ffi SVIINVhIjlH#

r

r

3 s

f u n n

f

B

ffi SVIINVhIjlH#

O

W.I'IARIflVD nO\rU

rBsolS aP

pueuraS urP rs

arasnPE[

ftIVINEZIUdIU

IS

VJ,MOAVf

VEI^IITI

renequadogrs

rnqtrv

68E '

'

uaruokuaruta7 tuarutai

ws7lt aP

e9r "

"'ENEIjN!)lEIqOZOlltV)1Jrul

YXENV

'

Ue

'

aurs ep eeretseounc

ura8un(t e1

allflpuoc ur

'.IPJt

t

aP taluro,r.

ea:e8au

tertturyy

tS

viNIoA

vl

tn'I \tddnsv III

arivusclsNof vnoc v

VU.LVd

VVEJUV:)

"

gOZ

" '

Ietre

Inllelqo

'eutroruoreld eaapl

:eruerfUns ltunrie-r lnrdrourrd

ptuapuadeput'rareluazardaS ap

ilIVJNEZTIIdTU

Y]

II''{N-l \UdNSV'JI.|}'dEOISNO]

VNOC V VIEUJ-V VEJXVf

" 6ZI

" "

raiuto,tEere^ItrJlqo

V]NIOA V]

II],^{N'I

\i{d0SV 3II\'I{ECI]SNO]

V''\]TUd

VNOC

V\rdIEVf

raiurn$

67,

rS 1e

raiuarradxa

Flrarqo

:arualrUns rrunrirr rnlnrdrourrd IlPuoProqns'ta.rrluazardaS

TIIVJNEZTddTII

V]

]I],{N'I VddNSV SIJ,\.dEC]SNOf

V'\rud

IVINI

VE-LUV:)

arirpa

BZ

erarr EI E

aretuE^nlard

arirpa enop

LI

EI E erBluE^nrerd

I

I

arirpa etur.rd EI erttug^nrard

.. L

....utitpaatdnsuytollJ

runlol rnpurrd

psurrdnJ

'r1'as.to1V11 11 ayatmolg

u7l

-)Yl\\

)t)H

\

lb

I

)vi-l\\.lI [,,1et-ar$aza-rr'aue]ar-rd'tr:e1tdo:

Eruln u-psr1"] Er

i!ol-4//a(til 'truu 'atuu{ua,l ap

sros

:J

rod g

fi

uStata4 rolalur

'adrpa EreJt

utsearu E

ri

'lnlnd

rrre apun Jsetso(

truelnr pcol

uJ

usp8 g

alrJn soBPs uzssrrrussaP

snoP

ul

lef,rTqnd

ni ure

aprirpuoc

q

pppac

ap

PluolEP .lgrruru1

.rpu:

Intnuduoo urp f,nuru

rs

lnda

.nrzrel

'1n8ar

ITIJaA

raun

r4l.uo

Intndacur oleur

reJerrEf,

pugd

n-a

sunfe ure rS

ErE

aq) f.sun

^{aua u4tua4dus}

eJ"f, Inun pf,E6[,.]

,tsa q1

: :

rsoS e rde3r

rnlsore eiul:es

eorunl eJoJEJ erurn ad

a1

'efap reugure e

truna:ur rS

nu

rJnJf,nl Es

ssueruesE J

nf, arunl

lol

ul

-ro*n reur

r

Eriro

. ..

raiurrrS

p

taiuarradxa rS

pr:alqg

:JluarJUns rruntie.l

rnlnrdr:ul-rd EIEUopJoqns'eareluazardaA

SUV.LNAZEUdEU

V)

IIWN-I

\TUdNSV

EIi\|UEATSNOf

YI,\rud

IYJNJ

VEJUVf

eurirede er

'Ealsef,? roJ

aleol ezetiua:aJlp

es JJE3

uI auJoJ alarnSurs 'r6nsut

pdrds

pduu

r$

a-rdsap plIqEIE^

Erpulg e

'atetdorde alal ardsap

]e:

r$

'alel

--redapur r"ru ela:

elrJnJf,nl ardsap tgt?

:olIIA

act.ro a;dsap

ln:arl

t$

a.rdsap

tgc 'ruaza:d rS

ardsap rVrE EIIqEIE,^.

atsa arieurge

Ets?af,E 'al$arlg

'sJEluJZ

-arda; 'tue,rn: un-Jlur

'alsarnrur

ai

Inlao

atirnlut

e

'ln]3elqns nc arielal

u1

JEop

tfarqo

Jlsa 'arunl z8tarrug tcap

'aratseounf nJlued

plsrxa

lol af

Ef

aulind

reru rzalop plrsa)eu

nu

arplalel

l$

aleot ap ruapuadaPul IEtu

atsJ

nu Inun riru

:?lsafe

rg:sp

-rn8rs IEru a

nu

JEAaPE

I:IU un

'aletuln

uu,1

'rcurdua

rrnd

nes

'p^lllnlur

ag

Erf?lrsq? ag nES

g :Ea

drr JE

a:

tuJJ{

ap

-lpur 'eJ"ruazatdat

oar,n

etnda:uol

ertod U

ellqrsod rS

]"J?AaPE

nf

Jlse JJEI

ur e;nButs 'a,tD:edsar Jolas"p

loJnln]

EUnIUof E

Elulo3 'grutq:s

uI

'JlsJ

tf,arqns

lcarqo rS

ul

EaJEZTAIp

Ifunte

'treluaza:dar

ar:zde ap

ESEp

nrtuad o

rcrunu EIIq?lE^

atsi 'atuelf5ns ttunde; rnprdrcut:d

aJ"lnf,Iued el?

