor.

MIria-sa doamna e foarte veseld de conversafia damelor; dar dumnealor o iau repede qi se-ntind la vorbd... Una o povifuieqte pe doamna sd se pizeascb pe drum de rlceald:

g,ainrziu la gara cu copiii qi 1i( nlkarte fdndr. care locuieqte ,':l',ii? frtrvpniwnx' :'i::1i:l?

::'l:

se dd ca

r"':l!::i

aproape

,;il',,rapa apropiata...

in

patru

,1i ,rlriijoaca, intre ceasornic _ai

nu mai vine... _Ce si fie?

Dou[... Un minut... _S-aude

,flv letul Sdrii pohivindu-qi

s.aratd

la

cotitura liniei.

semeatd qi alunecdnd cu pnul fierbe, fanfara _1ipd,

,1rttcefi monsttu... Vagonul

i'fumica Ae colo pdnd colo

mpirlor

pi

fipetele trdm-

care se smacini _captiv in

6a1e zguduitoare... I'renul

la zece ore precise;

Itt consoafta directorului _n-a

pi notabililor, dupd care un vit5gel pe domnul

11fedame.

damelor; dar

lleN0s, mana

pe copll _$l

',lirii',, aurt Ia

o

extremitate _a ,{,,i'i,

tl]l't, _^,1*y,. fu"i i"

'it'pu, de ^departe

in

minte

ii " taroritele cu mulpmire...

Una o povdfuieqte

-

^{Nu te juca,} soro! boala n-alege.

Doamna mul{umeqte de binevoitoarea

pova![

qi asigur6 cd s-a-ngrijit bine, a luat haine d-acasb...

in

acest timp, directorul tremurd de neast6mpdr.

Al

doilea clopot! M6riile-lor fac un ^pas inapoi pregdtindu-se sb se suie... Directorul, asudat gi inecat de emolie, s-apropie ^sd lie un ^discurs. Lui vodS:

-Mdria-ta!... nu plecaJi!... nu trebuie sd plecati!... D-abia al doilea clopot a sunat; n-a sunat nici mdcar al treilea!...

A!

dacd ar

fi

sunat al treilea, atunci aq inlelege sd vb grdbiti... Dar nu! $i chiar

sI fi

sunat al treilea... sd zicem!... n-aveJi grije: nu pleacd

trenul frrd

mbriile-voastre...

s-a dat ordin in

consecin{5!...

Agadar, avAnd aceasta

in

vedere, cu onoare sunteti invitati sd

binevoili a lua in consideraliune... ^{cd acest} district, acest orag, in fine toli concet6fenii nogtri v-au iubit atdt gi au fdcut sacrificii!...

Apoi, cu mai multd cdldurd, doamnei:

-

^Sd nu pleca{i mdcar Mdria-voastr[!... N-a venit incd toatd lumea!... mai sunt dame, mai sunt copii, mai ^sunt amici, cari ar dori ^sd vdvazd ca pe o mam6!

Vodd, zdmbind foarte bucuros, zice:

-

^{Mai stdm, mai stdm,} domnule director.

-

Mersi! rispunde ^acesta in culmea emoJiei.

$i,

^16s6nd pe suverani, alearglla capbtul peronului, se suie in picioare ^{pe o} banci ^gi se-nal16 in vdrful deqtelor, frc6nd cdtre

$oseaua dinspre ora$ semne violente cu batista.

in

adevdr, pe qosea vine o trdsurS in ^goand, urmatd de un vdtigel ^cSlare.

-

^Aide, soro! aide, nene, pentru numele

lui

Dumnezeu! cb m-a{i omor6t!

-Yezlt. ^nu-fi spuneam eu cd-i

tdrzit!

zice palpitdnd cocoana cdtre profesor.

Directorul igi introduce pe peron familia ^qi strigd sever cdtre macagiul care std drept, cu mdna gatape cureaua clopotului:

-

^Sd nu tragi!... Nu e voie sb suni!

Mdriilelor

n-au isprdvit inc6;' mai au treabi aici!

Apoi c6tre suverani:

*

Mdriile-voastre,

am

onoare pentru

ca

sd

vd

recomand familia mea: consoartamea, copiii mei, amicul meu!

$i ^pe urml citre copii:

*

S[rutaJi mdna!

copiii

se aruncd gi executd ordinur.

M[riile-lor

sunt din ce in

ce mai veseli.

