...40 Capitolul3 Cum funcfioneazi mintea, in confort gi disconfort

MINTEA

O cdl5torie spre

centrulfiinlei

umane

DANIEL _I, SIEGEL

Traducere din limba englezi de

IUSTINA COJOCARU

ffi-ffi**

20lB

Cuprins

Mullumiri Capitolul

I

Bunvenit! ...13

Capitolul2

Ceestemintea? ...40

Capitolul3

Cum funcfioneazi mintea, in confort gi disconfort? . . .

. ^..

. . . .7g Capitolul4

Este realitatea subiectivi a mintii

realil?.

. . . . 119

Capitolul5

Cine suntem?.

..

.

. ^....L45

Capitolul6

Unde se afli

mintea?

^{. . . 168}

Capitolul ^T

Laceebunimintea?... ^....212

Capitolul S

CAndacfioneazimintea?... ...238

Capitolul9

Un continuum ce conecteazi congtiinfa, cognilia gi comunitatea? . . . . . .285 Capitolul

l0

Umanitatea- putemfi

giunagialta? ...329

Referinlebibliografice ...,361

Mintea

nali,ln

calitate de director al Mind- ln toate aspectele mindful

-

^Caroline

r inspirafie, sprijin qi invi{are. Viafa

ri

ea Le mulfumesc tuturor, pentru

rntrul

fiin1ei umane.

Capitolull

Bun venit!

Salut!

Un simplu mesaj pe care eu vi-l transmit.

Dar cine este cel care infelege ci v-am intimpinat cu un ,,salut"?

$i cum infelege{i ^acest lucru?

$i ^ce inseamnl, de fapt, si ^in,telegi?

in

aceasti carte, vom explora nafura

intrebirilor ,cine',

ocum', ,ce*, ,,de ce", ,,unde" gi ,,cind" ^ale

minfii

umane, ale

minfii

voastre, ale sinelui vostru

-

experienfa voastri prin care in{elegefi ci

vi

intimpin cu un salut.

Sunt persoane care folosesc cuvdnful ,,minte* ln sensul de cognifie ^gi logici, de gindire gi ra{ionament, punAnd mintea

in

contrapondere cu inima sau

mintea

in

opozilie cu o emo{ie. Nu aceasta este setnnifica{ia largi a tefme- nului pe care eu

il

folosesc aici sau

ln

alte scrieri ale mele. Pfin ,,minte" ^eu infeleg tot ceea ce are

legituri

cu experienfa noastri subiectivi prin ^{care ne} simfim lnsuflefili, tncepind de la emofii 9i

pdni

la ginduri; de la opiniile rafionale,la imersirile senzoriale interioare (simfite lnaintea exprimerii prin cuvinte sau ascunse ln spatele lor) _Ei apoi

pini

la conexiunile ^pe care le sta-

bilim cu a$i oameni gi cu planeta noastre. Iar mintea se referi, de asemenea, la conqtiinfa noastri

-

experienfa pe care o avem de a fi conStienfi de acest sentiment al existen{ei pe carell resim{im, experienfa de a cunoaqte prin con- qtientizare.

Mintea este esenta naturii noastre fundamentale, cel mai profund senti- rnent al nostru de a fi ln viafi, aici, chiar.acum, ln acest moment.

$i totugi, dincolo ^de congtiin{i gi de cunoagterea sa prin congtientizarea sentimentului nostru subiectiv de a fi vii, mintea poate, de asemenea" si includi un proces mai vast, care ne conecteazi unul cu celilalt ^gi cu lumea noastri.

Acest proces important este o fafeti a minfii ce poate fi greu de evaluat; dar, cu toate acestea, e un aspect esen{ial alvie{ilor noastre, pe care ilvom explora ln profunzime in

cilitoria

care ne agteapti in continuare

t4 Mintea Degi e posibil si nu putem cuantifica in cifre aceste fafete ale minlii noastre situate in centrul experienlei de a

fi

aici, in

viafl,

acest fenomen existenlial subiectiv resimfit in interiorul fiinlei noastre, precum qi modurile in care putem simfi conexiunile noastre unul cu celdlalt gi cu lumea din jur reprezinti feno- mene subiective reale. Aceste falete non-cuantificabile ale realitigii viefii au mai multe nume. Unii le reunesc sub conceptul de esenll umani. Alfii ii spun centrul fiinfei, suflet, spirit sau adevirata naturd umani.

Eu ii spun, pur gi simplu, ,,minte".

Este ,,mintea" doar un sinonim pentru cuvAntul ,,subiectivitate"

-

^adicd.

pentru percepfia emofiilor ^gi gdndurilor, amintirilor ^gi visurilor noastre, pentru conqtientizarea interioari gi interconectarea noastri? Daci,

in

acelagi timp, mintea se referi gi la modul nostru de a fi congtienli de acest sentiment intern al existen{ei

triite clipi

de clipi, atunci mintea ar putea

si

cuprindi in plus experien{a numiti conqtiinfd, modul nostru de a fi congtienfi, de a inlelege ce sunt aceste aspecte ale vielii noastre subiective, pe

misuri

ce ele se manifesti.

Prin urmare,

definiti

pe scurt, ,,mintea" ^este un termen care include con- gtiinla gi modul in care suntem congtienfi de experienla noastri perceputi, de existenfa noastri subiectivi.

