• Nenhum resultado encontrado

George Arion Profesionistul a Iintiin migcare 20r6 (2)1 - Stai

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "George Arion Profesionistul a Iintiin migcare 20r6 (2)1 - Stai"

Copied!
5
0
0

Texto

(1)

Profesionistul

.

Tintdin miqore

Copyright @ 1985 George Arion

copyriiht

o

CRIME scENE PRESS,

20]6

penku oceostd edip"

'

i

Toote drepturile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce frogrrEnte din

io*e

CRIME SCENE PRESS PioJo Presei Libere nr. I

emoil: edituro@crimescenepress.ro

i"ti.,

ozl .il i

.s I

ii,

6zt .i t z s 1"'.A2;' t ox.:' o2 1 .3 1 7 .e 1 .43 "

www.crimbscenepresp.ro,.

, I ,

"

ARTON,GEORGE

Irrofeko*tul

-

Tiiln

fn mB-ctre 1 George Arion. - Bucuregti : Crime

CIP s Blbliotecii Na$onale a Romf;nlei

Press,2016

rsBN 978-606-94 I 85-7-4 l.l35.r-312.4

Coperto colecJiei: ALEXAN DRA BARDAN Redodor: ATEMNDRU ARION Tehnoredoclor: CORINA MiIA

Bun de tipor: octombrie 20'l6

Tipdrit in Romdnio, ARTPRINT

Corte opdrutd cu sprilinul Fundoliei Premiile Flocdro

Orice reproducere, totold sou porliold, o oceslei lucrdri, fdr6 ocordul scris ol editorului, este strict interzisd 9i se pedepsegte conform Legii dreptului de outor.

George Arion

Profesionistul

a

Iintiin migcare

20r6

(2)

1

-

Stai! Mdinile sus!

Smuls din putinele gdnduricare

mi

bdntuie la aceasti

ori

de seari, md supun maginalordinului. Chiar dacl am o privire cu o razi medie de acgiune,

tot

observ cum

in fala

mea

un

lungan de aproape

doi

metri, imbrdcat intr-un trenci zdrentuit, ud leoarci,

indreapti

spre mine un pistol cu capse.

C6[iva

trecitori

care au

vizut

scena pufrresc in r6s. Sincer sd fiu, au gi de ce!

Dar nu recunosc asta decit in forul meu intim. Care, chiar dacd nu e la fel de impundtor ca Forul lui Traian,

meriti

totugi respect

-

Ce vd hlizili?

ii

reped eu gi-mi v5r

in

grabd mdinile

in

buzunare, ca gi cum mi-a5

ciuta

ligdrile. Pu[ini oameni de pe planetd au in clipa de fa15 o atitudine mai nongalanti.

Dar vldjganul din fala mea nu se astdmplrd. Scoate de la brau o trambiF, sufld in ea, o pune la loc gi imi

arati

un cutit. C6nd

iivdd

lama tocite ma apuci gipe mine r6sul.

- Vi

omor pe

toli!

strige lunganul.

Md uit mai bine la el. Nu pare s6 aibd nici 30 de ani. Fata

iieste plini

de copuri, iar firele de

pir

de pe obraz sunt rare gi de o culoare brun ro5cat5. Pe

trenciul pe care.l poarte, cu greu ai putea

gisi

douS petice de-acelagifel.

Sub parpalac se zerette un costum ponosit 5i demodat.

inci

nu pricep ce hram poartd individul, dar mi s-a

ficut

lehamite de

tot

b6lciul gi dau sd trec mai departe. ln clipa in care fac primul pas, pistolul lun- ganului

picine

$i pe feava

lui

ies c6teva sc6ntei anemice. Sunt atat de

PROFESIONISTUL 7

(3)

enervat din cu totul gi cu totul alte pricini, inc6t nu mai am chef de noi mo- tive de supdrare. imi vine s6-l iau pe imbecil de guler 9i

si-l

vdr

in

prima rigolS.