- ^Am

^{auzit, dragd}

-

zice doamnei nevasta directorului

_

_c6 ati fostdrd cam bolndvioar[!

Mi-a

pdrut grozav de

riu...

inca-i ziceam

lui

dom' profesor, amicul nostru, _zic: vezi dumneata, dac6 o prinJesi qi tot nu se poate pune cu voia

lui

Dumnezeu;

dar

noi

dqtia!...

Dar

acu te-ai fbcut bine... Se vede... Fie, c6 frumoasd eqti! s5 nu-ti {ie de deochi! s[ trdieqti!...

Totdeodatd unul dintre copiii domnului director, cari privesc foarte curiopi pe suverani, iqi scobeqte o nard cu degeful. Mama

ii

dd o palmi peste m6n[.

-

^Nu ti-e rugine

sI

bagi mdna-n nas!... gezi frumos! te vede madam Carol!

Copilul p16nge. Domnul profesor ?l smucegte de mdn6 qiJ bagd'la arest in sala de agteptare crasa a doua. Mdria-sa doamna intervine pe l6ngd domnul director

in

favoarea micului vinovat, care urlS tare

in

arest.

Tatdl

cedeazd inartei

i"n"""t" il ^al

drumul bdiatului:

- ^{Taci din}

^{gurd, mdgarule!}

^{qi sdruti}

m6na mdriei_sale:

dumneaei s-a rugat sd te iert!

Suveranii s-au urcat gi se arat6

plini

de veselie la fereastra vagonului. Directorul se hotdreqte,

in

sf6rqit, dupd stiruinta qefului gdrii, sd permitd a se suna al treilea. Trenul

."

p,rn"

i'

migcare.

Urale qi

muzicd..

Birbatii fac

semne

de adio

cu

pdl5riile,

damele bezele cdlduroase; directorul

se

qterge de sudoare obosit, iar nevasta lui strigr c6t se poate cdtre doamna:

- ^La

^{revederel bon} amusementl.

Nu

ne

uitali

p_acolo! la revedere!

CAnd trenul a pornit bine, o altd trisrnd sosegte in goand mai

fi'bat6.

Decanul avocalilor coboard trdgdndu-qi oupa oansut cocoana' care trage dupd d6nsa o interminabild rochie _{de catifea} verde cu funde bogate de satin rose. Amdndoi

igi

fac

loc

cu

10

-

Mbriile-voastre,

am

onoare pentru

ca

sb

vd

recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!

$ipe urml ^{cbtre copii:}

-

^{Sdruta{i mdna!}

Copiii se aruncd qi executd ordinul. MdriileJor sunt din ce in

ce mai veseli.

Am auzit. dragd - zice doamnei nevasta directorului

-

^cd

a{i fostdrb cam bolndvioard!

Mi-a

p6rut grozav de

r[u...

inc6-i ziceam

lui

dom' profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata, dacd o prin{esd gi tot nu se poate pune cu voia

lui

Dumnezeu;

dar

noi

dgtia!... Dar acu te-ai

frcut

bine... Se vede... Fie, cd frumoasd egti! sd nu-{i fie de deochi! sb tr6ieqti!...

Totdeodatd unul dintre copiii domnului director, cari privesc foarte curioqi pe suverani, iqi scobeqte o nard cu degetul. Mama

ii

dd o palmd peste mAn6.

-

^{Nu Ji-e ruqine sd} bagi mdna-n nas!... qezi frumos! te vede madam Carol!

Copilul pl6nge. Domnul profesor

il

smuceqte de m6nd gi-l bagdla ^arest in sala de aqteptare clasa a doua. Mdria-sa doamna intervine pe ldngd domnul director

in

favoarea micului vinovat, care

urld

tare

in

arest.

Tatdl

cedeazd inaltei influenle

qi

dd drumul bdiatului:

- ^{Taci din}

^{gurd, mdgarule!}

^qi

sdrutd mdna mSriei-sale:

dumneaei s-a rugat sd te iert!

Suveranii s-au urcat qi se aratd

plini

de veselie la fereastra vagonului. Directorul se hotdreqte,

in

sfArgit,

dupi

stSruinta qefului gdrii, sd permitd a se suna al treilea. Trenul se pune in migcare.

Urale gi

mluzicd.

Bbrbalii fac

semne

de adio

cu

pdl[riile,

damele bezele cdlduroase; directorul

se

qterge de sudoare obosit, iar nevasta lui strigd cAt se poate cdtre doamna:

- ^La

revederet. bon amusementt

Nu

ne

uitali

p-acolo! la revedere!

