Gigi Ghinea

Gigi Ghinea

Hazardul ^gi lubirea

dans eazd,impreund

Editat de citre Autor in colaborare cu Asocialia

, st*.

ffiM,

"w/

Money For Help

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund - _- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund -

Cuprins

-Ticuta bucurie de a fi...

Prima parte

-De la minte la inimi prin congtiinla

iubirii...

...,...,,....,.6

-Ajuti-mi si schimbdm

1umea...

...,...14

-Note de jurnal gi scrisori de iubire din anii 2074, 2075,1016 ...24

-Cap. 1. Iubirea tace, ea nu are nevoie si vorbeasci despre iubire....24

-Cap.2. Tristege existenfiali

- mutenie..,,.

...,...36

-Cap. 3. Indignare -Cap.4. Vorbindu-mi mie, in solitudine, vorbesc cu Dumnezeu, creatorul tuturor

lucrurilor,....

...39

-Cap. 5. Exercifiu de trezire a congtiinfei ci e9ti.,...-...41

-Cap.6. Etapele nagterii unei

cirti

...45

-Cap.7. Am acceptat singuritatea gi moartea ca una in fiin;d.,...,,,..53

-Cap. 8, Fiecare carte incheiati ^- copil simbolic al renagterii me1e...60

-Cap, 9. Nu e nevoie sd fim prezenfi fizic penru a-i ajuta pe ceilalgi..63

-Cap. L0 Simplitate, onestitate. Fii aga cum pretinzi cI e;ti...66

-Cap. 11". Dansul viegii. Nimic _Ai totul in alternangi gi armonie cu

universul

...,,.,74

-Cap. L2. FrAnturi din mine nerezolvate - ^{pdrli ale} fiinlei care se cer

in1e1ese...-.,...,.,

...,....78

-Cap. 13. Mogteniri ale trecutului - incongtientul colectiv....,....,...,....84

-Cap, L4. Unde te grlbegti? Timpul

tiu

^e

acum,..

...91

-Cap. 15. Sunt o secvenli dintr-un film al lumii - ^{Un gAnd} dintre doui - Cap. L6. Milioane de oameni

firi

identitate proprie 93 - Cap.77. Acceptarea destinului propriu in contextul actuaI...95 -Cap,18. Accept ceea ce este. Primesc ceea ce ofer gi ceea ce merit. 100

- Gigi Ghinea - Hazardul qi Iubirea danseazi impreun[ -

- Cap. 19. Scrisoare cetre spiritul unui

tatd.,..

...104

- Cap.20. Scrisoare cetre spiritul unui

tati

(continuare)..."...,107 - Cap.21. CAte ceva din experienga in rolul de mami...,...114

- Cap.22. Cum e sd fii pirinte _{...1 18}

- Cap.23. Eram ceva ce sufletul meu nu era...,...,...125

- Cap.24. Ce-a mai rimas oare din toatd ruginea /furianeamului

meu?.,...,....

...133

- Cap.25. Vd iau cu mine mereu, oriunde at fi ,...,.,...,...,...,.138

Partea a doua

- Ajut5-mi si schimbim lumea! 1Lt"

- Cap.26. Scrisoare cdtre fiul

meu...,....,,.

....,..,...,...,.144

- Cap. 27 . Copilului meu gi copilului din mine, regisit..,..,.."...,...156 - Cap. 28. Accepti ceea ce este. Creeazd pace in jurul tdu... ..,,,...,L64 - Cap.29. RdmAi ca si ^invegi sd pofi pleca _aga cum se cuvine...,,....16g - Cap. 30, Vocagia de maml etern5:

,,Ce bine ci tu egti mama mea1..,...,.. ,.171

- Cap. 31. Cum si

triiegti

in momentul acum ....,.181 - Cap.32. Cum am vindecat boala suferinlei existenfiaIe..."192 - _Cap. 33. Singura religie in care cred este iubirea...184 - _Cap. 34. Dumnezeu e iubire

;i

^{se afld in inima noastrd, a} tuturor..Lg5 - Cap. 35. Copiii sunt adevlra;ii maegtri

spirituali

...186 - Cap. 36. Un pas pe verticald in afara cercului inchis al fricilor colective...,. ..!,,....!!..r..,.,..j...r,..,....1g9

- Cap.37. Am redevenit ceea ce eram _cAnd m,am niscut: simplitate, inteligenfS, umor gi

oprimism..."