C6nd sd-mi pun planulin aplicare, o voce de l6ngd mine susurir

-

Lasi-l in pace! Nu vezi

ci-i

ticnit?

Mi

intorc pi, pentru prima

oari

de cAnd md aflu in tdrgul Ssta prdpddit, simt ca, la intrebarea filozofului daci viala merit5 sa fie

triitd,

rdspunsul meu ar

fi

pozitiv. La numai cativa centimetri de bombeurile mele se

ina[e

cea maisculpturala

blondi

pe care am vSzut-oin viala mea. Cineva a migSlitin- delung ca s6-i a5eze formele exact a9a cum trebuie

si

le aibd o

fati

care vrea sa-i innebuneasca pe barbali numai dacd le aruncd o privire. ce mai incolo

'i-ncoace,

are un corp diplomatic! Poarte o pelerinS ro5ie, iar

in

pi- cioruge nigte cizmulile de cauciuc de aceeagi culoare.lntr-o m6nd

line

o po$ete minusculd, in cealaltd o

umbreli

transparente. Prin ea i se zdregte fata albe in mijlocul cireia se

inalli

un nisuc nostim.

-

Hei, exclam eu, pldcut impresionat. De unde-ai risdrit? Ai din partea mea nota 10la impresia artistice. Doar la Asiguririam maiv6zutfete atat de frumoase. N-am citit

insi

nicdieri cd in oraSul ista s-ar line finala concursu- lui pentru Miss Univers. De altfel, din moment ce exiSti, nu

vid

ce rost ar mai avea sd

vini

gi celelalte pretendente la

titlu. Daci

ar sta acas5, $i-ar economisi timPul $i banii.

lntre timp, lunganul gi-a pus pistolul intr-un ham de piele fixat sub trenci.

Un sur6s bl6nd

ii

lumineazi fala c6nd suflS iar din goarnS. sunetele sunt stridente, dar lui pulin ii pasd. Daci l-ar intreba cineva ce-a fScut cu c6teva clipe mai inainte, sunt sigur cd nu

'i-ar

aduce aminte decdt vag. Se inde- pdrteazi in viteze, celSrind un cal imaginar'

-

Da, da, zic eu uitdndu-md cum pigegte de-a

dreptul

prin bdl1i, doar

$tiam de mult

ci

in fiecare targ existe un nebun, o femeie

fatali

9i un dur.

Trebuie sd inleleg cd pe primii doi i-am intAlnit.

-

Nu-1i doresc

si

dai ochi! cu al treilea, topote$te ea la fel de leneg, incdt mi seface brusc somn $i $tiu exact sice pern6 mi-a$ dori pentru o astfel de

ocazie. Dacd tot te-am salvat de la moarte, ti-ai oferindu-mi ceva de

biut.

-

Bdnuiesc

ci

nu te-ar aranja o

citronadi, bombin

eu,

gdndindu-mi

la diurna pe care o am.

-

Md tem

ci

nu.

Oftez gizic:

-

Uneori sunt foarte maleabil gi ductil. Unde mergem?

2

Dar ce, fralilor? AIi crezut c-am mierlit-o?*

E drept

ci

prdpastiile noastre n-au ajuns incd intr-un asemenea stadiu de civilizalie incdt sd fie cdptugite cu saltele relaxa pentru cei care sunt aruncaliin ele.ins5, cu un dram de noroc, mai poli sd nu faci o inspeclie de- finitivd pe lumea cealaltS.

Doud luniam statin spital 5iziu daci aveam prea multe po4iunidin trup r6mase neacoperite de ghipsuri 5i bandaje.