Cdnd trenul a pornit bine, o altd trdsurd sosegte in goand mai turbat6. Decanul avocatilor coboard trdgdndu-gi dupb d6nsul c()c()ana, care trage dupd ddnsa o interminabild rochie de catifea vclrlc crr

lirrtlc

bogate de satin rose. Amdndoi

iqi

fac

loc

cu

10

furie prin

mul1ime, care acum

a rupt

^rdndurile

qi

iese in dezordine.

-Aplecat?

zice dezolati cocoana.

-Da,

^{aplecat, i se rbspunde.}

-

^{Cum se poate? trenul} std totdeauna treizeci

qi cinci

de

minute!

*

_{Asta era} tren domnesc, ma chdre, zice nevasta directorului.

-

^{Ce? era} sd v-agtepte vodd

qi

doamna

pe dv.?

addogd profesorul cu un zdmbet rdutlcios de superioritate.

-

Aga? vocifereazd decanul.

Am

in!eles!... Astea sunt iar intrigile

lui

dom' director: cate va sh zicd numai dumnealui ^gi familia ^gi... amicul dumnealui sLvazdpe mbriile-lor!

Pe urm[, intorcdndu-se la lumea care se duce:

-

^Iatd, fra{ilor, o probd mai mult cd astdzi opoziJiunea este consideratd ca afard din na{iune... Foarte bine... Vom lua act qi de aceasta qi vom protesta!

Decanul

gi familia

sa

au fost

multd weme

la

cu{ite cu directorul qi cu familia acestuia, degi damele erau surori. Chiar

o

polemicS, ,,cdt s-a putut

mai

parlamentard", s-a urmat cu privire

la

aceasta, intre cele doub ebdomadare locale, Drapelul decanului qi Sentinela amicului.

Tocmai la nigte alegeri, o persoand de-nalt[ influenfd, aflAnd despre vrajba

celor doi

cumnafi,

a

^stdruit

de i-a

^imp6cat,

promildnd serios cd

gi

anul

viitor va fr o zi

solemnd ^pentru orSgelul

Z...qi

atunci trenul domnesc o ^sd se opreascd acolo un ceas... qi doudzeci gi cinci de minute.

11

Un pedagog de gcoali noui

D. Mariu Chicog

Rostogan,

distinsul nostru

pedagog absolutr, gi-a

inceput

caiera

printr-o

memorabild conferinta didacticd.

Vom da aci mai la vale conferenla

in

rezumat, apoi cdteva

note, luate dupi

naturd,

despre

activitatea

in praxt

a

eminentului pedagog.

Trebuie prealabil _{sd spunem} cd d-sa, totdeauna inainte de e

gi

lpronuntdpe:

^!

n ca gn franfuzesc,

tcak,

d ca gh.

8caj, ccaf.

Aceasta

pentru

ugurarea

citirii citatelor din

^vorbirea

d-sale

pe cari voim sd le

transcriem

pe cdt se

poate cu pronuntarea

lor

originalS. Cititorul va suplini

pirfile _din

cale

afari

originale,

pe cari

ne-a fost prea greu sd

le

transcriem exact, cade ex. gn _Si

{.

Gonferinti

..Onorat aughitoriu,

Vom cduta

si

ne roskim astdzi ghespre metoda ghe a prdda grdmakica

in ^jenire gi apoi numai doar[

ghespre

-itodu intuikivd gi

ghespre rbspunsurile neapdrake, ne{dsitake ghe loj ica lucrului, amisurat inkelijintii gcolerului !

"

Aqa ?ncepe

d.

conferenfiar. Cui

nu a

asistat

la

conferenla aceasta trebuie s6-i spunem cd pedagogul pune ?ntreb[rile qi

1 in Ardea| absolvenlii facultd{ilor de teologie, de pedagogie etc. erau numili ,,teologi absolu{i", ,pedagogi absolu{i" etc.

2 Practicd

(ardelenism).

12

f,pedagog

de gcoaH noue

.rru Chico$ Rostogan.

distinsul nostru

pedagog

nlti,a inceput ^canera printr-o memorabild conferinJd

^!^li,r, ^nrrnai ^lavale conferenla in rezumat,

apoi

cdteva

,Pso'o;t\r,l0o dupa naturd. despre activitatea

in'pro**

^a

, )l _' ^d',, tl,',,llr, *dugo ^g.

