Evaluati-vE cunoqtinJele Repere literare

MTNTSTERUL EDUCAT|E| NATTONALE

Lidia Tudorache

Limba latlnA

Filiera teoreticd, prolil _umanist,

specializarea filologie

Manual pentru clasa a

Xl-a

$&

EDrruRA oroacncA ^gl peolcocrcA

s,l

CUPRINS I. MARCUS TULLIUS CICERO Proza retoricd _9i filosofica....

Exordium ex abrupto.

Morfologie (Substantivul. Adjectivul)...

Peroratio.

Morfologie (Pronumele) Eloquentia et philosophia

Morfologie (Verbul). Sintagmele gerunziala qi gerundiva16.

Laus amicitiae

Sintaxa

cazurilor

...:...

Evaluati-vE cunoqtinJele

Repere literare. Bibliografie selectivi

II. TITUS LMUS ^Proza istoricd. Analele...

Mors Cicerdnis Participialele. Relativele De Hannibdle duce. ...

Completiva inhnitivala. Completiva conjunctivalS. Concordanla timpurilor Veturia.

Completiva interogativi indirectd. Completiva at quod Evalualivd cuno gtinJele

Repere literare. Bibliografi e selectivi...

UI. LUCIUS ANNAEUS SENECA* Proza filosoficd. Stoicismul..

De senectilte.

Subordonatele circumstanliale. Condilionala Servi sunt.

Comparativa

..."'.'.'... 66

De iia.

...

...'...' 68

Concesiva

^{... 7l} Evaluafi-vi

cunoqtintele

^{... 73}

Repere literare. Bibliografie

selectiv5...

... 74

IV. TITUS PETRONIUS NIGER Romanul

latin...

... 76

Cena Trimalchionis.

...

...'.'.'... 78

Temporala

⁸⁰

Trimalchio.

⁸³

Fina1a...

⁸⁶

Evaluati-vd

cuno$tintele

⁸⁸ Repere literare. Bibliografie

selectivi...

... 90

V. PUBLIUS CORNELIUS TACITUS* Proza istorica.

Ana1e1e...

... 9l Descriptio

Germaniae.

⁹³

Catzala

^{... 96}

Ratio causaeque

noscdntur.

...'....'. 98

Consecutiva

... 101

Mors Britannici.

...

... 104

Valorile conjuncJiilorUT Si

CUM

... 107

Nero, artifex imperdtor.

...

^{... 110}

Recapitulare. Sintaxa frazei

...

... 113

EvaluaJi-vicunogtinlele

^...

ll4

Repere literare. Bibliografie

selectivd...

... I 17 VI. LUCIUS AIULEIUS*

Romanul1atin...

... 118

Psyche.

... 120

Stilul

indirect

... 122

Amor.

...

... 124

Recapitulare finalE

...

... 126

Evaluali-va

cunogtinJele

... 128

Repere literare. Bibliografie

selectiv5...

...' 130

Tabele

gramaticale

... 131

Vocabular

latin-romAn

^{... 148}

Yocabular

romAn-latin

^{... 158}

160

5 9

t2

15 17 19 22 24 27 29

3l

32 34 37 39 43 46 49 51 55 57 59

6l

64

I. trI{,RgUS ^TUITLIUS gIgERO'

(106

-

43 a.Chr.)

PROZA RETORTCA 5r rrr,osoFrcA

I ^Exordium

^ex

^abrupto

Recapitulare. Morfolo gie (Substantivul. Adj ectivul)

I ^Peroratio

Recapitulare. Morfologie (Pronumele)

I Eloquentia et philosophia

Recapitulare. Morfologie (Verbul) Sintagmele gerrmziald qi gerundivalS

f Laus amicitiae

Recapitulare. Sintaxa cazurilor

U Evaluafi-vl

cunoqtin{ele!

U Repere literare

Cicero

' ^Cic1ro - cognomen,provine dela cicer ,,bob ^de n6ut", apoi ,,mdzdriche ^(pe nas)", semn distinctiv al unui predecesor al familiei.

o

I ninnografie selectivl

o Caesar, De bello Gallico, De

bello civlli -

Proza istorici.