Daci

a5

fi

gtiut

insi

ce

mi

a;teaptd in continuare, m-ag fi v6rdt in inveligul de ipsos cdt mai addnc, ca

si

nu md gdseascd doctorii cdnd ar fi vrut

si

md scoate din el. Se pare cd n-am reugit sd le fac

o

impresie prea bund

din

moment ce-au

vrut si

se des- cotoroseasci de mine c6t mai repede. Daci stau 5i md gdndesc, cam aveau dreptate. Cum

si

le pari agreabilS prezenla mea daci intr-o dimineati, cdnd md credeam singurin rezervi 5i mi-era ur6t, m-am apucat sd c6nt u5urel un cdntec auzit in sala de agteptare a unei gdri gi care incepea cam a$a:

Ce bine e sd ai cdtre amiazi O ladd cu

berici

Radeberg Din care sd

ilitorni, fdri

emfazd, 55 paricurat precum un iceberg!

.

l,

rfattlt,rl

,.

manului Atac in bibliotecd, primul roman in care apare, Andrei Mladin se pribugegte cu magina intr-o pripastie.

(4)

intdmplarea a

frcut

ca, in ziua respectiv5, vizita de

dimineali

si fie con-

dusi

chiar de

citre

directorul spitalului, un

bitrinel

care auzea prea bine pentru vdrsta lui. PAnd sd-mi dau seama cd o

intreagi

liotd de doctori 5i surori se holbeazi la mine, unii indignali la culme, altii abia lin6ndu-5i rdsul,

gi s-o dau pe

alti

melodie, mai languroasd, cum ar fi Pe umeri pletele-li curg rdusau Pestrada mea etoamndiar,directorul s-aficut roSu la fagi de mSnie gi a rdcnit de-a auzit

toati

institutia pusa in slujba sdndtdfii populaliei:

-

Scoatefi-l imediat din ghips Sidin spital pe impostorul ista! N-are nici pe dracu'!

De ce l-o fi deranjat cintecelul, nu 5tiu nici azi. Poate am

cintat

fals. Deci:

zilele frumoase au zburat repede. Cel mai

riu

imi pare de un cadru medical de-acolo: sora Aneta. Varsta: 30 de

ani.lnillimea:

1,65; greutatea: 52 kilo- grame. Mersul: ceva ca-n filme. Sora asta avea probabil o slibiciune pentru cei in ghips, altfel nu-mi explic de ce se tot f61dia pe

l6ngi

mine 9i-mi aducea tot soiul de bundtafi. C6nd md ajuta sd

mi

dau jos din pat, aveam senzatia

ci

o

apuci

leginul gi cd mai

curind

eu trebuie

si-i

cdlduzesc pagiiin via16' Ceea ce, trebuie

si

recunosc,

mi striduiam si

9i fac, cu destul succes, de altfel. Era c6t pe-aci

si

promovez gi-un sentiment.

La despS(ire mi-a sPus doar at6t:

-

A$ putea

si-!i

urez

si

nu maicaziin nicio pripastie. Ei bine, daci a9 5ti

ci

dupd aia tot aici te aduc, nu ti-a$ mai dori a$a ceva.

5-a intors brusc, pe tocurile eiinalte, gi s-a

indepirtat

legindnd molatec din golduri. Amintirea gasiuluieiimi

bintuie

5iazi memoria.

Dupi

cdteva zile m-am dus la redaclie.

Daraghie druzia,

daci

nu-l cunoa5teti pe redactorul meu $efl se $ti1i ce

pierdelimult.

E un omulel de vreun metru gaizeci iar cdnd

sti

la birou, pentru a pdrea mai impozan!igi pune pe scaun cdteva volume dintr-o enciclopedie striinS.

Vorbe5te numai in goaptS, incAt trebuie s5-!i incordezi binigor auzul pentru a pricepe ce spune. Nu l-a

vizut

nimeni enervat vreodat5' Are 5i o

vorbi:

-

De ce sd md supdreu de prostia altora? N-au decdt sd-5ifac5 sdnge rdu ei.