...19S

- Cap. 38. Arta de a trdi frumos _...198

- Gigi Ghinea - t{azardul 9i Iubirea ^danseaza impreuna -

- Cap.44.0 mirturisire: ^{Mi-am pus sufletul} in palmele lui

Dumnezeu,.. ',!r,r..,,,i,.""!'|;"" """""2I9

- Cap. 45. Cele trei genuri de treabi de pe pdm6nt"""""""""""" """""223

-

Cap. +0. Natura zubiective ^a congtiinlei mele""""'-"""'-*:"i"'-'^'-??5 - Cap. +Z. Mi-am coborAt mintea in inimd _9i m-am lisat sd/mor"""'229 - Cap" +4. CoborArea minlii in iniml prin conttiinta iubirii ^de

via1d...,.'"..'.

"""""232 - Cap.49. inchid ^{un capitol ca} si pot deschide un altul''""" "."""""""237

- Cap. ^SO. Iegirea din lupta primitivi pentru supraviefuire 9i

depuner"uarme]or...'.'.''.'.'....',...,...,.

- Cap. 51. Mai rimAn pulin ^ca si pot pleca lini9tit5""""" """'----"-^?40

- Cap. SZ. Ura de sine incongtienti ^(o

definilie)

-'-'^"'?44 .cap.s:'Vidmaibinecuochiiinchi9i..'':'...,:.'.'...''...

- Cap. S+. Importanla c-unoagterii de sine prirttr-o educalie adecvatl:

$rii;te ^gi spiritualitate

iMPREUNA,."',.,."'....'..,...

"""""""""'2s2

- C"p. SS. inteligen1a _9i compasiunea sunt daruri omene;ti"""" """"254

- Cap. Se . ai venit aici

ii

^{te bucuri de viali} 9i nu sd lupgi pentru ea'256 - Cap. 57, ^Darul lui Dumnezeur

particula divini - inteligenga celulari I _Cap. Ss Suntem UNAcu Dumnezeu"'

- Cap. SO, Renunlarea la atitudinea de victimi _9i ^{preluarea in} propriile mAini a destinului...'....,.,

I c"p. oo" Asa cum t"

iGi;;i;;

^{tine.il ing.elegi pe Dumne} 2eu"""""'267 - Cap. ^O f

.

Fii congtient de put"tea iubirii din inima ta! """'""'""""" ""'262 - Cap.62. ^{Dumnezeu ne na$te} 9i ne moare dupi voia lui'

Resiul rdmAne in grija

noastri....",."

"'"""""'263 - Cap. 63. Deocanidate aleg si md retrag in lumea rnea"""""""" """"265 - Cap. O+. Tdcuta bucurie de a

fi'..."""'

"""'268

EpiIog...!...,..,{...','

...'.,".:..'.'.'.'.':""""""""""-':"" """"'269

- Cap. 65. Mullumesc, ^Doamne, pentru aceastd frumoasi ^experiengi

ae a n pe Pdmlntl'..'..'.

- Gigi Ghinea - ^Ilazardul qi Iubirea danseazl lmpreuni -

Prima parte

De la minte la inimi prin constiinla iubirii

Ideile

care stau la baza

paradigmei iubirii,

cea care md cdlduze;te

in

procesul

continuu

de

reinlelegere

a vie.tii aga cum ^ne-a

fost

^{ea datd de} Dumnezeu pe pdmdnL

Au trecut mai bine de 2000 de ani de

cAnd Buddha observa cAlabazaintregii suferinle umane stau dorinfa de

a

poseda,

de a

avea

gi

atagamentul

fald de

respectivele posesii. Istoria

omenirii

confirmd astdzi,

in

modul cel mai

vizibil, adevirul

mesajului pe care Buddha a incercat sd-l

transmiti

oamenilor.