Memorii

o

Sallustius,

De

coniuratidne

Catilinae - ^Proza

^istoricE.

Monogtafia

r

Cornelius Nepos,

De

^viris

illustribus - ^Proza

^istoricS.

Biografia

o

Lucretius,

De

^{rerum natilra}

(Poemul naturii) -

^Poemul

didactic o 88

-

^{82 a.Chr.}

-

rlzboaiele civile

dintreMarius ^gi Sylla

o73

-

71 a.Chr. rdscoala sclavilor din Italia, condugi de SpSrtacus

o 63 ^a.Chr.

-

conspirafia lui Catilina

o 60 a.Chr. -primul hiumvirat: Caesar- Crassus-Pompeius

r 59 a.Chr.

-

consulatul lui Caesar o 58

-

^{52 a.Chr.}

^-

^{campania lui Caesar}

de cucerire aGalliei

o 49

-

^{48 a.Chr.}

-

^{r6zboiul civil dintre}

Caesar gi Pompeius

o44 a.Clr.,idele lui martie

-

^asasinarea

lui ^Caesar

o43 a.Chr.

-al

doileatriumvirat:

Octavidnus

-

^{M. Antonius}

-

^LePidus

Repereibiogra,frce

o S-a ndscut la 3 ianuarie 106 a.Chr., la Arpinum, in Latium, intr-o familie din ordinul cavalerilor.

o Studiazd la Roma oratoria, filosofia, dreptul, dobindind

o bogatl culturd literard ^gi gtiinfificd.

o In

8l

a.Chr. a finut ^cea dintai pledoarie, Pro _Quinctio, av6ndu-l ca adversar p e Hortensius, cel mai de seamd orator al Romei in timpul cdnd Cicero igi incepea cariera.

o Intre 79 -77 ^{a.Chr. se} perfecfioneazi in filosofie gi reto- ric6, mai int6i in Grecia, laAtena, apoi in insulaRhodos, ca elev

alrctoruluiMolon.

o Homo novus' intddin 76 a.Chr. in viala politic6 gi par- c\rge cursus hon6rum, treptele magistraturilor politice: in 76 este quaestor

-

^{in Sicilia, in 69, aedilis, in 66,} praetor,in 63, consul; in timpul consulatului, Cicero dezvdluie conspiralia lui

Catilina'? qi rostegte impotriva acestuia cele patru discursuri numite Catilinare, In Catifinam oratidnes quattuor

o in 58 a.Chr. pleacd in exil, acuzat de condamnarea la moarte a complicilor

lui Catilint,

frrd drept de recurs la adunareapoporului.

r

^{Reintors laRoma, iri,57 a.} Chr., duce o activitatepolitic[

inconsecvent6; este de partea lui Pompei gi a republicanilor, in timpul rdzboiului civil cu Caesar; se retrage apoi din viala politic6, dedicdndu-se activitdfii scriitorice$ti.

o Dupi ^{uciderea lui} Caesar (44 a.Chr.) igi reia activitatea politicd gi rostegte impokiva lui Marcus Antonius, succesorul dictaturii cezanste, 14

discursuri denumite Filipicele,

dupi

numele celebrelor discursuri pronuntate de Demostenea impotriva regelui Filip al Macedoniei.

o In urma celui de-al doilea triumvirat (43 a.Chr.), dintre Octavidnus, M. Antonius gi Lepidus, este proscris gi asasinat la 7 decembrie 43.

Opera

o Numeroase discursuri pe teme judiciare, politice, literare, strAns legate de eve- nimentele politice gi curentele retorice ale wemii: Pro _Quinctio (8la.Chr.), In Verrem (70 a.Chr.),Pro Murena(63 a.Clu.),In Catillnam(63 a.Cbr.),ProArchia(62a.Chr.) etc.

'

homo novus _,,om nou"; cel care, provenind din rAndul cavalerilor sau al plebei, izbutea si ocupe, primul din neamul s6u, o magistraturi inalte, devenind nobil, nobTls.