10

GEORGE ARION

Dar te arde la salariu, pardon, la retribufie, de nu te vezi, dac5 nu-i aduci la timp articolul.

-

Deci, dumneata te apuci

si

prinzi criminali de unul singur, mi-a spus el in loc de bund ziua, cu o voce temperat-continentalS. Ce chestie! Nu gtiam de ce te-am luatla Flacdra. Recunosc cd m-am pripit.

$i, ca sd-mi mai iasd gdrgiunii din cap, m-a trimis o

luni

pe teren, si scriu reportaje din agriculturi.

De-aia

mi

aflu eu acum in ordgelul Marna, unde mi-am stabilit regedinla pentru o lund 5i de unde plec zilnic cu autobuzul in cdte o

comuni

inveci-

nati si vid

ce maifac culturile rimase pe cdmp.

E o vreme

si

nu

trimili

un reporter pe teren. Un octombrie rece i5i re- varsi apele peste ora5ul care

parci

de veacuri e in ceafi. Casele par.con- struclii ireale atuncicdnd se aprind noaptea putinele becuri lisate pe strizi.

Dar

in birulelul

Tosca, unde am intrat cu blonda, e destul de

plicut

9i,

lucru de mirare, nu e nici

multi

lume. Barmanul, un tip inalt 5i

usciliv,

ne intinde cu vedite sile

doui

pahare de coniac Drobeta, pe ale cdror margini

a pus zahdr. Doamne! Cdt rafinament!

- Cum te cheamS? md intreabi puicula dupd ce soarbe agale din licoarea

galbeni.

Tare

am

impresia

ci

are

o

densitate

mai scizutd

dec6t cea prevdzuti de lege!(Coniacul, nu puicula).

gi-a scos pelerina de ploaie 5i a rdmas intr-o rochie care, al naibii sd fiu dacd se strdduie$te se-iascundd reliefulextrem de accidentat. Gise$ti la ea de la

vii

ispititoare

p6ni

la culmi semefe. E o ingemdnare de fo45 5i de deli- catete in

fiptura

asta, cum rareori mi-a fost dat sd vad.

Mi

intreb o clipa care dintre laturiimiplace mai mult, oftez negisind un rdspuns definitiv $i-i comunic datele din buletin ca gi cum a$ completa un formular la cadre.

-

Numele mi-e Mladin. Cognomenul

-

Andrei. Ziarist din Bucuregtiul nos- tru iubit, unde azi negura s-a risipit, cum zice vechiul

cintec.

Necdsitorit.

Am

greutiliin

familie:

doui

haltere de c6te 5 kilograme. Am

ficut

armata la infanterie, ca putca$ mitralior. Cam dsta e pedigree-ul meu.

Nici mdcar nu clipegte c6nd imi rispunde:

-

Eu sunt Mirela Nisipeanu... Laborantd.

PROFESIONISTUL 11

(5)

-

Mirela Nisipeanu, ingdn eu

parci

am cezut cu gura

in

nisipul unei plaje.

La o

masi

apropiatd de-a

noastri

se

afli

un singur client. N-ag putea spune c6t a luat la bord, darimidau seama cd peste limita pescajuluiadmis.

E dintre aceia care sunt convingi

ci

supremul conservant pentru creier e vinul. Nici Prometeu nu cred c-avea ficatul maiferfenilS.

Nasuliie

brdzdat de vinigoare rogii, iar

ochiiii

sunt mici gi tulburi. Are cam la gaizeci de ani.

imbricat

ponosit

gifdri

niciun chef, parci, de bdutura pe care o soarbe. De c6te

oriii

mai aduce un pahar, uscdtivul e 5i mai sc6rbos ca de obicei.

Mi se pare mie, sau mopulicd trage nu numai la mdsea, dar gi cu urechea?

la sd fiu mai atent.

Dar cum si

fiiatent

la altceva cSnd ai l6ngd tine o asemenea m6ndrd?