Dar mai este ceva ce se petrece dincolo de congtientizarc, intitulat de obicei tot ,,minte". ^E vorba de procesele noastre mentale non-congtiente

-

gdnduri, amintiri, emofii, credinfe, speranfe, visuri, doruri, atitudini gi intenfii.

Uneori, suntem congtienfi de toate acestea, iar alteori, nu. Chiar daci nu suntem congtien{i (probabil, asta se intAmpld de cele mai multe ori), aceste

activitili mentale care au loc

frri

^a fi constienfi de ele sunt reale qi ne influen- feazi comportamentele. Ele pot fi in{elese ca fiind o parte a gdndirii gi rafio- namentului nostru, asemenea unui proces care permite ,,informatiilor"

si

circule qi si se transforme. Iar fbri congtiinfi, poate

ci

aceste fluxuri de infor- ma{ii nu ar ttezi emofii subiective, avind in vedere

ci

ele nu sunt un aspect al experienfei congtiente. Agadar, putem observa ci., dincolo de congtiinli gi de congtientizarea experienfei subiective, termenul ,,minte" ^se referi, de ase- menea, la procesul esenlial al analizirii informafiilor, care nu depinde de constientizare.

Dar ce inseamni, in realitate, mintea ca procesor de informalii? Ce este informa{ia? Daci informa}ia determind modul in care

luim

decizii qi inifiem un comportament, cum ne ajuti mintea, congtienti sau nu,

si

facem alegeri deliberate in

legituri

acliunile noastre? Avem liber arbitru? Dac6 termenul ,,minte" include ^aspecte ce se referi la subiectivitate, constiintd gi procesarea informafiilor, inclusiv rezolvarea problemelor gi controlul comportamental, atunci ce anume compune esenta ,,minfii"? Ce este acest continut numit

Bun venit!

,,minte", care e o parte aspectru

qi sfirgind cu controlul?

Odatd cu aceste descrieri c

experienfa subiectivi, proc€sir (in moduri cu care, poate, sunte gAndirea gi emofiile, rationamer gi comportamentul)

-

^{ce anum}

activiti{i

mentale binecunoscu lucruri, de la senzalii qi sentim sunt toate acestea incluse sub ut c5: este mintea?

,,Mintea" este un termen, iar ca substantiv sau verb.

in

calita obiect, ceva stabil sau ceva ce voastre, ceva ce definefi. Aveli c

tuit

acest confinut al

minfii

cr mintea este un ^proces dinamic, activitate, manifestindu- se prin calitate de verb este intr-adevi dinamic", aceasti activitate a vi aceasti minte, fi.e ea verb, fie sul

Uneori, aazim despre o desc

mafii" (Gazzaniga, 2004). Acez care noi dispunem de reprezent formdm, ne amintim intAmpli amintirilor gi trecem de la perct portamentul. Fiecare dintre ace aspect al procesirii informaliilo duri

-

ⁱⁿ calitate de om de gtiir mintea de mai bine de 35 de ar aceste descrieri ale minfii, degi o esenta minfii, dincolo de inqiruirr registru larg de cdmpuri de str clinici gi educalie

pini

la cercel

ln

calitate de specialist

in

^s,

m-am intrebat cum ne-ar pute a unei definilii de lucru pentrr ,,de lucru" inseamni

ci

am pute pentru a corespunde datelor gi e

Mintea

ts-m _-ate

^31g mrr]uf noastfe

Ft. ^r-E-

^rffumEn cxrsren[rar

tF F,lrc&niur

reprezmta rbno-

ffiirfo

^ak re-airritir _{vlegu au}

ryd

^{de ese4e umani.}

^Allii

^{ii spun}

r nafuri _umani.

ru

cuvdntul ,,subiectivitate"

-

^adicd

mintirilor qi visurilor noastre, pentru area noastri.? Daci,

in

acelagi timp, icongtien{i de acest sentiment intern mintea ar putea

si

cuprindi _in plus fru de a fi congtienli, _{de a} inlelege ce :ctive, pe

misuri

ce ele se manifesti.

'este

_{un termen care} include con- rfi de experienfa noastri perceputi, colo de congtientizare, intitulat de rnoastre mentale non-congtiente

-

{e visuri, doruri, atitudini ^gi intenfii.

stea, iar alteori, nu. Chiar daci _nu

mpli

de cele mai multe ori), aceste

trienli de ele sunt reale qi ne influen-

e ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-

;es care permite ,,informatiilor"

si

n!i, poate _{cd aceste} fluxuri de infor- in vedere

ci

ele nu sunt un aspect al serva ci, dincolo de congtiinli gi de :rmenul ,,minte" se referi, de ase-

informafiilor, care nu depinde de ca procesor de informafii? Ce este rodul in care

luim

deciziigi iniliem conqtienti sau nu,

si

facem alegeri tvem liber arbitru? Daci termenul riectivitate, congtiinfd qi procesarea relor gi controlul comportamental,

[i'?

^Ce este acest confinut numit

Bun venit!

,,minte", care e o parte a spectrului de procese mentale

-

^{incepdnd cu simfirea}

gi sfrrqind cu controlul?

odati

cu aceste descrieri comune ale

min{ii -

^{care includ} congtiinfa, experienfa subiectivi, procesarea informafiilor qi cum se manifesti acestea

(in moduri cu care, poate, sunteli familiarizafi, inclusivmemoria gi percepfia, gandirea gi emofiile, ralionamentul gi credinfele, procesul de luare a deciziilor qi comportamentul)

-

^{ce anume putem spune}

ci

leagi laolalti toate aceste

activitifi

mentale binecunoscute?