'

Lucius Sergius Catitrna (108 - ^{62 a. Chr.)} - fost locotenent al lui Comelitu Sylla. candideazi ^de trei ori pentru consulat, (65,64,63 a. Chr.) in Ol a. Chr, ambilios, epuind in aceste tentative, ^pune la cale o lovihul de stat a cdrei declangare urma s[ o constituie asasinarea consulului in func]ie, Matcus Tullius CicEro.

'

Catilina, refiryiatinEtruna unde igi constituise o arrnat6, este invins gi ucis pe cimpul de lupti, in bdtilia de laPistoria,iniaruaie 62 a. Chr., de citre forlele senatoriale.

a Demostene(384-322a.Chr.)-oratorgiompoliticatenian. IstoriculPlutarhpoveste$tecumacesta, degi avea o mu{ime de defecte fizice

-

^{se b6lbiia,} avea vocea slab6, miqca nervos dintr-un umir

-

printr-o vointd gi omunciuriaqd, s-aimpus dreptcelmai mare oratoralAntichitnfii.

6

ii-,- :"

i.--;:

r-- i-:

^-..-.-:..

.. -' -i- l :,r:

t Quintus Hortensius Eor cuvAntirile, ^{ci se baza} ;e

-

Cicero

t Scriei

^reta':

€ l i

^{-- ''}

teoretice

in

^care

c3z:i;'

^::a

asiantsmut $l

ail'''>---

^:

discursului, stilu' ":::--: ^:

c Scieri ^{filos c.'l}

-'; '-

^: --:

aspecte tematice: ^s --:'' j

".-'

:--: bi teoia anoa;ter':'

I ^t't t-:

Tusculdnae dsPt':;.--:''-

- -

Despre indatonll:

):-:--

^:

dlfilosofiateolog::

"oScrisorile-E:::*t -

_'

."'-'

-

Quintum fratrem 1:

j _-':'-"

f.rtn,

crooogterea 3:':-: -r --.:

panttt, tuoouStere3

-3:

^{"- -"r}

oolJnicelretori'cadffi'

o

inflorireajuciiift

o conllicelE

dilr

politicd,

delituffiL

inPrimajumfues QuintusEorteni:rEd

inarenaPotticil

c Scrieri retorice: De oratdre (Despre orator), Brutus, Ordtor (Oratorul), lucrdri teoretice

in

care dezbate principalele curente oratorice care ^se infruntau

in

^epocd

-

asianismul gi atticismul

-,

^{problema form[rii} oratorului, a functiei ^{sale sociale, arta} discursului, stilul oratoric.

c Scrierifilosofice incarc,flrd a crea un sistem filosofic propriu, abordeazi urmltoarele aspecte tematice: t)fi1ssstro politicd, De republica -Despre stat; De legibzs - ^{Despre legi;}

b) teoia cunoasterii, Definibus bondrum et maldrum - ^Despre limitele binelui gi ale rdului;

Tusculdnae disputati1nes

-

Dezbaterile de la Tusculum c)filosofia morald, De

fficiis -

Despre indatoriri; De amicitia

-

^Despre prietenie; De senectute

-

Despre bitr6nefe;

d)filoso/ia teologicd, De natilra dedrum* Despre natura zeilor; Defato - ^{Despre destin'}

o Scrisorile

-

Epistfrlae

-

sunt grupate in culegeri: Ad Atticum, Ad fomilidres, Ad

Quintum fratrem, Ad Brutum. Cu o tematicd vaiatd, ele reprezint6 un document istoric pentru cunoagterea epocii in care a hiit oratorul ^gi un document psihologic de valoare unicl

pentru cunoagterea unei individualitlli atdt de complexe, cum a fost Cicero.

$tiafi ci...