azulsodr

Eat?re

puIU Ef

]or

rn3sounlal

rut-el

arm ad 'aturo3 Jlsefe

JttuIP

eJEfeq

e:)"p.rer 'zfap undnsa:d

ea]sa:E o

J]Eo]

I3?f :"atelllezne:

prizds

t$

'pdrutt

tVrap '.elplelel

eleo] tgrap

EIEJeuaB

EuIJoJ

rcu

o 'alrgeur8eur

elrqrsod rS

aiuarradxa rJJEfrJo ?ruJoJ

etutrdxa e3areoep 'alsa Ie Blsa:r

I?urlol If,unlr

't,tottd a rc^epa

unJJA

tltsor

U ateod

plEC

't$nsut

-

I3 JlsJ arc:

elutz rS

-arda: o-tS

art:

nf

Iaf

'EAeJllE

n:

arielar uI Alsnlsxe EfIPE

'aJeluazarda:

B:

relunu Elsrxa greofuo:ur

I-JJEf EJIUnI

pf 'ln]uguzd

attuts aJEf suELU I(

JIeJ"os apo^ aJE:;

InrqJo JEop Euneaplolu-e

'lntuVruPd lcru If,

'alaJeos

Iltu

atszounc

IJ nu

Ef prdeg trac

JEII tS

aurlap ruo nrtuad

'Ifunly

'Efgozop1

riurnzqrq:

e1 1a

tnrgde

"

IeJlsE

!a:ej efu retqc

:ti?rtsqt

r$

Potu

I-nPUEr

ul

-fageJ 'eztluatlsuo:

atuod

I

Ftuo

l?Lunu tSap 'arcolefsounf,

a]Elall

elrlo

nrluad

ITqEIEA rEAepE

un

arse

?lse3e

-

))EOrlI

taretuazardiJ alse

?Jtun1"

rS

32

^Cartea

intii.

^Lamea ca rErezentdre

gi poate apa4ine lumii poarti. inevitabil povara acestei conditionari datorate

subiectului gi existi numai penrru

subiecl

Lumea esre reprezentare.

Acest adevar

nu

e deloc nou-

El

se gisea gi-n consideratiile sceptice

de la care a pornir Canesir:s"

insi ntrUe--

a fom cel

dindi

care l-a expri-

coar

in

mod crucgoric s$dEL

d F"

cipdgar rrn

merit nemuritor

pentru

riiicromfie-

fu, ^{.i^6} 'rqrul o

_{r srlc nu rtzisri. Prima gregeali}

a lui Kant

c.fimr' '"'.EtiFo''u"

r*"u _prfutin, 2F qrm

_am

_aritat in

,y{nexi.".

- ^Cit

&ryruafu

hrahimb,acestadevi.rfundamentaldeci.tre

ffi re

de

yrm

ce el apare ca

principiu

de

bazl

al filozofiEi

Ith, _hilFsa,

_o arestiltrilliamJones in

ultimul

dintre stu-

-LdE,

^Oa

tbepkhnplry

ofthe,4siatics,lin) _Asiatic researcltes, vol.

IV

y.

164: ,,Tbefundarnentdl tenet ofthe Wdanta school consisted not in

funlrrg

the existence ofmatter, that is ofsolidity, irnpenenability, and extendedfgure

(n

deny which u.,ould be lunacy), but

in

coy"recting tbe popular notion of it,

and

in

contending that

it

has no essence indrpendent of mentalperception;

that aistence andperceptibil@ are conuertibb tenns."7 Aceste cuvinre expriml

indeaj uns coexistenta

realitltii

empirice cu idealitatea rranscendentali.

,Aqadar, in _,,Cartea intA.i", cercetlm lumea doar din perspectiva atiltatd.,

numai in

mLsura

in

care ea este rcprezentare.

Ci

aceasti abordare,

in

pofida adevS.rului pe careJ expriml, este totugi unilaterali,

fiind

rezultatul

unei abstractiuni arbitrare, se arati in faptul

ci

oricine simte o impotrivire

interioari

cand admite cS.lumea este simpla

lui

reprezentare; pe de alti.

parte lnsi, nimeni nu se poate sustrage acestei ipoteze. Dar caracterul uni-

lateral al acestei cercetiri va

fi

completat

in

,,Carteaa doua" cu un adevLr

care nu mai este cert de-a dreptul, precum cel de la care

pornim

aici; la

el ne

pot

conduce numai o investigatie mai

profundi,

un proces de ab-

stractizare

mai dificil,

separarea a ceea ce e

diferit

gi reunirea a ceea ce

este identic

-

^{attfel spus, un adevlr care trebuie si.} ingrijore ze foarteserios,

daci nu

cumva

si

insp5.im6.nte pe oricine, gi anume acela

ci

el poate gi

trebuie

si spuni

de asemenea: ,,Lumea ^este vointa mea."

de orrrece existenta gi perceptibilitatea sunr notiuni interpanjabile""

PA.ni atunci insa. a,-..

neabitut

acea latura

a _-

anume latura cognoscib, ^.

simple reprezentari roa::

trup

doar ca pe o reprez-

curind).

Singurul

lucrr

constituie insa

cealalri

^.

o cerrirudine pentru o:.-

z€ntdre, iar pe de alra .:,:-

una din cele doua, ci ur:

pe ascuns gilucrul in

.i:--

ei reprezinra,

in

6lozor -

Cel ce cunoaste ror'-:.