Daci

mintea este sursa tuturor acestor lucruri, de la senzafii gi sentimente pani la ganduri gi acfiuni, atunci de ce sunt toate acestea incluse sub umbrela termenului ,,minte"? ce putem spune

ci

este mintea?

,,Mintea" este un termen, iar mintea ca entitate sau proces poate fi inleleasi ca substantiv sau verb.

in

calitate de substantiv, mintea are sensul de a fi un obiect, ceva stabil sau ceva ce ar trebui

si fili

capabili

si

_{inefi

in

mdinile voastre, ceva ce define{i. Avefi o minte gi ea

vi

aparfine. Dar din ce este alci-

tuit

acest confinut al

min{ii

cu valoare de substantiv?

ln

calitate de verb, mintea este un proces dinamic, continuu emergent. Mintea este in continui activitate, manifestindu-se printr-o neincetati schimbare. Iar dacd mintea in calitate de verb este intr-adevir un proces, atunci ce este acest ,,confinut dinamic", aceasti activitate a viefii noastre mentale? La ce se referi, de fapt, aceasti minte, fie ea verb, fie substantiv?

Uneori, aszim despre o descriere a minfii ca fiind un ,,procesor de infor- mafii" (Gazzaniga, 2004). AceastiL accep{iune

indici, in

general, modul in

care noi dispunem de reprezentiri ale unor idei sau lucruri, iar apoi le trans-

formim,

ne amintim

intimpldri prin

decodificarea, stocarea gi selectarea amintirilor qi trecem de la perceplie la rafionament pentru a interpreta com- portamentul. Fiecare dintre aceste forme de activitate a

minlii

reprezinti un aspect al procesirii informaliilor prin intermediul minfii. ce m-a pus pe gtn- duri

-

ⁱⁿ calitate de om de gtiin!6, cadru didactic qi medic care lucreazi. cu mintea de mai bine de 35 de ani deja

-

^este felul comun in care se prezinti

aceste descrieri ale minfii, degi o defini{ie exactl a min}ii ^(o viziune clari despre esenfa min{ii, dincolo de ingiruirea unei liste de funclii ale sale) lipsegte dintr-un registru larg de cdmpuri de studiu care opereazi cu mintea, de la practica clinici gi educafie pdni la cercetarea gtiinfificl gi filosofie.

ln

calitate de specialist

in

sinitate

mintali

(psihiatru gi psihoterapeut), m-am intrebat cum ne-ar putea limita eficien{a de clinicieni aceasti

lipsi

a unei definifii de lucru pentru ce-ar putea

fi

mintea, de fapt.

o

definifie ',de lucru" inseamni cd am putea si operim cu ea qi si o schimbim dupi caz,

pentru a corespunde datelor qi experienfei noastre personale.

o

,,definitie.. ar

15

16 Mintea insemna

ci

am putea

si

formulim

in

mod clar ce inseamni esenta minfii.

Destul de des auzim cuvantul ,,minte'i cu toate

ci

rar observim c6 ii lipseqte o definifie formulati ln mod limpede. in lipsa unei definifii de

luou

a

minfii

in domeniile profesionale gtiinfific, educalional qi clinic, dar gi in lipsa uneia in existenfele noastre personale gi de familie, pare c6 lipsegte ceva (cel pulin

in

propria mea minte) din modul nostru de inlelegere gi din conversafiile noastre despre minte.

Avand la dispozilie doar descrieri qi neexistdnd nicio incercare de a ela- bora cel pulin o definifie de lucru pentru ceea ce este mintea, am putea micar si definim ce este o minte slnitoasi?

Daci vom rimane la nivelul descrierii

-

la afirmalia

ci

mintea este for- mati din gdnduri, sentimente gi amintiri, din congtiin{i qi experienfr subiec-

tivi - ^vi

^propun

^si

vedem unde ne duce acest demers. De exemplu, dac6 reflectafi pentru o

clipi

la gandurile voastre, atunci din ce este compusi gindirea voastri? Ce este un ^gdnd? Afi putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu

ci

gindesc, cdnd simt

ci

imi vin in minte cuvinte". $i atunci, ^v-ag intreba: Ce inseamni cand spui ,qtiu' ^qi ,,simt cuvinte"? Daci acestea sunt procese (adici un aspect dinamic, activ, al procesirii informafiilor), _atunci ce inseamni ,,procesat"? Afi putea rispunde: ,,Ei bine, gtim

ci

este vorba, de fapt, despre activitatea creierului". _$i s-ar putea si fi1i surpringi si constatali

ci

nimeni nu gtie (presupunind

ci

aceasti perspectivi asupra creierului este, intr-adevir, corecti) cum ia naqtere experienfa subiectivi a propriului vostru mod de gan- dire, din neuronii localizali in refeaua din capul vostru. unele procese atAt de familiare gi esenfiale, precum gdndul sau gandirea, rimdn deocamdati prea pu{in inlelese de noi