^ ,,,,tllr'[yeulubil s[ spunem _cb d-sa, totdeauna inainte de e

rro'l,l0,rig ine ^: Dil4ril1il[uppzesc,

,,ll'' ,tll'

\i rl/i

til 'tj' I'ii

I'lt. prnru ^u$urarea

citirii citatelor din

^vorbirea

,1;l',n1

voim sd le

transcriem

pe cdt se

^{poate cu}

ti'f.,,

lor originalS. Cititorul uu

,uplini

p64ile

din

cale

/,tllilt/:,ilb, pe cari ne-a fost prea greu

si le

transcriem

, rrolrentii facultafilor _de teologie, de pedagogie etc. erau q/' pilsoluft". ..pedagogi absoluli.' _etc.

ill t'' ,snum)'

,'lrf

¹²

II

!

li';d'" ^"

',^[*nltin6

'

,lnghitoriu'

)

"'lo ,41rta

sd 113 roskim astazi ghespre metoda ghe a prlda

,,,rlui1 lenare

$l

apol numai doarS ghespre ^metoda

l1i',, ghespre raspunsurile neapdrake, nepsitake ^ghe

,'lulrpi.amasurat inkelijinlii gcolerului _!..

ir ^ri ps d conterenllar. Cui nu

a

asistat

la

conferenla

I't'i,

'li,,ie ra-i ^spunem cd pedagogul pune intrebdrile qi

''''

presupune qi rdspunsurile. Aqa cd urmarea, deqi s-ar pdrea ^o conversalie

intre

^pedagog

gi qcolar, este insuqi

corpul conferenfei. Iatd rczttltatul ac e stei superi ^o are op ere didacti c e.

U rmeazl c onferen{i arul :

PEDAGocUL: No! ce-i ^grdmakica?

$coLERUL: Grdmakica ^iagte. ..

pEDAGocuL: No, cd-z ce iaqte? cd-z doar nu iaqte vun lucru mare.

$coLERUL numai apoi sd rdculeje qi rdspunghe: grbmakica iagte o qtiinJi ghespre cum lucrd limba ^qi lejile mai apoi la cari se supune aceealrtqare, ghin toake punturile ghe veghere.

pEDAGocuL: Bravo, m6! prostovane!

(ii zic

^aqe doard nu spre admoniliune,

ci

spre inghemn gi incurdjare).

No,

acuma, spune-ne

tu

numai cum se impart substankivele? $colerul, la intrebarea aceasta

a

mea doard, musai sd rispunzS, ne1dsare1, amdsurat priceperii qi rdliunii sale:

$CoLERUL:

in

substankive cari se vdd qi substankive cari nu se vdd

-

regpeckive concreke qi abstracke!

pEDAGocuL: Apoi merem mai gheparke pe ogorul pedagojic

qi punem cheskiunea doar:

Agi auzit voi, copii, ^ghespre jdn? Ce iagte j6nul?

$COLERUL rdspunghe:

J5nul e cumu-i lucru:

masculin, femenin

gi

ekerojen

au

neutru, regpeckive ghe

birbat,

^ghe

femeie gi ghe ce nu-i nici bdrbat, nici femeie.

PEDAGocUL: Exemple doar[...

$coLERUL apoi musai ^se exprime astfel:

Calul ii

substankiv masculin;

iel se

schimbd

in

^iapd,

q-apoi ghevine femenin.

PEDAG0GUL: No! dar neutru?

$COLERUL

(ino{ent cumu-i, el nu poake da

exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata s6-i dau ilustrdtiunea keoriei...)

PEDAcocuL: Neutru! Neutru mai apoi, dacd-i calul masculin gi iapa femeninl, neutru-i catdrul, carele nu-i

nici

cal, nici iapd,

I Necesar (adv.).

13

nici mdgar, nici cal:

e

catdr, aghicd,corqifurd ghe imbele jenuri, qi y"i.gheparke pentru _aceea

ce

conzultd ziologhia.,

"uJ

^o

altd gtiinli _{naturale, 9i} doari neturalia _{non sunt} tu/pioi...

a--

^{^} Dupd aceea doard, qcolerul musai

sI fie, in

rdliunea sa

null]d,

^{eghificat pe} gheplin ghe jdnurile rutor substankivelor.

Jine ^numai dupd-aceea cheskiunea makemakica...

ipro"*"

tu doari, Bdrsdscule!