Prin _urmare, el esre pu-...

supusi, a

oricirui fenoi-.

este tot ce exista. Fiecar. ^,

doar

in

masura

in

car-

:

cunoagterii. Obiecr e.r-

vedere, noi il numim

rci::

gi se supune legilor

obi.:

obiectele

intuitiei,

el

s. :

gi spatiu, datorita

ciror.

^,

noa$re

firi afi cunosc::'

el

insugi este, mai dcE:,

nici

mulriplicitatea.

ni.:

tem

niciodari, ci

rocn-:.

proces de cunoagrere ^.

Agadar, lumea Cr

rir::

are doua jumata;i ese r.: ..

t _Despre principiul ratiunt

S 'ZZ

't-II

prlrpr ?

'aluan![ns

trunial Truduuud atdsall

,

<lnlJatqo e elsa

EUn 'Jlrq?r?dasur

eJ?seoau rS

'apduasa

ligrgun(

Enop ere

'rfr? urelef,Jaf o

aJEf

t:adse gns

In:run

'arrluaza:dal

?arunl 'rcpeSy pf,

'aral5eoun: ap saco:d

un elsrxe

rrirpuoc

gs

nf

'JlSEounf af Iaf alsa Ia

rzurf,ot

l:

'gttpot:lu

tual

-$eoun: I-nu roN '?at?lrrrn e:rpe

'eralsa:e psndo r:ru

'eelellorTdltlnur

t:tu

urAf,J

r-nu

'artruln urrd

rn1

:sndnsard efap 'eqer8ap

TEtu 'eJSJ t$nsut

1a

aJEf,

'etuJoJ Jp

atseoe ug arSase8

nu

es

'?lEpoaJA

tnlsouni

E U

z;g

alSeou

-nf,

Iaf

af

(ln]3erqns BSuI

'ealetnlldrtlnru

Etsrxa EJolEf gllJot?p

'ntieds

rS

drulr

u1 'r.ral$eoun:

relerrJo elaruJoJ u1

arSase8 1e as

'tatilnlul

eletoarqo

eteot

,'lr:oyfnuau ]rerqo

EJ

un

etsr rsap

tolar:arqo

.lolr8a1 aundns

r$ as

etf,Jrqo arruud parqo un

alsa

pdnr]

rf,e3 'eJeluazatdat LUIurnu

tou p

'arapa,t

t:und

ap

tsJfe

'are: ad urp

'nes

lndnrt

r(ap

Isul

alsa

Darqo

'rrra]$eoun:

p

lf,arqo else

oJEf,

ur

EJnsBru

ur

nu

l$

'al$eoun: aJ?f

u[

?JnsEuI

ul

JEop

ISntor 'lcatqns

atetll?f, ep

uI euIS ad erado:sap

eJ?faIC 'Ptslxa JS

to]

ef

atsa

loelqns nrluad

Terrrnu

l:ec

lt:arqo

rnJEJrJo e 'uaruoua3 InJefIJo

e 'esndns

-ard ]uauzrurad 'epraua8

elilpuo:

'llrunl

lnrorgrrnd

else

'arerurn IO

utr4

'ltliJaxqns alsJ ruJurru Jp

tnfsounf

else

nu pror

r$

a]$eoun: eJ

IeJ

ZS

'areotzlaSur

pununl o

'aUozoTU

ut

'etutzarda;

ra

ezalodt J"r (pprnsq"

alndrqcur

atsa'(tuey o

p

ml

aurs ur InJf,nl

sun:se lS

ad

reraua8ap e 'atrced urp

'arec a-rds) auls ul tfergo

r:

un

'enop JIef urp

Eun

rf,ru

nu

aU

aJEl ES

e]"trleal o ESUI 'piutoa

rsnllxa ErlE ep ad

')fi4uaz rer

-atdat ,ttsnltxa 'alred

o ap ad 'atsa eatunl

r:e:

Iaurcrro nrtuad aurpntruaf, o

nrzJgl reru

ep EUr

rads es

runc

'l1unl

eSe

"

?JntE]

ptl"lear

?sur Jrntusuol

atet

'uiuton

elsr

rrr?

ari:e-rlsqe ua:EJ

ep nr:n1

arm

prn8urg '(puern:

ul

lf,?xa reru Etnfsrp

ruol

Ir a.te:

nrcnl) ad

arctuazardar o

e:

ad

reop dnrt

plrdo-rd

runr:d

J?rrl3 Eq ES

'atuatsrxJ alaDargo

eltot

rJ?luazatdx aldurrs

'a.rllutodurr erq; 'rununu

?s aJEruJn

urrd

'lfprrlqrcsouSo: rS

ernttl

Jrunue

'arecald ap

n;tsou

pr:und

erntusuof, eJEl

rnunl

"JnlEI B

?of,e ]nleqeau

ruelaf,Jatr ES JESaoau

usa

',,rglug

ea]:e3"

repe$e ug

'ESUI

riunlt

EUEd

Taiuusl 7a

i

uiuauadxa luraxqo

..apqetuc$ ^{eJEf, 'alSeounc}

Erieor mpo

rarJolEru

p

unuof,

mpr6

^{earlnpe8a rotsef,E}

plpuTg)

-eru laiualsxa

eare8au ur

r

,zaw dr

areod rS

pl

Ie

EIJJ eun

'souos oueoJ

ezarof$rn

ef, tsoef,

e eamrnar

lu

rS ^{-qe op}

sacord

.Eprnu

un

EI :rJre rururod

erEc EI

q

JE

un sPE

DEnoP nf, EX E

-run

InJJlf,EJBf,

rBc :rzu

FIIE ap ed :areruszarder

erraulodrul

eluns auEx o

Fl"lpzar Prry

.PFJTTEIIE

(aJEProqB uJ

PTSEDE

E1

'ptetgre earpadsrad urp

n

'lo hI

.saqtoasat

4r4ry

^{oJlurP -nls}

TnruPF rn seu

Id5ozolg tr-yzz.;gry

nt{

^{eP arrPr}

PluatuEPUryryE

tVf, -',,pxautr

q

ErErE

tuq{

rnl

ppaSaf e

zural

.

n4uod JollJnruJu rIJJ(u

r

-ydxe E-l oref,

Iglulp

r

^u- ;ro

a[Iiaaprsuo,

^acndacs

'areluszerder J$e Exr

ererotep lrpuo$rpu@

FFx

CE

34

^Cartea

^intii.