-

^{de fapt, de minfile noastre.}

cand ne gandim la minte ca la un proces cu funcfia de verb, emergent, in desftgurare (non-existent _{sau, cel} pufin, nu doar existent, adici nu ca un lucru

cu valoare _de substantiv, de entitate statici, imobil[), atunci, probabil, ne apro- piem mai mult de infelegerea semnificafiei gandurilor gi, de fapt, de ceea ce ar putea

si

semnifice mintea. Este ceea ce inlelegem cand descriem mintea ca

fiind un procesor de informa{ii, un proces cu funclia de verb. Dar,

in

orice caz,fie ci luim mintea-ca-substantiv, _care se referi la procesor, fie mintea-ca- verb, care face referire laprocesare, noi tot nu suntem clarifica{i cu privire la ce implici aceasti transformare a informa{iilor. Daci am putea da o definilie

a min{ii dincolo de aceste aspecte descriptive importante gi exacte folosite in general, probabil

ci

ne-am afla lntr-o pozifie mai

buni

pentru a

limuri

nu doar ceea ce este mintea, ci gi ce ar putea s6 insemne, din punct de vedere mental, starea de bine.

Bun venit!

Acestea au fost intrebirile cal decenii. M-am gnndit intens la e

mea, mi-au influenlat procesare desene gi mi-au modelat felul ^, familia, profesorii, studenfii, colel cit de obsedat am fost de aceste ir sinitate mintali. Iar acum, Etili ^g infelegeli gi voi ci incercarea de a proces captivant in sine, ci, in acel perspective utile, care ne pot ofer o minte mai puternici, mai rezili Aceasti carte iqi propune

si

defini mintea, dincolo de descrit vom face acest lucru, ne vom gisr legebaza qtiinlifici a modului in

toase intr-un mod cdt mai eficien

Mintea este cr

Acest interes manifestat

fali

d, lele umane din vremuri imemorii date despre gdndurile noastre. Da aflafi care ar putea fi semnificafia de ani, filosofii qi liderii religiogi, cu tot felul de descrieri ale viefii curioasi sd se cunoasci pe sine.

ne-am numit propria noastri spr gtiu

ci

^gtiu.

Dar ce gtim? $i cum gtim acesl

tale subiective

prin

reflecfie gi p qtiinfifice pentru a explora natura I

despre minte folosindu-ne min{ilt in ultimele cAteva secole gi aju ric al naturii realitigii (activitatei gi-a propus

ln

mod sistematic si Barrett gi Smith, 2010; Erneling _$i continuare, nici

micar

diversele natura min{ii nu au stabilit o defir mai multe descrieri _ale activitdfilor cep!ia), dar niciun fel de definiti

Mintea nod clar ce inseamni esen{a minfii.

u toate

ci

rar observim

ci

ii lipsegte iipsa unei definifii de lucru a

minlii

alional gi clinic, dar qi in lipsa uneia nilie, pare

ci

lipsegte ceva (cel pulin ru de inqelegere gi din conversa{iile neexistind nicio incercare de a ela-

ceea ce este mintea, am putea micar

ii _-

la afirmalia

c[

mintea este for-

, din conqtiinfi gi experienli subiec- ce acest demers. De exemplu, daci f,astre, atunci

din

ce este compusi putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu

ci

cuvinte". $i atunci, ^v-aq intreba: Ce e"? Daci acestea sunt procese (adici informaliilor), _atunci ce inseamni

:, stim

ci

este vorba, de fapt, despre surpringi si constatali ci nimeni nu

i

^asupra creierului este, intr-adevir,

tivi

a propriului vostru mod de gdn- r capul vostru. Unele procese atdt de r gAndirea, rimdn deocamdati prea

: noastre.

|ces cu funclia de verb, emergent, in u doar existent, adici nu ca un lucru

l, imobile), atunci, probabil, ne apro- :i gAndurilor gi, de fapt, de ceea ce ar in(elegem cind descriem mintea ca :es cu func{ia de verb. Dar, in orice : se referi la procesor, fie mintea-ca- ct nu suntem clarificali cu privire la afiilor. Daci am putea da o definifie rtive importante gi exacte folosite in rzilie mai

buni

pentru a ldmuri nu :a

si

insemne, din punct de vedere

Bun venit!

Acestea au fost intrebirile care mi-au preocupat mintea in ultimele patru decenii. M-am gdndit intens la ele, au ocupat un loc important in congtiinfa mea, mi-au influen{at procesarea non-congtienti a informafiilor

in

vise qi desene gi mi-au modelat felul

in

care eu relalionez

cu

ceilalli. prietenii, familia, profesorii, studenfi, colegii gi pacienfii, tofi gtiu din proprie experienfi

cAt de obsedat am fost de aceste intrebdri fundamentale care privesc mintea gi

sinitate mintal6. Iar acum, gti(i gi voi. Dat la fel ca ei, probabil, vefi ajunge

si

inlelegeli gi voi cd incercarea de a rdspunde la aceste intrebiri nu este doar un proces captivant in sine, ci, in acelagi timp, el se finalizeazi cu dobdndirea unor perspective utile, care ne pot oferi noi moduri de a

trii

bine gi de a ne forma o minte mai puternici, mai rezilienti.

Aceastd carte iqi propune

si

fie

o cilitorie in

care am pornit pentru a

defini mintea, dincolo de descrierile comune care

i

se atribuie. $i, odati ce

vom face acest lucru, ne vom gisi intr-o pozilie mai autorizati pentru a infe- legebaza gtiinfifici a modului in care am putea si ne dezvoltim

minli sini-

toase intr-un mod cit mai eficient.