(zic

euqcolerului) _ce intdleji tu prin curbd, o linie curbd?

$COLERUL: Care nu_i ghireaptd...

pEDAGocuL (zdmbind cu bundtate): No! care nu_i ghireapt[, bine! da' cumu-i, daci nu_i ghfueaptd?

$CoLERUL mai apoi vine

-la ^aceea induplecare a r6fiunii

ci

musai va sd rdspundd minken2:

E o linie

_oabld,

oabli,

care mere qi mere gi mere qi iardgi se-ntoarnd ghe unghe o purces.

rEDAGOGUL Qucdndu_Si

serios rolul): Bine!

Rdspuns limpeghel Chiar!3 regpeckive esact...

Nq

ucumu, _{spune_ne} cine au invintat numerele?

$COLERUL acuma, dupd memorare numai, cdci memoria _e.

cum zice

Tubinghen-,.

pur

animald, rdspunghe

"" ;;;;jJ;

numerele pare, re$peckive cele

iar _{mai apoi}

_{cele impare,}

,"gp".tiu" .u ,oji

r, le-aulnvant _cele

firI

so1iu,

ilpia";;;;.,

ie_au

invlntat

Eratoskenesl

^-'

Bravo!

9r. veghe, onoraful aughitoriu, toake

rdspunsurile gcolerului

dupl

meto.da

intuikivl,

moglearnd sunt ne{esitake

prin lojika lui,

proprie vorbind nascan?A, dar

comple;;il;

formati _printr-o educ6fiune agheiv'ata

cercustantelora, probdluike ca gheriv'nd ghin naturaioastri, _carea lucrd pe cum

e mdnati mai gheparte.

I Cele firegti _{nu sunt} ruginoase!... (adagiu latin).

,,ti:::,

^sau mintenas, indata (ardetenism).

a Circumstanfelor. _imprej urdrilor.

74

Iunlagar. nici cal: _e cater. aghica corgiturd ghe imbele jenuri,

)imai theRarke.pentru aceea

ce

conzult1 zoologhia, care-i ^o

im qtiiota naturale, ^gi doard naturalia non sunt

,uriioi

^. ..t

Dtph ac.eea doari, qcolerul musai sd

fie, in

rd{iunea ^sa

,,ruerila,

e8hificat pe gheplin ghe jdnurile tutor substankivelor.

r Vine rumal dupd-aceea

cheskiunea makemakicd... Spune-ne

,rrdoard.

Bdrsascule! lzic eu qcolerului) ce inlaleji tu prin curb6,

llinre curba?

'

_{5CoLERUL: Care nu-i} ghireapta...

pgpaGoGUL (zd.nbini cu bundtate):No! ^care nu-i ghireaptd,

l,rneida'

cumu-i. dacd nu-i ghireaptd?

I

potER_uL_ mai _apoi

vini

la a-eea induplecare a rdfiunii c6

,rrusai va sA rdsPunda minken2:

'

_E o litti". oabla, 04615, care mere gi mere qi mere qi iardgi

;rnroartd ghe unghe o purces.

lEpAGo^GUL ..(jucdndu-si

serios rolul): Bine!

^Rdspuns

l,mpeghe!

Chiar!'reEpeckive

esact... No. acuma. spune-ne cine

rrttn\Intat numerele?

$C0LERUL _1t'Tu, ^dupd memorare numai,

cici

memoria e,

,Lln zice Tubinghen,

pur

animald, rdspunghe

ca

animalul:

,,umerele pare' re-lpec(iys cele cu soliu, le-au invantat Pitagora,

jnr mai

apoi

cele irnpare, reqpeckive cele

fbrd

sofiu, le-au

,lranUt bratosKenest

'

_Bravo!

grp . veghe, onoratul

aughitoriu, toake

rlspunsurile

,uohrului

dIpI

metoda intuikivd, moghearna sunt nilesitake

iirr to.;itu

lui,

^propris vorbind n6sc6nd[, dar completaminke

irrrmatd

prmtr-o educatiune aghecvatd

cercustantelora,

ioUeUife

ca gherivAnd ghin natura noastr6, carea lucrb pe cum

imdnatl

mat gneParte.

Cctetirelti nu sunt ru$inoase!... (adagiu latin).

: Vintetl sau m in tenaS, indata

lardeleniim).

6;r,,ilstantelor, imprejurdri lor.