^Lumea ca rePrezentare

cirui formi

^o constituie spaliul ^gi

timpul,

iar prin acestea, multiplicitatea.

Cealalti ^jumS.tate

insi,

subiectul,

nu

se

afa in

spatiu gi

timp,

^deoarece

el este intreg gi nedivizat

in

orice

6ingi

care erc rePrszontari; de aceea)

impreuna cu obiecn:I. Irn

sirgur

subiecr inrregegte

-

^la

^fel

^{de complet}

ca milioanele de

suhi+-ti

Gisren[e

-

Iumea carcPrezantare;

insi

dacd.at

ci'rq.E.rS

5e;; '=i :*- Si*.-am-oci

^lumea c:-rcprezentare n-ar mai

srstE-

i:.rE$EoaE&

^ecEsrc _1umaraf ^su-ut inseParabile

pini.

^gi la nivelul

s@inffi.

cici fi@G dhrE dc doui

arc sens qi

eristi

numai prin gi pentru

.-'lhintoi

{re

^S &rysrc

o4rr; or

ea- Ele au o granigi comuni; acolo unde

ft@rye.n *J, @$bi€cml.

^Grani,ta lor comuni ^se videgte tocmai

fo

eryol €i 5nrd.

esenEiale _$1, prin urmare, universale ^ale

oricirui

obiect,

ri

^mrlrmnr

rimpul, spaful

qi cauzditatea,

pot fi

descoperite 9i cunoscute

€mplc diar

$i

ftri

cunoa.gterea obiectului insugi, pornind de la subiect,

dicL

i.o

li-b"i

^kantian, ele rezidl,

apriori in

congtiinta ^noastr5.. Aceasti

descoperire este

unul

dintre meritele principale ale

lui

Kant, chiar

unul

foarte mare.

in

plus, eu suslin acum

ci principiul

ragiunii suficiente ^este

expresia

comuni

pentru toate aceste forme ale obiectului, forme de care

suntem con$tienti a

priori,

^gi

ci,

agadar,

tot

^{ce gtim}

in

chip

pur

a

priori

nu este decit continutul

principiului

respectiv ^gi consecintele

lui;

de fapt,

el

exprimi

intreaga

noastri

cunoa$tere certe. a

priori. in

disertalia mea

Despre

principiul

rayiunii sufciente am

aritat aminun;it

cum orice obiect

posibil ^se subordoneazi acestui principiu, adici se

afli intr-o

relatie.nece-

sari cu alte obiecte, atitca.determinat,

cit

^{gi ca} determinant; ^se ajunge pAni

acolo

incit

intreaga existenli. ^a

tuturor

obiectelor,

in

misura tn care sunt

obiecte, reprezentili gi nimic altceva, se reduce exclusiv la relatia necesari

dintre ^{ele gi} rezidi numai

in

aceasta, fiind, a;adar, pe de-a-ntregul relativi

-

situalie despre care voi spune

indati

mai mult. Am ari.tat apoi

ci, potrivit

claselor in care se divid obiectele

dupi

posibilitatea lor, acea relalie necesari

pe care o exprimi.

in

genere

principiul

ragiunii suficiente ^apare sub alte

forme; ceea ce

confirml din

nou corecta

impl4ire

^a claselor respective.

Aici

eu presupun mereu

cl

toate

afirmatiile din

disertagie sunt cunos-

cute gi prezente

in

mintea

cititorului; cici,

dacl n-ar fi fost deja Prezentate

acolo, ele gi-ar avea

in

chip necesar

locul

aici.

Principala deosebir.

:

intuitiv

gi abstract.

R.r:-

notiunile; iar pe

pim.r:..

-

capacitate de a Ie avca .:

rentiaz-a de toate anin'1,.. .

abstracte; dar mai inr.r.

Ea vizeazi, intreaga lur-r:

-'

digiile de posibilitate

,ri.

..

descoperire

kantiani c.::

^:

componentele cele

nr.: r

acelagi

mod tuturor

nr::,

concepute ^gi

in

sine,

s.:.

gi intuite nemijlocit. pr.'-.

o fantasma desprinsi

:.

^.

denra de experienti. in-...

trebuie sa fie concepu:.

deoarece insugirile sp., ^.

a

priori,

sunt valabile

:..'

carora aceasta

trebui. ..

^.

mea Despre

principtt,.

^{, ,.}

drept

o

clasi de reprez-:-

in care ele sunr

inruir.

.:.:.

de importante este des;c,:

ale

intuitiei, constitui:.