$coala ^cea mai lnaltii in Antichitate era gcoala retorici, ^{tn care} tinerii

invSlau ars dicendi,,arta de a vorbi". Retorica, ^gtiinla 9i arta de ^a vorbi convingdtor gi frumos, a apirut gi s-a dezvoltat av6nd ^la baz6:

I

discursurile firnebre, rostite la inmorrndntarea unor personalitEli politic e (ret o ric a d em on s tr ativ d) ;

I

infl orire a ju stiliei (ret o ri c a j u di ci ar d) _;

I

conflictele politice, cuv6ntul devenind o arm6 de luptd de prim ordin (retorica po liticd, delib erativd).

inprimajumltate a secolului I a.Chr.,retoricaatinge apogeulprindiscursurilerostite ^de Quintus Ilortensius Hortalus', stlp6nul necontestat al Forului p6ni la apari{ia lui Cicero.

in arenapoliticI.

' guintus Hortensius Hortalus (114 - ^{50 Chr.)} - ^{om politic,} orator, avocat; nu iqi cOnsemna in scris cuv&ntirile, ci se bazape memoria sauimitoare, de aceea, operele sale retorice nu s-aup6strat.

Atticismul

C ar acteizat prin apelul la ratiune gi argumente, socotind excesiv apelul la sentimente; repre- zentat de

Licinius Calvus Asianismul

Caructeizatpitape- lul la sentimente, gesturi gi voce, in

dauna convingerii ra- lionale ; reprezentat de

Hortensius

Rodianismul Caracteizatprin echilibru intre patos qi raliune; reprezen- tat de

Cicero

Av6nd o vast[ experienti ^gi practici de orator, Cicero ne-a transmis discursuri din toate genurile retorice (udiciare, politice, demonstrative), dar a fruritgi o teorie a retoricii pe care a expus-o

in

mai multe hatate. Iatd cdteva dintre ideile sale teoretice: Cicero sustine cI oratorul trebuie si aib[, mai intdi, talent gi apoi o vasti cultur[ generalI, mai ales cunoqtinte de filosofie, istorie ^gi drept. Oratorul ideal igi dozeazd cu infelepciune mijloacele de expresie ale discursului prin adecvarea la circumstanle.

adovedi -probdre

a desfdta

-

^delectdre

a indupleca -flectdre

in privinla limbajului qi a stilului, Cicero acorda o importanli deosebiti con- strucliei frazei, alegerii cuvintelor, exprimdrii clare gi expresive.

in timpul Imperiului (31 a.Chr. - sec. al Vl-lea p.Chr), retorica s-aretras in gcoli, reprezentatd prin declamatidnes

-

declamafii

-

^bazate

^pe

^{ca:uze imaginare gi}

artificiale. Opera lui Quintilidnus

-

Institutio oratdria (Arta oratorici)

-

^constituie

un manifest impotriva acestor declamafii gi o incercare de a restabili metodele elocinfei lui Cicero.

8

indatoririle oratorului

(fficia)

Catilina::':

"

"' ^-:--'

Catrllnam. P.;r':

:

^C

t: ^:-; -

abruPt rani;:

:i'':'* '

"""

Catilina Pen;--

::-"'

^'*

tuarc Plan'rr';' ^: :' :'"*"-" --* ^"'

Quo'.r:qu:

-:::::

^1:

tuus nos

el'.r::: -

^-=--

nocturnum

P:;:::: -::

concursus

bori::- -::

horum ^ora

rl-:;-;-: ^:':

horum

omni';r

^!:

'::::

suPeri6re nocle

e'i--'

^'

nostrumigno:l::

-: ::

exordium,-ii ^{(.s. :-} (incePutul

uf,*: ' ^;:

^-

retoricd)

ex abruPto: brus:

:=:-:

r _:-:

quo$que (aO\'r - -aj

punct?

abiltor, abilti'

a:';;

aabt;za;abutZ"-

-':

(ind. viitor,II ^sg GENERA DICENDI

-

^Cele hei stiluri oratorice

Sublim gews grande

Simplu genus tenue

Mediu

gents medium

EXORDIUM

EX

ABRUPTO

Cicero et Catilina

Catilinarele sunt patru discursuri politice pronunldte tmpotriva

lui

Catilinq

-

^In

Catilitnan.PrimqCatililard,rostitdlqSnoiembrie 63a.Chr,insenat,incepecuunexordiu abrupt, rdmas celebru

in

literatura universald. Cicero, afldnd de ultimele mdsuri luate de Catilina pentru a pune tn aplicarecomplotul,iltndeamndsdplecein exil,devremece

to ate p lanurile s ale sunt cunos cute.