-

Ce

felde

bdrbat e$tidace nu fumezi?

mi intreabi

blonda tragend un fum dintr-o

ligari

superlong pe care a pescuit-o din mica ei pogetd.

-

Cum s5-!i explic? Din punctul meu de vedere, altfel se dovedegte

ci

e$ti bdrbat.

-

Egtifoarte gmechel nu-i aga? spune ea scoland fumul prin ndrile-ifine.

Toli cei din Bucure5ti sunteti foarte gmecheri. Mai ales ziarigtii. Ji-am

citit

c6teva articole. Nu scrii

riu.

*

Asta

si

i-o spui redactorului meu gef, ii rispund grav, Al naibii sd fiu dacd nu sunt totu$i

migulit!

-

Ai gust, drdgilago, ii maizic. De la bun inceput mi-am dat seama

ci

e ceva de capul

tiu.

-

Nu e5ti prea timid, remarci fata.

-

A5a-mi zicea 9i educatoarea la gridinitd. Dar cred cd se speria prea u5or.

Apoi adaug:

-

Am 500 de relete de-a cucerio femeie.

-

$i cu mine pe care o folosegti?

-

Evident, pe-a 501-a!

in local a intrat o fatd oachegi cu flori. Cdnd ne vede, se repede la noi ca la o

pradi

siguri. Zice

citre

mine:

-

Sd-1i

triiasci

franluzoaica!

-lmi

pare r5u, suntem in divo4.

Femeia se innegregte gi mai mult la fald gi iese.

Maicomand un

rind.

Sorbim din pahare in tdcere.ln fond, ce sd-i spun?

Casc de cdteva oriostentativ. Nu-i nicio sf6rdiali cu blonda asta.

-

Dai stingerea atdt de repede? md intreabd ea dezamdgit6 giigi scoate rujul cu care incepe sd-gi pavoazeze chipul ca pentru o mare festivitate. De ce nu spui nimic?

-

Nu prea am centrulvorbiriidezvoltat. Nici micar periferia ei.

fi ved pe mo$ cum se ridicd gi se indreaptd spre mine cu paharul lui in care se afl5 un vin de Dealurile chimiei.

Mi

gi pregitesc sd-i spun cd azi nu dau de pomand neavSnd

mirunte,

dar, spre marea mea mirare, individul imitoptegte:

-

Sunteti din Bucuregti? Ziarist de la Flacdra?

Fulgeritor, derulez scene din experienlele anterioare: omul are nevoie de butelie, sau l-a lSsat nevasta, sau nu se inlelege cu vecinii gi vrea

sdl

impac cu ei. Resemnat, incuviinlez dand din cap gi agtept se v5d ce dore$te.

Dar, din nou spre uimirea mea, mo5ulici

mi

intreabd altceva:

-

Unde stali?

-

Dar ce? Mi-a trimis mama prin dumneata vreun colet gi nu gtii unde s5-laduci?

Deloc descumpdnit insul

mi

intreabd din nou:

-

Unde stali?

Md dau bdtut:

-

La hotelul Minerva.

-

O si

vi

caut mdine. Am ceva si vd spun. Ceva foarte interesant.

-

Sunt convins, md grSbesc eu

si-i

dau dreptate.

Bitrdnelul se indreapti spre barman, ii intinde nigte bani, i5i ia restul gi se

duce spre u5e,

clitinandu-se

u$or.

Ur6ti

mai e belia altoral

Uscdlivulil

urmdreSte cu

o

privire dispreluitoare.

Apoi

ne face semn cu

degetul

la tdmplS.

-

Biiatul e soni

riu

de tot. De dou5-trei luni nu te mai pogiingelege cu el deloc.

Referências

Documentos relacionados

De Platón a Nietzsche (el “Platón invertido”) y viceversa; y más de lo mismo, en síntesis, nada más que la Historia de un Error: “ Pues de Platón al “Platón invertido” es