Spectacolul macabru al lumii actuale, micinati

^de

rdzboaie, inarmarea continud a

marilor

puteri, conflictele

religioase

sAngeroase

- ^{valurile de} migranfi care

nu doresc decAt o

viali

mai bund impreund cu

familiile lor -

autodistrugerea planetei

reprezinti,

de asemenea, dovada

faptului ci

paradigma de gAndire a

societifii

actuale este gregitd.

Nu mai

este

nici o indoiali ci

ea se dovedegte

falimentari

de la o

zilaalta.

Aceastf, paradigmd

de

^gAndire

a

sistemului

social -

^a

separirii gi diferenlierii noastre ca specie umani

^pe

criterii de rasi, religie, culoarea pielii, a

competiliei nemiloase

dintre noi [indiferent de criteriile

^amintite

inainte), a acumulirii gi a

posesiei

pAni la absurd

ori ridicol, o paradigmi de gAndirelabazd

c[reia

stau verbele

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseaza impreund -

a avea gi a

consuma,

gi totul sub dominalia fricilor primitive

de pierdere

- ^{a otr5vit}

mintea oamenilor cu o

urd de sine incongtienti ;i incontrolabild

proiectatd

in

afarl, iar consecinla este autodevorarea

^gi

autodistrugerea mediului inconjuritor, respectiv

a Planetei pe care ne-a fost dat ^sd

triim

irnpreunA.

Solulia acestei uriage dileme planetare

nu

poate

fi

alta decAt schimbarea de

paradigml -

^a

^urii

^de

^sine -

^{cu una}

noua, paradigma

iubirii

de Sine.

Si

facem loc

noii

gAndiri

umane, bazati pe realitd;ile prezentului prin

noile descoperiri gtiinlifice ale Universului cuantic. GAndul

fiind

energia vielii.

Acest proces ^de vindecare ^a omenirii este unul de duratS,

insi,

se dovedegte eficient

prin

congtientizarea temerilor

gi

renun;area

la

ele,

una

cAte una,

printr-un

proces de

cunoattere adecvati prezentului. Scopul renunldrii

la

fricile

incongtiente este acela de a

lipsi

aceste programe false de energie pentru a nu le mai permite ^s5 ne domine.

Pas

cu

^pas,

printr-o

resetare

a programelor

mentale inadecvate,

in ^{care sunt}

^stocate

^fricile

incongtientului nostru colectiv, omul se poate elibera de

fricile

sale

prin iubire de

Sine,

iar prin

congtientizarea

libertitii

sale spirituale el poate accede la Sinele

siu

cel mai inalt, Sinele

nostru

Superior,

care

este sursa

gi

resursa

noastri

de viafd.

Cu

tofii

^suntem

conectali la

aceasti

sursi de

energie

vitali

^cAt suntem in viafd. O respirafie congtienti ne poate

aminti

^acest

lucru chiar acum, in ^acest moment.

Iar aceaste parte

din

noi,

cireia ii

spunem ,,Sinele superior"

iubepte. Sinele

nu cauti

iubirea.

Prin

urrnare, respirAnd congtient,

ajungem si congtientizlm un fapt cu totul

evident

- ^ciruia

^{nu-i mai} putem opune

rezistenfi,

nu mai

- Gigi Ghinea - Hazardul gi lubirea danseazf, lmpreund -

poate fi negat

- ^ci

suntem iubire, exprimem gi manifesthm iubirea

din

sursa care ne

oferi

gi

intrefine

viafa, suntem

pirfi conttiente ale congtiinfei

cosmice,

particule

^de

energie gi lumin5, suntem co-creatori de

viafi

prin lumina

proprie luminAnd in jur, iar astfel, ne vom simli in permanenfi inconjurati de iubire. Acea iubire

divin5,

ditdtoare

de

viafi,

care este nesfArgiti. Cu alte cuvinte, nu e nevoie s-o

ciutdm

disperali

in

afara noastrd, s-o cergim, s-o cumpirdm, s-o vindem, s-o negociem $.a. m. ^d., pentru

cd noi

suntem

cei care o

avem deja

in noi,

de aceea ^o

putem dirui lumii prin

ceea

ce oferim ca

exprimare a

unicitdlii

noastre; prin _inten!ie, gAnd, cuvAnt gi fapte.