^.

pendent de

experienri

.'

elemente pe ^{care se baz--.}

mai

putin

notabila a

rr.-::

care definegte experie n:-. -

ca lege a fundamenraril

',

cifica, pe care arrr denun'.:-

1 Kant a creat insl confuzir

Ia ,$nex5.", precum ^gi la lucr

inf Intemeierea moralei, edtpt

i+:i,l#,;,1,1ffiffi

n^uYd

TEnISVC

nOvU

BusruJeS aP

aref,nPB[ urP

II

[UVINflZfUdfU

IS

^c

VINIOAVf

YEI^INT

rener{uadoqrs

rnrltrv

'(t78t)

tor12 2lr,

"pruutrp

:nrede

'(eru u

ulnlo-l E

Viutoa

oaanT'1glglt !r. w

?uqryrul oryqdur!

udq

n

11r1rlgru1

p tuuuotu Fru-ud

tueuodrur ruarper8ur

r

rm

lrrrpuT8 riuanBul'raiuro-r

elr:O' letulu?zeldat

y*

nt

BaaPI

EzBarlurfuof uu

fr

as

ardsep emrgie.aur Eluor

Ec JE

-elsls ur reneguedogr5

: ep

aratSeounc

arrro r:ra1de

a

eleol

trulgtur 'rrretieour ur

ad rea,lrcergo

'ruo

pJn-ltr ri

rnpuSa:

p

rerq: r$

'+*

E!

rnun

p

tuenSuor .rlqo_\

1n

ezeauedapur

asa:e es

-r

ri

:eurnu un arSeurud

F IlqFso

ealnd nu

ereJ eueurotn+ 16

ilolBnurluof

lE.rE-€Pe mun

',,Ia E)Iuraruat E

a:atieorrrr:

nrturp atmds renequado+x

9LI e9r IEI

L,I

9r/I 7er eer ZZI

LII

EOI e8 EL

IL

'

'

'

'

Inlnuo

e EtIZUEleur EIoAau

ardsaq '11

ll':l::':l:' :':'l:'l::*

alrunri:ajradur ardsaq

sl

IOpl ap

'

erietcosr ardseq

'71

l'::::'T"::'::"J,,,*

:::

:l

:

i

:

' erlroter '

erdsaq

1 '1

'''''

p:rrsrSolrs

a;dsaq'91

praua8 '

pcr8o1 u1

ardsaq '6

auntiru-l

rrsdrl ap

Inlralelur ardsaq 'g

77t7yuV3 p

ruvs

apausga utpluazatdat

wilal

'21z1?run[ aruop

V

II

" " ,,

ttortd earatseoun: a ardsaq '7

" ' 8E

uniruts a:dsag

'E

' '

rc

'

' '

altnlrelelul nts a TlInluI rrral$eoun: erroar

erdsag '7

'

9l

'

'

InlnusIPrPI

EIElueurePUnJ E Eaunlzr't

ardsaq '1

aaurulw utvluaza"tdat

aLtzal '2fiL?rurt[

uruur1

rYJNI

\rdJUVI V'I ruYJE]dNO:)

EalloP

Inlnunlor' psurrdn3

IE

Lumea ca uointa _Si rErezzntare

COMPLETARI LA CARIE.AA DOU-\

18. Despre cognoscibilira,:e.r lucruiui in

sine ...

^ZO9

19. Despre prin'rarr-rl uointei ir-L consriinta de

sine

^.

.

218

20. Obiectivarea rointei in organismr-rl

animal

^{. . .}

.

²⁶⁵

21. Recrospecrir-a si consideratii mai

generale ...

²⁹⁰

22.Yizfune obiectivl asupra

intelectului

. .

.

293

23. Despre obiectivarea vointei in natura

incongtienta

. . .

.

3L4 24.Despre

materie ...327

25. Consideratii transcendente referitoare lavoinla ca lucru in sine . . .

.

340

25.Despreteleologie ...350

27 . Despre instinct gi

deprindere

. .

.

366

28.

Caracterizareavointeideatri.i ...373

COMPLETAzu LA CARTEA A TREIA

29.Desprecunoa$tereaideilor ....389

30. ^Despre subiectul pur al cunoagterii

.

. .

.

392

3l.Despregeniu. ..401

32. Despre

nebunie

.

.

⁴²⁵

33. Observatii razlete privitoare la frumusetea

narurii

. . .

.

⁴³⁰

34. Despre esenta inrimi a

artei

. .

.

⁴³²

35.Despreesteticaarhitecturii ....436

36. Observagii rizlete privitoare la estetica artelor

plastice

. . .

.

⁴⁴⁵

3T.Despreesteticapoeziei ...450

38.I)espreistorie. ...465

39.

Despremetafizicamuzicii ...474

CON,IPLETARI

IA

CARIEAA PAIRA

40.Prefaga ...489

41. Despre moarte gi relatia ei cu indestructibilitatea esentei noastre

...

⁴⁹⁰

42.Yiagaspeciei ...540

43.Ereditateainsuqirilor ...547

44. Metafizica iubirii ^inm

45. Despre afirmarea voir

46. Despre zddlrnicia;i ^s

47. Despre

etici

^.

48. Despre teoria negirii

49. Rinduiala m6ntuirii

50.EpifiIo2ofie...

8Lg..

"asozolgrdg'OE

"

ZL9

'

IrJInIUVIII EIEInPUVU

'6,

' 8g9

rlrl '

? aP

I)iulo.{

rlre8eu Elroal erdsaq '87

r/79

"

"

Prlle a;dseq '17

' 9A9

'

'

'

trial.t tlulrajns

utltu'repez tS

a:dsag '97

I09 "

"

' lPll

t

taiuto't ap

EartLulgE a:dsaq

'E7

"

299

"

ax3s a-rlur IIrIqnI

t)r.z5t)aw'r,

ad/pF la ln/nuryoa

Tnsu*tdn7

/I?C ''

jIlE '' 061/" "'olseour>iua

68Iz

''

vLr""

(c)T?'"