Mintea este curioasd

sd se

cunoasci

Acest interes manifestat fafi de gisirea unei definifii a minfii a insofit fiin- lele umane din vremuri imemoriale, de cind istoria a inceput sd consemneze date despre gindurile noastre. Daci ^gi voi, la randul vostru, suntefi curioqi

si

aflafi care ar putea fi semnificalia minlii, ei bine, nu sunte{i singurii. De

mii

de ani, filosofii gi liderii religiogi, poefii gi povestitorii qi-au chinuit minfile cu tot felul de descrieri ale viefii noastre mentale. Mintea pare

si

fie foarte curioasi

si

se cunoasci pe sine. Probabil, acesta este motivul pentru care ne-am numit propria noastri specie homo sapiens sapiensi cei care qtiu

-

^gi

gtiu

ci

qtiu.

Dar ce gtim? $i cum gtim acest lucru? Putem explora vie{ile noastre men- tale subiective

prin

refleclie gi practici meditative gi putem demara studii qtiinlifice pentru a explora natura min{ii umane. Dar ce putem gti, intr-adevir, despre minte folosindu-ne minfile?

in ultimele citeva secole gi ajungand

pini

in zilele noastre, studiul empi- ric al naturii

realitefi

(activitatea noastri mentali umani,

numiti

gtiinln) gi-a propus

in

mod sistematic

si

studieze caracteristicile

minlii

^(Mesquita,

Barrett qi smith, 2010; Erneling qi |ohnson, ^2005). Dar, aqa cum vom vedea in continuare, nici micar diversele discipline qtiinlifice interesate

si

studieze natura minfii nu au stabilit o definilie comuni pentru ce este mintea. Existi mai multe descrieri ale activitililor mentale (inclusivemofia, memoria qi per- cep!ia), dar niciun fel de definifii. ciudat, v-afi putea g6ndi, dar adevirat.

17

18 Mintea

Ba chiar v-a{i putea intreba de ce este folosit termenul ,,minte", daci el nu este

definit.

in

calitatea sa de ,,substitut pentru o necunoscuti" important din punct de vedere academic, cuvdntul ,,minte" reprezinti un termen de referin[d care este lipsit de o definifie. Iar unii specialigti

afirmi ci

mintea nici nu ar trebui defrnitl, aqa cum mi-au spus cd{iva colegi din domeniul filosofiei gi al psihologiei, deoarece _,,asta ar limita inlelegerea noastr6", odatd ce vom folosi cuvinte pentru a creiona o definifie. As,adar,

in

mod neagteptat,

in

mediile academice, mintea e studiati gi se discuti despre ea cAt mai detaliat cu

putinli,

dar fbr[ si existe preocuparea de a-i gisi o definilie.

in

domeniile practice, care se focalizeazd pe dezvoltarea minfii, precum educafia gi sdnitatea mintali, mintea este foarte rar definiti. in cadrul atelie- relor la care am participat in

ultimii

15 ani, am intrebat in mod repetat spe- cialigtii in sinitate mintali sau cadrele didactice daci le-a fost vreodati pusi la dispozilie o definilie a minfii. Rezultatele sunt ^{cdt se} poate de uimitoare gi,

in mod surprinzitor, convergente. Dintr-un numir de peste 100 000 de psiho- terapeuli dintre tofi specialiqtii de pe intregul mapamond, doar 2o/o pAni la

5o/o arbeneficiat vreodatdL micar de o prelegere care si se concentreze asupra

gisirii

unei definilii a minfii. Nu numai

ci

peste 957o dintre specialigtii in sdnitate mintali nu dispun de o definilie a mentalului, dar acegtia sunt

vidu-

vi!i,

in

acelagi timp, de o definilie a sdndtdfii. Un la fel de mic egantion de peste 19 000 de cadre didactice cirora le-am ^adresat aceasti intrebare, de la educatori din gridinife

pini

la profesori la ultima clasi de liceu, nu dispun de o definilie a minlii.

Agadar, de ce sd ne propunem si definim ceva ce pare a fi eluziv ln atit de multe domenii? De ce si lncerc[m si exprimdm in cuvinte ceva ce poate si fie mai presus de cuvinte, mai presus de o definifie? De ce si nu rimdnem la un substitut pentru necunoscut, imbriligdnd misterul? De ce si ne

limitlm

inte- legerea, recurgAnd la cuvinte?

Iati

care este ipoteza pe care v-o sugerez

in legituri

cu motil.ul pentru care ar putea fi important sd incercim si formulim o definifie a minfii.