Procesul meu de vindecare

spriruali,

care

are la

bazd.

iertarea gi compasiunea

prin iubire

de Sine ca

intreg,

^ca

totalitate, ca sursd gi resursd de viafd, se

desfigoard con$tient de ^gase ani incoace,

printr-o

constanti eliberare de sentimentele negative,

prin

congtientizarea temerilor ^gi

inlocuirea lor cu increderea. Pe care eu o

^numesc

adevirata credinli in

Dumnezeu.

Vindecarea durerii existenfiale prin gi cu

^iubire

aclioneazd

profilactic in

vederea

prevenirii

suferinlelor viitoare gi astfel se instaleazd o stare de bine

profundi

pe care

o putem numi fericire. Iar fericirea de a

avea, re-

activati

energetic de

fricile

incongtiente, de dorinlele care se cer mereu

satisficute

(de a consuma), de atagamentele emolionale, este

inlocuiti

cu

iericirea

de a fi.

CAnd ne aflf,m

in

ciutarea siguranfei ne

bazim

pe Sinele total, autentic, etern, gi

nu

pe _sinele mdrunt, meschin, al eului efemer, inchis

intr-un trup

material.

8

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazd lmpreun! -

CAteva

intrebiri

fundamentale, care stau la baza marelui program al

suferinlelor

noastre existenliale,

meriti si

fie enumerate

tot

aici: Ce

incercim si

dovedim

prin

suferinla

noastri,

care ne-a transformat

in

victime

inconitiente

ale viefii? Cd viala este un calvar? Ce treim

intr-o

lume

lipsiti

de speranld?

Ci nu

este vina

noastri?

Cd iubirea nu este

de gisit?

Cd

fericirea este imposibili?

Ce incercdm

si

justificdm? _Ce

pre! suntem

dispugi

sd plitim pentru

a ,,avea dreptate"? (verbul a avea)

Pe misuri ce reflectim mai profund asupra

acestor intrebdri, cu ajutorul congtiinlei de sine putem recunoatte

ci

nu se poate ca viafa sd nu aibd nici un sens,

ci

trebuie

si

existe un rost sau un scop al ei gi cd ar trebui sd sonddm

pulin in

adAncurile

fiinfei

noastre pentru _a afla ceva mai

mult

despre

noi ingine. Iar pe misurd ce vom

putea

renunta la

suferinfa noastrd

- ^{clci vom}

constata, incet, incet

ci

e

absurdi -

vom putea renunta gi la sentimentele

irafionale, absurde, care intretineau suferinfa prin

mecanismele automate

de

gAndire,

de

combatant

intr-o

luptd Ia fel de absurdi. Pentru cS,luptAnd in viald, nu

lupli

cu nimeni altcineva decAt cu tine insugi. In acest context

tu fiind eu, iar eu sunt tu. impreuni,

interconectafi

prin

gAnd, suntem o singurd

fiinli

^gi suntem viala insdgi.

Lupta pentru supravie;uire este dominatd gi

intrelinutl

de fricile care se hrdnesc cu frici.

La

baza

tuturor fricilor se afl5 un sistem de

gAndire parazitar,

alcituit din

credinpe oarbe, convingeri rigide,

limitative

care

au

creat

tiparele

automate

de

gAndire gi comportament: de atac, apirare, evitare, pAni la evadarea

in

dependenle

de tot felul, in bolile fizice gi psihice -

- Gigi Ghinea * Hazardul qi Iubirea danseazf, lmpreunl -

despre carc

azi

gtim ci nu sunt

altceva decAt

boli

ale

spiritului

nostru ca umanitate.