'

tl, I

" chh

'

9e,

(tT

"'' 0e,

,zy'

'

" r0,

"'

"

z6e

"

68e

'61'rulntsldg)

ILI

VfANES [,,'res rruerodure]uor

atSapugS 11 as

or?l

eiuangur IJr

rr e,r

rurind

reoq"] ed

'ruil&ot apns

tuapa utryndod

mb

'$a snlau tpn?(J

hTN]OA In-IOWnId

ETY

fuyc

m{JVd

s'rrf,

\il flNriNof, a'rruYJ,flTdr^rof,

fnvf,

-INWN-IOA II

urp EaJ

Ellstou

rS

Ealurur urp EJtun]

Jrlulp

TaIiEIJJ u EJIPE

'pa:

leapr rS

JJturp

rnpt:ode:

eualqord

nf

rnl EJJJlfose

t$ rn1

earczrtualr$uo3

-:rznE

E-l

pleput ap a3

'aur:uo

a8aleiur

1-arzc

Tnun ad

atse

nu

rSap 'a8alaiut

1-a:

Ilepur

ap 'aur:r-ro E'rseounf,er l-ps

elnqeJ]

PIIInE Inl

-

Joletuolx?

BLUoPP

J?Aep? rnJEf,

-

nrdt:urrd un

IE

ElEr ',,?Jrlr eareluaza:dJJ elsa

?euln1"

'uaruoug pldurs

EI auIS

Inrnl uI

Ie

El

"l

ezzalrodz:

as

e:rpe 'l.ncadsa-r

rnlnuauoual

ezeg

ESt el

aJEf as

'alESJa,tIUn IUIPJo

alp

]ntot nJ raun f,ol

esel

aredsrp rS

glnlosq?

atetlpar Inl EIrozn]I

teful

'allreJlP

ap

aszo:aunu rS

Jp 'atruruJsur ap

rVrE aauJalqns

rrirpuo:

*xat?'1utq

ap

-atal uautoualun

rcop pu?r FrurJd

runs eJlsaf? u1

eleot El

?ureas tep r-l$

'tuey

rny daya>ireg rS

arier8 plcads Inl

'eurapotu ut

e1ozolg'eug

'lodv

u1

'asa:ord JotsJfE

-

ap

asr:ard reul

allp8ar

eartntpcp t$

ardsap

e:nleu t$

a:dsap rerunu eig.Lur ateod

e:urdtua au

eiulu$

'Euneeptot n-uuad pl?p

o etep

'apuef,

rco r$

atnunuz

a:rue8ro ad

aurog

JSJO

Ip tSerola:z

lr:acreolutar e

rS

rarJateur EJEJE

ur ezv)Jnp

?^aotp nu

ITLUTU rf,IE :uSJVJS

ErE

tnda:ur IS

erqy

pdulu

'eugrpo ur

r-rz^;

'apadar pugrgdsrp

pugrgde r$

'lsalnulqf,

'elt8e es

as

'amsaq8ut eJEf, JS

'Ie eJ?otruzruasz aiurg alJt"JEtunuJU

aJluIP eun

JBoP JU

IS ps

gtdearpul

-

orlorul

as

tS aur.r.

)pun

Jp

r

rr$

- grg

ltut8rpruau prieds

ul

Jaqrl :sarnld

eJEf areJeurnueu

aJeJS aleo?

eJlulp zun ad ?Jts

plrqruad ES

adenlrs o atse aJ?otrpupS piurg

nnuad 'r5ntol'Eaurnl o

'FPal ':trdura

1nr

-p^ape atsa Btse)E eJ?olessounc

-

aiurg ar$ru snpord

le8a:nru

e

$llazrut

un

arm ad 'a:ar

ptelglplos

15

gtsnJf o

n:

allradolE luns Touelul

riulqrag u1

'errc

ele rS

aleurunl 'rfttu

ep

reru eleJs

eurznp ap

o ur?o at$ato:

?IeJ"feg es

1n.ln(

ur

'areolrlngrrs

J?r

eJaJS

atEJ"runuau

elslx)

tIuUUI

prieds

u1

lnlnLutxruapt a

?pluaruupunl aaunzxn atdsae

I'IN'IOIIdV]

16

Cartea

intii.

Capitolul

I

afara

mintii,

constituie, a-lituri de problema libertigii morale, caracteristica

distinctiva a filozofiei moderne. Caci abia

dupi

ce oamenii practicasera

milenii

de-a rAndul filozofarea pur

obiectivi

ei au descoperit

ci, printre

numeroasele

lucruri

care fac ca lumea

si

ri.mAna

atit

de

enigmatici

gi

problematicl,

factorul

primordial

^gi imediat esre acela ca,

oriclt

ar fr. ea

de incomensurabili gi de

masivi,

existenta

lumii

depinde totugi de un

singur

firicel;

iar acesta este con$tiinta

in

care ea erista de frecare

dati.

In

ciuda

intregii realitati

empirice,

conditia menrionati,

care greveazi.

irevocabil existenta

lumii,

pune pe aceasra pecere a ide

d/infii,

marcind-o

astfel ca simplufenomen; mdcar sub acesr aspecr. trebuie sa recunoagtem

ci

ea este inrudita cu visul ^gi putem s-o pla-sim de fapr in aceeagi categorie

cu el.