Dacd am putea

gisi

un ri:spuns specific la intrebarea ,,Care este esenfa min!ii?", astfel incAt

si

punem la dispozilie o definilie a minfii menitd

si

ne conducl dincolo de descrierile

trisiturilor

^gi

funcliilor

sale, precum con- qtiinfa, gdndirea gi emoliile, atunci am

fi

capabili

si

sprijinim intr-un mod mai productiv dezvoltarea unei

minli

sinltoase in vie{ile noastre personale gi,

in

egali

misuri,

am putea cultiva sinitatea

mintall in

familii, gcoli, la slujbn gi in societate, in accepliunea mai largi. Daci am putea gisi o definilie de lucru folositoare a minfii, atunci am fi in

misuri si

evidenliem aspectele esenliale ale unei

minli

sinitoase. Iar dac| am face acest lucru, poate

ci

am

Bun venit!

reugi

si

suslinem modul in car,

personali, ci qi in a celorlalli

-

^ia

vom impdrtigi avantajele unei m Alte animale au gi ele minte ciind de percepfie gi memorie.

transformi planeta intr-o asemer

limbajul uman pentru a numi ol ,,Epoca Omului" (Ackerman, ₂₀ epoci planetari ne-ar putea ajut

tivi

^gi cooperanti de a

trii

laolal vii, pe aceasti planeti vulnerabi

$i ^astfel, incepind de la nivel ar putea fi o intreprindere impor

Mintea este sursa capacitifii r

propunem si schimbim cursul t

trebui si transformim mintea ur cu deficienfe in modul de funcl

sau genetic, _a in{elege _{ce este} min mod mai eficient creierul

-

^{de v}

actual[ faptul cd mintea poate m adevir dovedit: minteavoastrd p<

poate influenla fiziologia noastr context. Cum poate mintea sd fa

explorim in aceasti carte.

A descoperi o definifie exacti exercifiu academic. Definirea mj noi si genereze rnai multd

siniti

colectivi, astfel incdt si putem, d

lumea noastr6.. Pentru a aborda ar

pune sd rispundi la o intrebare si

O

perspectivd comund:

O perspectivd des intdlniti, fo temporani, provenind dintr-un ^s1 biologia, psihologia gi medicina rezultatul

activitilii

neuronilor <

vent nu este de fapt una noui, av6

chiar mii de ani. O asemenea pel

Mintea losit termenul ,,minte", ^{daciL el} nu este

entru o necunoscutl" important din inte' reprezinti un termen de referinfi pecialigti

afirmi ci

mintea nici nu ar iva colegi din domeniul filosofiei ^gi al

=legerea noastri", odati ce vom folosi iladar,

in

mod neaqteptat,

in

mediile ti despre ea cdt mai detaliat cu putin!6, si o defini1ie.

neazd pe dezvoltarea

minlii,

precum ite foarte rar definiti. in cadrul atelie- i ani, am intrebat in mod repetat spe-

didactice dac[ le-a fost vreodat[ pus[

atele sunt cdt se poate de uimitoare gi, r-un numir de peste 100 000 de psiho- intregul mapamond, doar 2o/o pAni la rrelegere care si se concentreze asupra rai

ci

peste 95% dintre specialiqtii in

,ie a mentalului, dar acegtia sunt

vidu-

indtdlii. Un la fel de mic eqantion de

le-am adresat aceasti intrebare, de la ri la ultima clasi de liceu, nu dispun de rfinim ceva ce pare a fi eluziv in atdt de

rprimlm in cuvinte ceva ce poate si fie definifie? De ce s[ nu rdmAnem la un nd misterul? De ce si ^ne

limitlm

ln[e- ttgerez

in legiturl

cu motil.ul pentru si formulim o definifie a minfii.

recific la intrebarea ,,Care este esenla :zifie o defini{ie a min{ii meniti sd ne

urilor

_Ei funcfiilor sale, precum con- n

fi

capabili

s[

sprijinim intr-un mod

sinitoase in viefile noastre personale sinitatea

mintali in

familii, _{Ecoli, la}

ai largi. Daci ^{am putea} gisi o definifie n fi in misurd

si

evidenliem aspectele

daci am face acest lucru, poate

ci

^am

Bun venit!

reuqi

si

sustinem modul in care ne indeplinim activitifile, nu doar in viala personali, ci gi in a celorlalqi

-

^{iar prin felul nostru de a}

trii

pe aceasti planetd, vom impdrtiqi avantajele unei min{i sinitoase cu toate celelalte fiin{e vii.

Alte animale au qi ele minte, au emolii gi proceseazi informa{ii, benefi- ciind de percepfie qi memorie. Dar mintea umand. a ajuns la nivelul la care transformi planeta intr-o asemenea misuri, incat noi - ^{da, noi, cei care} folosim limbajul uman pentru a numi obiecte

-

^{am ajuns si numim aceasti perioadi}

,,Epoca Omului" (Ackerman, 2014). Faptul ci definim mintea in aceasti

noui

epoci planetari ne-ar putea ajuta

si

descoperim o modalitate mai construc-

tivi

^qi cooperanti de a

trii

laolalti, impreuni cu alli semeni gi cu toate fiinfele vii, ^pe aceasti planeti lrrlnerabili gi prefioas[.

si astfel, incepind de la nivel personal pani la cel planetar, definirea

minfii

ar putea fi o intreprindere importanti.

Mintea este sursa capacitifii noastre de a face alegeri gi schimbiri. DaciL ne propunem sd schimbim cursul evoluliei globale a planetei noastre, atunci va trebui si transformdm mintea umand. La nivel mai personal, daci ne-am ales

cu deficienfe

in

modul de funcfionare a creierului, prin proprie experienfi

sau genetic, a infelege ce este mintea ne-ar putea ajuta si ne schimbim intr-un mod mai eficient creierul

-

^{de vreme ce numeroase} studii eviden{iazi la ora actuali faptul

cl

mintea poate modifica creierul intr-un mod pozitiv. Este un adevir dovedit: mintea voastri poate si

vi

transforme creierul. _$i astfel, mintea poate influenfa fiziologia noastri debazi ^gi ecologia noastri in cel mai larg context. Cum poate mintea si faci acest lucru? Este ceea ce ne propunem sd

explorim in aceasti carte.