Quousque tandem abutEre, CatilTna, patientia nostra? Quamdiu etiam furor iste tuus nos ehldet? Quem ad finem sese effrenata iactEbit audacia?

Nihilne

te nocturnum praesidium Palatii,

nihil

urbis

vigiliae, nihil timor poprili,

nihil concursus bon6rum omnium, nihil hic munitissimus habendi sendtus locus, nihil horum ora wltusque mov6runt? PatEre tua consilia non sentis? Constrictam iam horum omnium scientia ten6ri tuam coniuratidnem non vides? Quid proxima, quid superi6re nocte egdris, ubi fudris, quos convocav6ris, quid consilii cepEris, quem nostrumignor6re arbitr6ris? O temp6ra! O mores!

(In Catillnam,I,I-2)

mvocab*a

exordium,-ii (s.

n.) :

inceput; exordiu (inceputul unui discurs,

in

studiile de retoricS)

ex ab rup to

:

basc, dint-o dati

quowque (adv.)

:

pAnE c6nd? p6n6 la ce punct?

abiitoti abilti, abilsus sum (vb. dep.)

='

a abuza; abutEre

:

_abutEris

:

_{vei abuza}

(ind. viitor,II sg.)

elildo,-dre,-lilsi,Jilsum (vb. trD

:

a scdpa de;

a-gi bate joc; (in vorbirea gladiatorilor) a se eschiva, a ewta lovitura adversarului fandend

effrendtus,-a,-um (adj. 3)

:

_ffu6 frdu, fErd mdsur[ (imagine de la cursele de care) iacto,-dre,-dvi,-dtum (vb.

D = ^a

^arunca,

a art drli; s e i a c t dre

:

_{a se av inta}

praesidium,-if (s. n.)

:

_{straj d,} gardd

Paldtium,-ii ^(s. n.)

:

Palatin, colind centalI aldturi de Capitoliul Romei, unde domina templul lui Iupiter Stator

I

vigiliae, -drum (s.

f.pl.):

^gard[ de noapte, strajd

concursus,-us (s. m.;

:

irr161rrtre, reunire boni,-drum (s. m.

pl.):

aristocrati, oameni

de bine, cetdleni patriofi

munltus,-a,-um (adj.3.)

:

_{intlrit (apirat cu}

o gardi de cavaleri)

locus,-i (s. m.)

:

_loc (aici, templul lui Iupiter Stator unde avea

loc

_aedinfa

senatului gi unde plasase Cicero soldali gi strlji de noapte)

habeo,-dre,-ui,-itum (vb.

II) = a

^avea;

- senatum:aline o gedin!6 a senafului pateo,-dre,-ui (vb.

II):

^{a se} vedea clar, a

fi

evident

teneo,-dre,-ui,+um (vb.II)

:

a line ^{pe loc, a} opri, a reline (tendri

:

_{tnf .} prezentpasiv) proximus,-a,-um (adj.3): cel mai apropiat,

anterior, trecut

supeior, -ius (adj. comp.): de mai inainte, precedent

capio,-dre, cepi, captum (vb. III) = a lrru'

- consilium: a lua o hotdrAre

r ] --;-':l ^{>- -} i-'l : -l'

::J---

_,"- i

.. _;

:-: ---.-L

iu rrhirt

.: :1-: ^:r

rnterziCea ^a''

;.:::_ _

^:

avanEjele

.-- :: ' j

carieraPolil:1

Mai

tarz-: :" :'::'

SenSUl ment.: ::

:

^{'- -}

: -

Discursul---::"

se demonsff eazi:':- '

'':

I inconcinnitas es:' :: _-r

-

Livius giTacitus.