Cici

aceeasi fi-rnclie cerebrala care.

in

rin-rpLrl somnului, scoate la

rreaji;a trin

^{firrrrec o lume compler}

obiecuri. inruitiva,

ba chiar tan-

eibila. ::.':ure

.i

conrribuie in egali

misuri

1a reprezenrarea

lumii

obiective

in siar;. r.i',-s:r-. Fiindci

ambele

lumi.

desi difbrite

prin

materia lor,

sun'

:*i:,:c

:c-:cr-rie ,nic in aceea-ii

lbrmi

-\ceasti forma ^este intelectul,

Fun::l: ;,:.::-... _- C.:::sius

esre probabil prin-Lul care a ajuns la nivelul

de

:.:.;:::. .-:-: .- .-.1: ii:r'ir

fundamental; in consecinti, el l-a trans-

tormai :: :-:::* i. :-.c::-

^.rl hlozotrei saie, degi deocamdata doar sub

iorn-La une r

r::ic,,.ii .:.=::.:;. ,\:tinci

cand el a luat drept singura certitudine

acel cogiro, .t.go

::/?7; ,;:=: Ji.1 c\i(r" - Principiapiilotofhiar,I,

7 gi 10],

insi

provizoriu a consiie rar

ci

exisre nra

lumii

^este problematica, a fost

descoperit realmenre puncrui cie ple care e se n1ia1, unicul corect gi

totodati

adeuaratu/

punct

de

sprijin

^a1

inrreeii liiozofii.

Iar acesta e

in principiu

gi

in

mod inevitabil subiectit'ul. propti,t can:tiinta. Caci numai ea este gi

rim6.ne

imediati;

orice alrceva, indiferenr ce ar fi, este intermediat ^gi con-

ditionat

abia de aceasra;

prin

urmare, depinde de ^ea. De aceea socorim,

pe

buni

dreptate,

ci

filozofia moderna porne$re de Ia Cartesius ca parinte

al ei.

Continui.nd

pe acest drum, Berkeley a ajuns nu

dupi

multi. vreme

la idealismul propriu-zis, adica la cunoagterea faptului

ci

ceea ce are

inrin-

dere

ln

spatiu, deci lumea

obiectivi,

materiala

in

genere,

existi

ca atare

nunrai

in

re?rezentarea noastri gi

ci

este fals, ba chiar absurd, sa-i atribuim

ei, crt atare, o existenti. in afara orici.rei reprezentari gi in mod independent

cie subiectul cunoscS.tor; adica

si

admitem o materie de-a dreptul reala,

e ristenta in sine. Dar acest punct de vedere foarte corecr gi profund consri-

: -ri.

torodata, intreaga filozofie a

lui

Berkeley:

in

afari. de asta el nu mai

...:rir:tic

de spus.

Despre uizi

Prin urmare, adevirat:

a;a trebuie si fie, spre a fi r

faptul

ci

nimeni nu poare

cu lucrurile diferite de el, c

direct, se

afi in

congtiint

urmare, o

certiudine

z/r1

trebuie

si delini

o asemen

aI celorlalte gtiinte, _{este at}

obiective caatarc; nu gi di

ce este primordial gi

origin

fu ndament ul

fi

^{lo zof ei}

^x

^ht

listA in esenti.

-

^Realismul.

zind

cd, este real, pleaca de

agadar, o neserioasi consrr

realitate, aceea cd,tot ce cu.l

existenla obiectiud a lucruri

gi,

in

consecinti, lumea ol

o

ipotezi,

gi cu at6.t mai pr

expus de dragul dezbareri

cirui

cunoa$tere este

ingra

gi

ci nu toti

au desn-rla ch

con$tiintei lor despre

lucrr

obiectivi, in

sine insa{i; as

ceea ce este obiectiy ca ata)

subiect,

fiind

deci rcprezot

el, dar gi de formele

lui di

iar

nu

obiectului.

Negrepit, la prima veder

chiar gi-n absenta unei

fiir

concepe o asemenea afirmi

ea o contine.

- ^insi

^{daca sr}

absffacte, adicl reducerea e

ea (ca orice abstracgiune) p

incearci

deci imaginarea

t

arunci ne

dim

seama

ci

lu<

opusul

a

ceee. ce s-a

intent

]nsafoJd ]Elep

"AJftlB

frruru Jurnut

'truoriuatur

rS

el

?-s

Eaaf,

lnsndo z au

rutp

?f, Errreas aprn:cn1 ad JJ"f ru el rueur8zrur ul luns elErrpJJ

riunte

_EfJeefur !)ap aatautSyrut

nun

arnlJilqo xrunl un ata{ patqns <,lolaJsounJ

as rS

'-

rEArpE

tnuriuo:

l$

rsnlot Ipugqop areod

(aunri:rrrsqe arrro

z:)

ea

J-rEf EI ap a1a:n8urs

alrlrnlul -

i:gtuaza:deJ

EI re

Earafnpel ecrpe ,a]:e:1sqe

Iapl Iatsar?

aial7aa.t e

ur as.taundsuuty

atlarcp

ErEp JS

psul

'auduo: -

ra o

ere:

rri:rprrluof

od

eununl

EI EsEr

IrR

ps

'arieurgr

EeuaurJs? o edaouo:

ateod

opaqsqa 'JS

u

e)putT'eJEoleosoun: aiurg raun eluasqe

u-rS :rlr1c

'arnttatqo varuq

?$?xa ep

aurpnluJa:

arrd o

JJape eruud

'rrSar8ag e1

'rnlnlferqo nu

JEr

'Inlnlfarqns atueJaur

tuns eJEf 'aretuaza:dal

rnl Jp

aieruJo1 ap

rep r$

,1a

reuorirpuof ap

'eJeru-rn J

uud

felnlsa:e rareluaza.tdal r3Jp

purU ,lfJrqns

rnun eiurrt$uof

prdr:ul;d

ur

nararu r$

?tsrxa ertle

Anf,erqo E)