A descoperi o definifie exacti a minlii inseamni mai mult decdt un simplu exercifiu academic. Definirea

minlii il

poate responsabilizape fi.ecarc dintre noi

si

^genereze mai

multi

siLnitate atat in viafa personali, cdt gi in existenfa colectivd, astfel incat si putem, din fericire, s[ cre6m mai

multi

bunistare in lumea noastrd. Pentru a aborda aceste aspecte stringente, cartea de fala iqi pro- pune si rispundd la o intrebare simpli, dar provocatoare: ,,Ce este mintea?"

O

perspectivi comund: mintea este

ceea ce

face creierul o

perspectivi des intalniti, formulati de numerogi oameni de gtiinfi con- temporani, provenind dintr-un spectru larg de discipline academice (precum biologia, psihologia gi medicina), este aceea

ci

mintea reprezintir exclusiv rezultatul

activitifii

neuronilor din creier. Aceastd credin{i formulati frec- vent nu este de fapt una noui, avand in vedere

ci

ea a fost definuti de sute sau

chiar mii de ani.

o

asemenea perspectivi, vehiculati atdt de des in cercurile

19

20 Mintea academice, este exprimati

in

mod concret astfel ,,Mintea este ceea ce face creierul."

Daci atdt de mul1i specialigti apreciafi gi in]elepfi au

impirtlgit

aceasti opinie qi au sus{inut-o cu o convingere insufle}itd, e firesc sd credem ci, ^poate, aceasti opinie reprezinti adevirul simplu qi intreg. Daci, intr-adevdr, aga stau lucrurile, atunci experienla voastri mentali interioari, subiectiv legati de salutul pe care eu vi l-am adresat la inceput, este pur qi simplu o aprindere neurali a creierului. Cum s-ar putea intAmpla acest lucru

- ^si

^{trecem de la}

aprinderea neuraltr la experienla subiectivl prin cunoaqtere

-

^{nimeni de pe}

aceasti planeti nu gtie. Dar ipoteza intrinseci a disculiilor academice este aceea ci, intr-o zi, vom putea infelege cum devine materia minte. Este doar o chestiune de timp.

Multe lucruri din gtiin!6 gi din medicini

-

^{aga cum am invifat}

ⁱⁿ

^gcoala

medicald qi pe parcursul muncii mele de cercetare

- ^indici

^spre rolul central al creierului

in

modelarea experienlei gindurilor,,emofiilor gi amintirilor noastre, aspecte la care se face referire adesea ca fiind conlinuturi ^(sau acti- vitefi) ale min{ii. Starea de a

fi

congtient, experienfa conqtiinlei insegi, este

considerati de

mu\i

oameni de gtiinfi un produs secundar ^al procesirii neu- rale. De aceea,

daci

rela{ia minte=activitatea ueierului se dovedegte a

fi

ecuatia

simpli

gi completi pentru a defini originea

minfii,

atunci studiile gtiinfifice pentru baza neurali a minfii, pentru modul in care creierul gene- reazi emofii ^gi ganduri gi pentru ^{ceea ce} numim ,,corelafii neurale ale con- gtiinfei" pot reprezenta nigte

ciutiri

indelungate gi anevoioase, dar unele indreptate pe calea cea bun6.

William fames, un medic pe care multi

il

considerd ptrrintele psihologiei moderne,

in

cartea sa fundamentali, intitulatd The Principles of Psychology,

publicati

in

1890, formula aceasti idee:

Faptul ci creierul este o condilie fizici indispensabili opera{iunilor mentale e, intr-adevdr, atit de universal acceptat in zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit si irosesc timp pentru a ilustra acest lucru, ci doar il voi postula gi voi trece mai departe. intreaga argumentalie a cir{ii va constitui mai mult sau mai pulin o dovadl a faptului cd adevirul postulat a fost corect (p. 2).

ln

mod clar, _James considera creierul ca fiind esenfial pentru infelegerea min{ii.

De asemenea, |ames afirma c[ introspecfia este o surs6,,dificili gi

failibili"

de informafii despre minte (p. 131). AceastdL perspectivi impreundL cu difi-

cultilile

cu care s-au confruntat cercetitorii

in

tentativa lor de a cuantifica experienfa mentall subiectivi (un ^proces important de evaluare, in care s-au

Bun venit!

angajat numerogi oameni de gtii tistice fundamentale) au ftcut d tamentelor vizibile in exterior n

misuri

ce domeniile academice Dar este con(inutul din capu minfii? Ce putem spune despre

"Experienfele ^fizice, agadar, gi, i babil se

numiri

printre acele c,

trebuie

si fini

seama" (p. 9). Iar

legea faptul

ci

creierul funclionr aceasti idee, eu personal recurg lucru despre care fiica mea adol ridicol. De ce? Rispunsul pe car

weodati un creier care

si

nu fi,

mod fermecitor de a m6 determ care altfel ag putea si nu le iau in wemurile moderne, adesea uitir doar o parte a sistemului nervos, fames spunea:

Stirile mentale favorizeazl, _de a (sic!) vaselor de singe sau ln mo procese gi mai _subtile, in glande acestea, precum _{gi de} activiti!ile din cauza stdrii mentale care s-a l

si fie postulati legea general val:

nu se petrece vreodati,

ftri

ca e

fizicl (p.3).