TrecAnd prin paradigma veche de ^gAndire

^a

supravie}uirii, care a fost doar o

etapi

a evoluliei noastre ca specie umani, aceasta s-a dovedit ^a fi una a

urii

de Sine incongtiente, a dezbindrii noastre datorate ignoranfei. De aceea,

in

prezentul acesta istoric, in mileniul al treilea, am ajuns sd constatXm perplecgi

- privind lucrurile

dintr-o perspectivi mai

inaltl -

^{cd suntem,} din punctul de vedere al evolufiei noastre ca umanitate, cea mai

primitivd

specie

creati de

Dumnezeu

pe pimAnt.

Cruzimea

omului,

ca

fiinfi dotati,

cum spuneam, cu un element

in

plus

fati

de

animale * liberul arbitru fgAndul/energia viefiiJ -

^a

depSgit orice inchipuire prin actele, faptele de care a dat ^gi

di

dovadd

in

continuare. Omul

-

^{gi mi-e} rugine s-o spun,

pentru ci

fac parte

din

aceeagi specie

-

a demonstrat cd poate distruge, poate ucide

prin

schingiure gi

torturi,

alte

viefi, alte fiinle lipsite de

apdrare,

doar pentru

propria

plicere sadici, pentru a-gi

satisface

licomia,

dorintele

nemisurate de putere asupra celorlalli,

^pldcerea

de

^a domina,

de a

poseda,

de

controla,

de a

supune,

de

a-l

exploata pe celdlalt, pe cel lipsit de _tanse egale

de

supravieluire. Asistdm neputinciogi la

dezumanizarea

noastri ca specie, amorfifi, anesteziati,

permanent

infricogafi de stimulii negativi produgi pi alimentali

de fricile iralionale ^gi incongtienla noastri.

Cu

alte

cuvinte,

nu mai

putem

trii

^{aga cum}

^trdiam

ⁱⁿ

urmi cu 200 de ani, educali gi

convingi

in

paradigma darwinist5, conform

cireia

doar cel puternic are ganse de supravieluire.

10

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund -

Suferinta existentiale

-

^lipsa de sens, de repere morale,

etice gi

estetice,

lipsa de demnitate umani _[starea

de

sclavie prin autovictimizareJ inseamnd astizi

doar ignoranfa noastrd, a

tuturor.

Modul

in

care gAndim este

-

s-a dovedit - falimentat distructiv. Ne

autodevorlm consumAnd ca termitele

tot

ce ne

oferi

o

piati

de consum lacomS de

profit

material,

indreptati impotriva

omului gi

a sdnitdfii lui.

Ne autodistrugem planeta sufocAnd-o cu gunoaiele

nostre

umane, produse,

de

asemenea,

de

o economie de consum care ne-a subjugat, ne-a furat vietile

gi

ne-a

Iuat minlile ca

specie.

Iar noi continuim si

^ne

luptim intre

noi pentru supraviefuire, pentru supremafie,

pentru control, pentru putere, pentru faim5,

pentru

celebritate, pentru posesiuni materiale care frizeazl

absurdul,

ridicolul. insi modul

acesta

de a

supravielui

vorbegte de la sine despre incongtienti, cruzime

^gi l5comie.

Dim

dovadd astfel,

de o

gAndire rudimentar5,

primitivi,

pentru acest secol

-

un secol care se dezviluie a

fi unul al

spiritului umanitifii

noastre, al civilizaliei ajunse

intr-un

punct critic. Acest prag

critic al evoluliei

noastre presupune ca

urgenli

un salt

in

congtiinta universald spre

impicare,

colaborare, cooperare, compasiune gi

bunitate

sufleteasci. Toate acestea sunt calitigi cu adevXrat umane,

de

aceea

fiecare avem datoria de a

reinvdga

sd triim impreund cu celdlalt. Pentru cd doar impreuni gi

nu

dezbinafi de frici, putem sd ne salvim de

^Ia

autodistrugere.