;:':-: - Studiul textului

o

Remarcafi plasarea in propozifie a substantivului in vocativ Catiltna!

Existi o

diferen!5 de

ton intre

inceputul

qi

sfexqitul propoziliei? Care este cuvdntul care presupune tonul cel mai inalt?

r

Cum ali hadus adjectivul pronominal rsfe? Discuta[i valoarea apreciative (emfatic[) sau peiorativi a acestuia precum gi _a ep fien:Jui effrendta.

tAnafora este repetarea aceluia$i cuvdnt la inceputul mai multor propozilii sau grupuri de cuvinte. Care este cuvintul care se repet6 gi ce rol stilistic are?

o Descoperili subiectul multiplu al predicatuluimovdrunt gi procedeul stilistic folosit. Cuvintele sunt agezate

in

ordinea cregterii

forfei lor

de

a

impresiona (gradatio)?

o Ce informalii cu privire la situalia socio-politic6 de la Roma ^gi la starea de

spirit a populafiei ofer5 substantivele: praesidiurn Palatii, urbis vigiliae, timor

p opilli, munitis s imus lo cus, ora vultus qu e?

o

Cdndrosteqte Cicero acest discurs? Stabilifi datalacare se refer5 adjectivele proxima gi superiore.

o Explicafi rolul stilistic al repet[rii pronumelor gi adverbelor interogative din ultimafraz6.

o Comentafi sensul exclamaliei din finalul fragmentului.

o

findnd

^{cont de} principalele procedee retorice folosite

-

interogatii _9i exclamatii retorice, enumera{ii, repetilii, anafora, parataxa

-

discutati care era starea afectivl a lui Cicero gi atitudinea acestuia fafd de Catilina.

l0

-- -/

Exprima{i-vI plrerea!

l.

Concinnita.s' ,,armonia, eleganfa stilului" ^este, dupi Cicero, principiul dup6 care hebuie ordonat fluxul lingvistic.

su!

inflgenla

ietoricii

^greCegti, oratorul introduce

in

limba

latin[

simetria ^ca regulE de construcfie a fu azei.

oObservafisihemasintactic6aultimeifrazeqiexplicafiprocedeele derealizare asimetriei.

rnterzicea avocatului

si

primeasci onorarii pontru prestafiile sale;

in

schirnb, avantajele erau de

alti

natur6: prestigiul qi autoritatea in viala

publici

sau pentru carierapoliticS.

Mai tarziu, avocatura devine o profesie ca oricare ^alta, retribuit[, dobdndind sensul menf inut pdnl azi.

Discursul

-

^oratio

-

reprezinti ^o compozilie oratoricl prin ^{care se susfine sau}

se demonstr eaz1infalawui ^public, un adevdr, ^o problem6, o situalie'

2. Sallustius

il

caracteriza astfel pe Catilina: ,,Ndscut dintr-o familie de nobili, Lucius Catilina era viguros la ^suflet $i truP, dar din fire aplecat.spre rele _9i vicii' Din adolescen|6i-aupllcut-rizboaiele civile, omorurile, jafurile.gineinlelegerile dinhe cetlfeni,

gi cu acestea s-a deprins in tinerete. Trupul lui era rdbddtor la foame, la frig 9i la veghe mai mult decdt s-ar putea crede. Sufleiul ii era cutezdtor, viclean, nestatornic, filarnic ai plefEcuJ in

toate".

⁽ Conjuralia lui Catilina 5,1- 4' had' ^de N' Lascu) q Identificali

in

textul

lui

Cicero termenii prin care este evidenliat portretul moral ^al personajului ^gi comparafi-lcu celrealizatde Sallustius. Citili in acest sens

Si Invitalia la lecturd.