Aici, putem observa ci _|ames

i

sulati in cutia craniani, ci era de pe care el il punea aici era asupra determinate de stirile mentale, d mentale. Creierul era perceput, _aqa ca fiind sursa vie{ii mentale. Mint pentru activitatea

telerului -

^eve

corp. Ca un exemplu ilustrativ, da

de psihologie eviden{iazi aceasti

activitifile sale, inclusiv gAndurilr

gi Freberg, 2013).

Mintea cret astfel: ,,Mintea este ceea ce face iafi gi in{elepfi au

impirtigit

aceasti rsuflefiti, ^e firesc si credem ci, ^poate,

plu

gi intreg. Daci, intr-adevdr, aga

i

mentali interioari, subiectiv legati lceput, este pur gi simplu o aprindere

timpla

^acest lucru

- ^si

^{trecem de la}

tivi

^prin cunoagtere

-

^{nimeni de pe}

trinseci a discufiilor academice este

:um devine materia minte. Este doar

icini -

^{aga cum am} invifat in qcoala e cercetare

- ^indici

^{spre rolul central}

gindurilor, emo(iilor gi amintirilor

adesea ca fiind confinuturi ^(sau acti- nt, experienla congtiinlei insesi, este Ln produs secundar al procesirii neu- tivitatea creierului se dovedegte a

fi

efini originea

minlii,

atunci studiile

pentru modul in care creierul gene- ce numim ,,corelafii neurale ale con- ndelungate gi anevoioase, dar unele ulg

il

consideri pirintele psihologiei etitulati The Principles of Psychology,

rdispensabili operafiunilor mentale e, zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit

cru, ci doar il voi postula gi voi trece

lii ^{va constitui mai mult sau mai pu{in}

: a fost corect (p. 2).

ul ca fiind esenJial pentru inlelegerea

;peclia _{este o} sursi ,,dificili ^qi

failibili"

.ceasti perspectivi impreuni cu difi-

:itorii

in tentativa

lor

de a cuantifica

es important de evaluare, in care s-au

Bun venit!

angajat numeroEi oameni de

qtiinli

cu scopul de pune in aplicare analize sta- tistice fundamentale) au

ficut

din studierea proceselor neurale qi a compor- tamentelor vizibile in _exterior nigte domenii mai atrigitoare gi mai utile, pe

misuri

ce domeniile academice ale psihologiei _Ei psihiatriei au evoluat.

Dar este con{inutul din capul nostru, creierul, intr-adevir singurasursi a

minfii? ce putem spune despre organism, luat ca un intreg? fames formula:

,,Experien{ele fizice, aqadar, qi,

in

mod special, experienfele din creier, pro- babil se

numiri

printre acele condilii ale viefii mentale de care psihologia trebuie

si lini

seama" (p. 9). _|ames,

alituri

de fiziologii din vremea sa, inge- legea faptul

ci

creierul funcfioneazi intr-un corp. pentru _a pune accentul pe aceasti idee, eu personal fecurg uneori la conceptul de ,,creier incorporat", lucru despre care fiica mea adolescenti

imi

amintegte cu insisten{[

ci

suni ridicol. De ce? Rispunsul pe care ea

mi-l

adreseazi este: ,,Thti, ai mai v6zut weodati un creier care

si

nu func{ioneze intr-un corp?" Fiica _{mea are} un mod fermecitor de a

mi

determina

si mi

^gdndesc la tot felul de lucruri, pe care altfel aq putea si nu le iau ln considerare. Degi ea are dreptate, desigur, in wemurile moderne, adesea uitdm ciL creierul care se giseEte in cap este nu doar o parte a sistemului nervos, ci gi o componenti a intregului sistem fizic.

|ames spunea:

stirile ^mentale favorizeazir, de asemenea, aparilia unor schimbiri in calibrul (sic!) vaselor de singe sau in modificarea ritmului beteilor inimii sau al unor procese gi mai subtile, in glande gi in organele interne. Daci se line ^{seama de} acestea, precum _{gi de} activitilile care apar dupi o perioadi mai indepirtati din cauza stdrii mentale care s-a manifestat la un moment dat acolo, ar fi bine s[ fie postulati legea general valabili care spune ci nicio modificare mentald nu se petrece vreodat[,

frri

ca ea si fie insofiti sau urmatr de o schimbare fizicn (p. 3).

Aici, putem observa ci |ames inlelegea faptul c6 mintea nu era doar incap- sulati in cutia craniani, ci era deplin incorporati. Cu toate acestea, accentul pe care el

il

punea aici era asupra

stirilor

fizice asociate cu mintea sau chiar determinate de stirile mentale, dar

flri

^sd, cauzeze ori

si

genereze activiti{i

mentale. creierul era perceput, a$a cum fusese incepdnd cu mult timp in urmi,

ca fiind sursa viefii mentale. Mintea, in cercurile academice, este un sinonim pentru activitatea creierului

-

evenimente ce au loc in cap, _Ei nu in lntregul corp. ca un exemplu ilustrativ, dar formulat in mod comun, un text modern de psihologie evidenfiazi aceasti definifie de glosar a

minfii:

,,creierul ^gi activitifile sale, inclusiv gandurile, emofiile _Ei comportamentele" (cacioppo

gi Freberg, 2013).

2t