Omenirea

ar trebui sd dea dovadi de

umanism, de

bunitate

umand, de iubire pi compasiune

fali

de Sine, dar omenirea suntem noi. Noi

toli,

cele 7

miliarde

de suflete,

suntem o ^singuri fiinti, iar astizi a9a cum ar[tim,

LL

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazd impreunf, -

micinati de ure, dezbinali de credinte

religioase dogmatice,

de politicile

economice

distructive,

suntem doar

o

congtiinfd

colectivi primitivi, cici

ne

aflim la

un

nivel

extrem de

scizut de

congtientizare

a realitigii

aga

cum este. La o

privire

mai atentd putem constata cd fiecare suntem parte a acestui intreg,

fiind

interconecli la aceeagi sursd de energie, viafa insSgi. A deveni congtienli de acest

fapt reprezinti pentru fiecare un salt in

congtiinfa personalS,

un

element

in plus

benefic

pentru a

deveni responsabili de propria _viald gi de viala insdgi.

A sosit momentul pentru o resetare a noastri, a fiecdruia ca parte componentd a intregului, de a iegi la

lumini

din inchisoarea

propriei minfi,

de a ne elibera

din

capcanele

unei gAndiri inguste, individualiste, acum

depigitd.

Procesul de autocunoattere ca Sine congtient de propria putere a gAndului

siu

se face

printr-o

destructurare pas cu pas a egoului

*

_acea construclie

mentali

rigidd, alienati, care confine sistemele de credinfd proprii.

Aceastd construcfie

mentald numiti ego

individualist este,

practic, decuplati de sursa comuni a vielii,

de

realitatea

concretS.

Ego-ul decuplat de Sinele total -

sursa energiei

vielii

^- este alcdtuit

din

programe mentale care

ruleazi

automat aceleaqi date invechite, aflate

intr-o bazi

de date veche de

mii

de

ani:

credinfele noastre,

in

prezent depiqite, cele de separare gi dezbinare

prin

luptd

pentru supraviefuire. Softul acestui program a

^fost

construit inifial de

societatea capitalistd,

insb a

fost ,,desivArgit"

in mod diabolic de

cea

a

consumului

gi

a

licomiei dupi profit material. Inifial ,,softul"

^fusese

proiectat si functioneze automat in ^lupta

^pentru

T2

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazf impreund -

supravieguire,

ca

scop

final, conform cu

^paradigma de gAndire darwinistd.

Competifia in lupta pentru supraviefuire fiind

instrumentul de

bazi

al gAndirii, folosit ca armd

in

Iupta pentru

viali.

Iar

principiul

[iJ moral al competi]iei era

[din picate mai

esteJ

exprimat prin

sloganul _,,scopul scuzd mijloacele".

Astdzi putem vedea cu ochiul liber,

daci

devenim lucizi

gi

responsabili co-autori

al tristului

adevdr universal,

ci lupta a mers prea departe, a

degenerat

in

^rdzboaie,

foamete,

boali

^gi moarte, suferingi, dezumanizare.

Consider cd nu mai putem asista neputinciogi

la

degradarea noastri ca umanitate, continuAnd sd

ne considerim victime ale sistemului,

ori pur

gi simplu de a

privi in

continuare, comod,

in fotoliile

noastre,

gtirile

la tetevizor, de a rdmdne nepdshtori, ca gi cum

nu

e treaba noastrS. Sigur c5

nu noi singuri

(fiecare de

unul

singur) putem salva lumea. Treaba

noastri

este sd ne

salvim

pe

noi ingine printr-o cunoa;tere de sine

adecvati prezentului,

printr-o reformd a sistemului

personal de gAndire,

pentru a

elimina,

una

cAte una,

fricile

care ne

controleaz5 viafa. Pentru ci acest sistem distructiv ffalimentar)

^se alimenteazi _cu

fricile

noatre. Se hrinegte

din fricile gi _{din ura} noastri de sine incongtienti proiectati

in afara

noastri

gi astfel, iat5, ne ducem cu

tofii

Ia fund, absorbigi de o gauri neagrd: ignoranfa

gi

incongtienfa

noastrd.