$tia{ici...

in Roma anticd, funcfia propriu-zisIde avocat, ^{lat- advocdtus,} era indeplinita de douE persoane avand fiecare atributii diferite:

jurisconlultul,

care se ocupa cu aspectelejuridice ^ale cauzei,fatda iua parte la proces, gi oratorul, care asista ^gi dezbitea cauza al6turi deimpricinat.

in

perioada republicanE, avocatura era

o

profesie nobi16, exercitite gratuit

in

folosul comunitl1ii. Prin

legi

speciale,.i ^se

I inconcinnitas este opusul conceph.rlui de armonie, ilustat de Sallustius, in perioada clasic6, ^de Titus Livius ^qi Tacitus, in perioada postclasicI.

ll

Quem nostrum ignorare

Narratio

-

prezerfiarea faptelor Exordium -exordiul

-

introducerea in subiect

r

concluziile o apelul la judecdtori

o partitio

-

prezerrtarea argument[rii

o principium-inceputul o captatio benevo lentiae captarea bunivointei

auditoriului o reprehensio

-

respingerea argumentelor adversarului

Invita{ie

la

lecturi

,,1nff-adevEr, daci patria, care mi-e cu mult mai dragd decit viata, daci

intreaga Italie, dacl toati republica ar vorbi cu mine astfel: <<O, Marcus Tullius, ce faci? lng6dui oare si iasi din orag cel pe care l-ai descoperit ci e dugman, pe care

il

vezicdvaficonducitorul rlzboiului, despre care iti dai seama cE este a$teptat ca general in tablra duqmanilor, autorul crimelor, clpetenia conjuraliei, a1616torul sclavilor gi al cetltenilor ^pierduli, incdt si pari ci n-a fost alungat ^de tine din orag, ci chemat impotriva oragului? Nu vei porunci oare sd fie pus tn lanfuri, sd fie t0rAt la moarte, si fie pedepsit cu cele mai groaznice chinuri?>>"

(Cicero, Catilinara I, XI, trad.de A. Pirc[l5bescu)

t t

)

4. Traducen

:: i:=:' '':

in timPul

l*: C::::'- l:-'

r '1 --: .. _---

strdjile de nozPte

:: ^:e i"

r6bdare.

5' DuPa

sc:3-: :' -'

unul din ^{fiec are : 3::} -i I

r.:

-6cis; trisis.-e

6. Forman

cl:::::.

le,Amlntili-r i s-i-i" -

7. Stabilill

.'-:.;" ::

primacoloanE.

care::::

Pozitiv

8. Traducel:

:: .--:l

al

suPerlatirului.

^:

-: i

Cdinele ^esl3

::. ^:::

gireat6. Exordiu. .--

- ^:'

Catilina ^{a fost ce.}

='-

^:1

Amintifi-vi

^gi exersafi!

1. Identificali substantivele din textul tradus ^gi grupali-le pe declinlri, conform tabelului ^:

Declinare

I u m IV V

G.sg.

-ae

-l

-is -us -el

2. Declinafi la alegere un substantiv din fiecare declinare.

3. Analiza{i morfologic, ardt0nd declinarea, genul, nurnerul, cazul ^substan- tivelor din text. Schirnba{i apoi num[ru] substantivelor analizate.

t2

'.1:'

Peroratio

-

^tncheierea

brevis (scurt[ ₎

aperta (clard)

probabilis (verosimil[)

o conJirmatio

-

argumentarea

4. Traducefi in limba latin6:

in timpul lui ^Cicero, Catilina face o conspiratie. Cicero, orator vestit, demascl toate planurile gefului conspiratorilor gi rosteqte un exordiu violent. ^Pe Catilina shEjile de noapte de pe Palatin nuJ impresioneaz5. Senatul roman nu mai are rlbdare.

5. DupS schema de mai jos, grupafi adjectivele urmatoare gi declinati ^c6te unul din fiecare categoie:felix,-tcis; verus,-a,'um; brevis,-e; altus,-a,-um;ferox, -dcis; tristis,-e.

6. Formali comparativul ^gi superlatil'ul adjectivelor ^de mai sus gi declinali-

le.Amintili-vi

sufixele de comparativ ^gi superlativ.

7. Stabiliti corect, prin slgeli, comparativul 9i superlativul adjectivelor din prima coloan6, care formeazd comp araf ia nere

gulatl.