14

intr-o viitoare conferenfS, vom cuvdnta apoi ghespre aceastd naturd iardgi

in apliciliunile

sale

in

raport

cu

pedagojia, cu beserica ^gi cu iqcoala!

(Aplauze.

A

doua zi, pedagogul nostru este numit

in

slujbd, profesor ,,ghe padagojie

in

^jenSre

gi

ghe

limba

makernb in gpelial". Sd-l vedem la lucru.)

O inspe$iune

IROFESORUL: Cd-z onorat domnul inqpectore

va

binevoi doar[ un mom0nt

si

asculke aplicifiunea metoaghii intuikive.

INSPECTORUT

Ge

^aSazd, scoate carnetul

qi

condeiul _Si ascultd.)

IRoFESoRUT-: Md! prostovane! tu ^{ala ghe} colo... Spune-ne tu doard: ce iaqte fiin{5 gi ce iagte lucru, m[?

ELEVUL: Lucrul, dom'le, ^{este care} nu miqc6, qi frintd pentru cd miqc6!

PROFESORUT:

No!

dar ornicul meu... prostule!

hint6-i

ori lucru?

ELEVUL: E lucru, dom'le!

PRoFESoRUL; C6'z doar miqcd, m6l atrzi-lt (bagd ceasul lq urechea elevului).

ELEVUL (ferindu-se):Da, dar daca nu-l intoarcem, nu miqcd.

PROFESORUL (satisfdcul): Bravo! (cdtrd domnul inspector:)

$-apoi doar 6sta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece lq loc.)Tu,md! SlLlant ghe lAng[ e1... Cdke picioare are boul, m[?

ELEVUL: Patru, dom'le!

PRoFESORUL (vesel);

Ei, pe

dracu! cd-z doar

n-o

sd aibb qapke!... gi ce e boul cu patru picioare? lucru ori fiin{d? Ha?

ELEVUL: Fiin{d, dom'le!

PROFESORUL: Dar masa

fiinf[-i?

ELEVUL: E lucru, dom'le!

PRoFESoRUL: No! cd-z n-are ^gi ea patru?

ELEVUL: Da, dar nu se migc6, dom'le!

15

PROFESORUL

(ql mai

vesbl):

Ei! pe

dracu! sd se miqte...

poake doar

ci

cu qpirikismus!

INSPECTORUL (tuSeSte tare _Si cautd sd schimbe vorba): Md, rog, cum

il

cheamd pe elevul acesta?

PRoFESORUL: Anibal Ioanescu.

INSPECToRUT: Rlspunde bine.

PROFESORUL (cu siguranld): Cd-z [sta-i ghinne cei bunigori!...

No! la gheografie acuma... MA! tu ghe colo... Spune-ne tu doard toake gtakele Europei.

ELEVUL: Franfa,

dom'le.

ⁱ

PRoFESoRUL: Fran{iia, bine!

ELEVUL: Anglia, dom'le.

PRoFESoRLTL: Iagke!

ELEVUL: Germania, dom'le.

PRoFESoRUL : Ghermania.

ELEVUL (se porneEte repede. Profesorul dd din cap afirmativ la

fiece

^{nume de stat cu} satisfaclie

qi cu

mdndrie): Elvelia,

Rusia,

Suedia,

Italia, Belgia, _Olanda, Turcia,

Bulgaria, Romdnia, Serbia, Muntenegru gi Grecia... dom,le!

PROFESORUL (tncruntdndu-se): $i ^apoi mai care, md?

ELEVUL: Atdtea, dom'le!

PROFESORUL (tncercdnd sd scrdsneascd): Dar _$pania, md?

ELEVLTL (intimidat): $i... ^Spania, dom'le!

PROFESORUL (mai aspru): Dar _$pania, unghe-i ^gpania?

ELcVUI: ...?l

PROFESORUL (magistral): $pania-i l6ngd portocalia, ^md boule. _9i vildversa!

ELEVUL (aiurit): _$i.,. Spania gi Portocalia, dom,le!

PROFESORUL (din ce in ce mqi szs): $i mai ^care?

ELEVUL Qtierdut): Vi!5vercea, dom'le!

PROFESORUL (indignat): Nu vitivercea, md! Ddnimarca, md!

Dania, md! ($optind ameninldtor printre dinli:) Dania tdt6n[-tdu!

(Energic:) Merji la loc, boule!

ELEVUL (pleacd obidit la loc).

INSPECTORUL (conciliant):

Ei,

oricum, tot a gtiut destul de

bine'

16