13

- Gigi Ghinea - Hazardul 9i Iubirea danseazl impreund -

Ajutd-md si schimbim lumea

,,Ajut5-m5 sd schimbdm lumea" fiind impreuni

o

familie universali -

^acesta

^{trebuie s5 fie principiul}

fundamental al viefii gi sloganul moralitefii

fieceruia dintre noi pentru schimbare,

Fiecare fiinl5 care devine congtientd de

^propria

congtiin!5 de sine, poate participa la

schimbarea de

paradigmi a lumii, iar prin contribufia

sa,

cu adevirat umani, ar

putea

si

dea

un

sens

propriei

existenfe. Cici

prin

cunoagtere

de

sine,

fiinla umani va afla ci

este o

esenli

divind, cd este capabil5 de iubire, gi astfel va reugi

si

dea dovadi de

bunitate umani

prin propria-i

congtiinfi

ca

spirit

divin.

Pe lAngi acel element

in

plus fald de animale

-

^sufletul

-

cu care

fiinla

umani a fost dotatd ^de Dumnezeu pe

pimAnt

- ^gi

^anume,

liberul arbitru - omul trebuie si

^devind

congtient de propria sa

congtiinfi

de sine. De valoarea ^sa umand, de puterea sa interioard de autovindecare care i-a fost, de asemenea,

diruitd

la nagtere. Omul este congtiinta de a

fi

un

spirit liber

s5 fie fericit, responsabil de propria

viali. Prin

nagtere

i-a fost diruitd o viafd

care trebuie

protejati, prin

libertatea de a alege; de aceasti

dati,

omul

poate, prin puterea congtiinfei de sine, si

^aleagd

schimbarea.

in

acest prezent crucial al destinului nostru comun, omul poate sd aleagi o schimbare

profundi, printr-o

reformare

a gAndirii prin

cunoa$terea

de sine a propriei

valori umane, a

unicitilii

lui, pentru a da un sens

vielii.

Pentru

ci

viala

insigi

trebuie

celebrati

ca

bucuria

de a

fi in

lume.

L4 15

- Gigi Ghinea - Hazardul gi lubirea danseaza impreund -

Iar astfel, prin sine ^gi

impreuni

cu Sinele

totalitigii

noastre

- ^ca

^sursd

^{de viafX} -

^{lumea sa}

^va

^putea

fi

schimbati.

Lumea este ceea ce cre[m prin gAndurile noastre, de aceea este necesar

si

devenim congtienli de

propriile

gAnduri.

GAndurile noastre

impreuni

creeazi realitatea

noastri

cu totul.

Noi impreunX am creat aceasti lume. insi a

venit momentul s-o

recreim

prin noi ingine.

in

paginiie acestei

cirfi,

care

sunt [din nou) ^note

^de

jurnal

pe care le

diruiesc

semenilor

in

semn de prefuire,

veli

recunoa;te _aceste

idei

care stau

la

baza procesului meu de autovindecare spirituald

continui prin

cunoagtere de sine,

iubire

de Sine

-

^ca

^sursi

gi resursd de

viafi

^gi,

bineinleles,

iertare.

Prin congtiinfa

libertilii

de a

fi

^ca

fiinfi

de

lumini

omul igi poate recunoatte propriile gregeli produse de gAndurile sale automate. Onestitatea

fali de sine

este cheia care deschide poarta

spre

autovindecare

printr-o

cunoagtere de sine adecvat5.

Iertarea de

Sine

il elibereazi pe

cel care

iarti

^gi-i

permite si

^se schimbe.

Personal mi-am

dorit

dintotdeauna sd fiu un om bun. Am simgit aceastd

dorinld in

inima mea de cAnd

mi

gtiu, insd

am

congtientizat-o

ca motivatie/dorinfd prima oari

la vArsta de l-4 ani,

intr-un

moment in care m-am intrebat de ce sunt

in

viagi; care este scopul

viefii

mele, de vreme ce

oamgnii se nasc,

iar

apoi mor, acesta

fiind

singurul lucru cert care urma

si

mi se intAmple gi mie.

in

acele

vremuri

lumea

in

care

mi

ndscusem

triia

cu

totul diferit

de cea de azi

-

^fiind guvernatd de cu

totul

alte

frici

decAt cele existente

in

^prezent. Lumea

in

care

mi