8. Traduceli in limba

latin[,

exprimdnd complementul

comparativului

_9i

al superlativului, dupi modelul dat:

Ciinele este mai credincios ^decdt lupul. Corbul a fost mai prost decdt vulpea gireat6. Exordiul lui Cicero este cel mai cunoscut dinhe toate discursurile autorului.

Catilina a fost cel mai r5u dintre cetltenii Romei.

l3

-us (m.)

-a (f.)

-um (n.)

-is (m.f.)

-e (n.)

consoani (m.f.n.) (G.sg.: -ts) decl.

II

^decl.

I

^decl.

II

deel. a III-a parisilabici

(Abl.sg.

:

-,

)

decl. a III-a parisilabici (Abl.sg.

:

_{-, )}

-ior ^{(m.f.) -ius (n.) -isslmus}

(m.) |

^{-issima (f.) -issimum (n.)}

decl. a III-a imparisilabicd decl. a II-a decl.

I

^{decl. a II-a}

Fozitiv Comparativ Superlativ

bonus,-a,-um mawtmdtus pesstmus,-cl,-um

rnalus,-a,-um melior melius fnlntmus,-a,-um

magnus,-4,-um minor, minus maximus,-a,-um

parws,-4,-um plures, plura optimus,-a,-um

multi,-ae,-a(pl.) peio4 peius pluimi,-ae,-a

Cu trei

terminafii

Cu

doul terninafii

Cu ^o terminafie

Comparativ ^Superlativ

a. Complemenful comparativului: Caesar este mai vestit decdt Cicero' Caesar

clarior

^.

^tquam

^{cicdro (quam}

^*

^cazul primului termen)

est

lcicerone (/rbl)

b. Complementul superlativului: Cicero este cel mai vestit dintre oratori.

-

oratdntn (G.pl.) Cicdro clarissimus est

l---->

^ex oratoribus (ex+Abl.)

L->

inter oratdres (inter +Ac.)

Consul intre fasce' incununate cu laur

' P. Clodiuc Polcher - =-:*

a.'; ^{53 z.C::} :::- :i ^::l-Ya iaruiloa;e-: :;":-' i ^:'1:---i 'quintus ^CicEnr - '-:- ^{: :-a:"}

Yocabular

Cuvinte mo$tenite: tuus,-a,-um > al

tiu,

ata; noster,-tra,-trum > al nostru, ^a rroastrd; poprths,-i ^> popor; locus,-i>loc; sentio,-lre> ^a simfi; teneo,- Ere> aline;

video,-dre ^> a vedea; nox,-ctis > noapte.

Descoperifi singuri!

c

cuvintele imprumutate: elfido,-dre>...; nocturnus,-a,-ltrn>...; ^{sendtus, -us}

>...: consilium,-ii>...) scientia,-ae>, ..; conv6co,-dre>...; ignoro,-dre>, ..;

urbs,-is)... ^.

r

modific[rile fonetice ale cuvintelor mo$tenite, produse in timp.

r

derivate

in limba

romand

cu prefixul

neologic con-(co-) ,,impreun[", ,,impreunicu".

VARIADICTA grosso rnodo: ^tn linii mari, cu aproximalie sui

gendris:

dupd felul siu, in felul siu, ^aparte suprd (ir.bibliografie)

:

_mai s:us;

infrd:

mai jos

PROVERBIA

Pares cum paribus facillime congregantur.

:

Cei ce se aseamdn[ se adun6

foarte

ugor.

(Cicero, De senectilte)

Fides fundarnentum iustitiae est

:

Loialitatea std la baza justitiei.

(Cicero, De

fficiis)

Efisio Senatului

rorrtan

' ^fasce, lat,fz.scls, -ls, s.m. - ^{snop de nuiele legate tn care era} infiptd o secure, simbol al autoritdtii, purtat de lictoi, lictores. CAnd iegeau in public, consulii erau precedati de 12 lictori, slujbagi de rang inferior, care le deschideau calea.

14