JtsJ ei

Eaaf

r:z:

']nde:uolau

nldrurs Jp

rnd

r$

alsJ

?Aal r5z ir$rsul eurs

ur ,Eluiorqo

tnlosq? giualsxa

o Btsrxa aleod

Il"porrrN

nu

'rrnrJni a:dsap

raiurrrSuoo ;o1

etuaruola alE

alarul:d

purlrJ

EI

e:

es

ziurnzqlqr

glnrsap nE

nu dol

m

r$

nldurrs rard:en1:

)tse Ef ptde3

rerunu ptrunar8ur ap

etsa a:a]$eounf

rnJEf

'J? E

nldurs mu

epE

tJJf, rS

reur

Jlse

Ief

.rrJJt?gzJp

rf

pSerp

ap sndxa

xopered un JBnp

?uEJJlns nES

aJEJElor{

urind

o

rptu }VlE

n:

,ez:lodr rS

o

etse

-

nu

ataluazatdat aJ rerLrnu

plslxa

plqfJrqo

EJUnI ,ejurcasuoc

,rS ur

ttuzardal -

JI

aJEf,

ep

IJI

greuorirpuof

elsa JollJnJf,nl

?nuJatqo piualslxa B

prdt3

m

tgfnJlul

'piunrSuo:

ul

pUE as

urarseounf

]ot

JJ

El EJJf,?

,atttrlear

Igrulp

"eJ purnpE8el

pueiruo

nes

'uEA

adcnrtsuo: ur

?seorraseu o 'repe$e

'eturza;dar

ere:lrq:e r$

prderp r:-ap ezarodr o

ap BI

eceald ,par alsa

pu?z EJ

-unard r\lllurlrd Inlnlfalatul

Ipuerr1meJ

aJ?f es

'lnttlsrpau

'giuasa

-

u!!1s!/

-aapx

)$e

Ee

"rrpe 'raiurrl$uoc

alarciej

Ez"elrurrl Ei

ug[ozofflnluaurepunJ as

'?aere ap lrr:olfrurJu

Blpp

uiulllluot

a

rEUnN 'reur8rro

prproutrd

r$

alsa a:

Eea3 EI

?ur

JJ

erngJJ] JlE3 ES

'rerJozog

I" Iel ulp

nu

IS

:Jl?]"

"l

alrtfarqo

nunl

reun eiuatsxa

rurtiiup"

t?ArrpE ]nlosqts ES

atsa ,aiurrls

ellelrolaj

IE

:rrrdrua erapJl

pr:und urg

ap

'eurpntrua:

Eeuaurase o euriap

ernqJJ] es

airrrrrS rJUn ele

auud allfdl:urrd rcp

:pluo1ftruau eurpnlnJrr

,arerurn

o

uud

'elsrxa areod nu

?lsEJfE

oloourq

ap

.rn1

eiurlr$uof ur

3s EEE

,]:eJIp

poru ur

'riurrnSrs nap

n:

alSeounc Jf Eeaf

tol

(lo rJ ap elrJa3lp alrJnJjnl

nf

telpetrir argnuapl

es es

Ef 'aurs urp ptepoaJ^

r$al ateod nu rueruru

prdej

m

lVf,JP lJeJ IEtu alsa

lIruIU rftsJ nu

'Etsauo JEftsLu r; e ards 'ag

arnga:t gs

eSe

:rusqaapl 'zE'J esua

ul

'eg

arnqaJt egozolg ES

ElEr"AapE ,eJtturn

uud

LI

lqnLusqaapt ryaiuarupqunt uauwzta a atdsaq

rcru

Ia nu

EtsP BrErE JP

-usuof, purgord

r:ar< rS

'Ppar

prdarp

B-ap rr.r;

ruepuadapru poru

q

F n _.pmsgE ^r-Bs rurnqrne

aJEtE Ef,

ptslrc .araua8

-ulruJ

Jf, eJE

E)

Ec rnJ

aruaJl pt[nru ednp

nu

orulrpd er mrserre3

EI

'runof,os eJJf,E

-E

eC

-uoc

l?rpa rrrelrrl rS

f,:ts

alsa rS

rerrrnu Frg3 Ee

.

nrdroul:d

uI

e utsaf,E

Jr

PlEPoror

r:aror

rS

1n:ru ^{tsoJ E}

'mnetualgord

ar

prn8usr&r Ll,a4qdosqy1d

^IS

.[0I

rurprururf,

qns rEoP PluPurmorP

r

-sueJl B-l

.sir[Dsuo:,

Ia

ple^lu

sunfe e1

arEc E

I

tr

atpg

^PrruoJ q-rd ^e]se Euateru 'lntf,3lelul

:lol

o

rDargo numl EarElrErz

-uel

JBnItr eq .eatrm:ur

oleof,s EI

,mpuuros p<i

ar.ro8ats:

rseaa:e

q ldg

rualSeounoeJ

f,mqJJl BS

o-puprrerrr

,liWlzaV

e

ezea,tat8 arec,steuodu

'PrEP aref,a5 aP glsDD

E

un

ap lSnlor apurdap n

g Ea

lvf,rJo J3

EIDE: .E3

gcrreru8rur ep rS

tgtu yr

srturrd

trrado:sap 'ec

nr

erese:Ecerd rruaurEo Jf,

"JDsIJalfeJEo .aleroru

nir