INDUMNEZEIREA OMULUI LA

fean-Claude Lancnm

INDUMNEZEIREA OMULUI LA

SrAnrut MAxrM MAnruRrsrToRUL

Traducere

din limba francez|

de

Marinela Bojin

BASILICA Bucuregti

-

²⁰¹⁹

lilrli' iltil Itli ,lriii lrji

i,

i.UL

s

la purification

_de

ascdtique _{et de} mys-

le

Pseudo-Denys'l -191 1.

du

monde selon Ie 'e de spiritualitL,

III,

rascine,Ettal, 1959.

enschlichen Wissen

rn,

1914.

r?'l

in M. _I.

CHnrs- Divine

Nature.

The lhristian Traditions,

hen in

der christli- iinster, 1913.

t912.

>aden, 1955.

rite'iin

Actes

dult

'-r32.

nysius Areopagita,

ch

Fathers,

vol.

I, rgy

of

St Maximus ing the Purpose

of on.

Proceedings

of

Belgrade, October pp.85-113.

Cuprins

INrnooucnRE...

... 5

I. invifitura

despre indumnezeire la predecesorii Sfintului Maxim... ⁵

II.

lnsemnitatea ^{pe care o} are tema indumnezeirii in scrierile SfAntului

Maxim

^{... 48}

IIL

^Stadiul

cercetdrilor...:...

... 52

IV.

Obiectul, problematica gi contribu{iile studiului ^de

fali

...74

Capitolul I iNputvrNezEIREA oMULUI

-

^{pLAN AL LUI DuuNnznu}

I.

Planul dumnezeiesc de indumn ezeire

aomului

.'.'...77

II.

^{Legitura cu} intruparea

CuvAntului...

'.'.'.-.-.--.'...79

III.

Planul dumnezeiesc de indumnezeire a tuturor

fipturilor

...'.. 103

IV.

Planul dumnezeiesc definit prin ra[iunile (logoi) creaturi1or... 111

Capitolul

ll

FuNr,livrnNrELE ANTRoPor,ocICE ar,n iNoUUNEZEIRII

I.

,,Logosul' naturii

umane...

...:...'... 125

II.

Naturi ^gi

ipostas...

...'... 131

III.

^Liberul

arbitru...

...:... 136

IV.

,T,.ogos" qi

,,tropos"..

...,.,.,....'... 144

V.

^{Chip qi}

aseminare..

... 156

VI.

Existenli

-

^{existenld buni}

-

existenli veqnici

-

^{existenfi veqnic}

fericiti

^{... I73}

VII.

Menirea

omului

^{... 184}

V[I.

Starea originari ^a lui Adam ^gi condilia

paradisiaci

^{... 189 B33}

Cupnrxs

I }'

I.

II.

Capitolul

III

NBiuprrurnEA LA oRrcrNs a iNouraNEZErRrr:

pj,cerul

srnAuognsc sr unuAnrrr s,q,rn

I.

Picatul strimogesc

II.

Efectele pbcatului

strimogesc

... 20g 1. Natura acestor efecte

...

... 20g

2. Transmiterea efectelor picatului

strimogesc

...217

III.

Drepfii Vechiului Leglmdnt puteau fi ei indumn ezei\i? ...225

Capitolul

IV

FUNoRMINTELE HRrsrolocrcE ar,s iNourvrNnzernlr (I). MAmrurnEa

-

^coNDrTrE pnaeresrr;. a iNoururNnznrnrr i. II.

III. IV

V. 239 244 250 272 Capitolul

V

FuuolnrnNtElE HRrsrolocrcE ar,E iNoulrNrznlnrr (II).

Mooul

oB iNpuuNezErRE _{A FrRrr} oMENEsrr A LUr Hnrsros Indumnezeirea

firii

omenegti a lui Hristos se sivArgegte _ea, oare, in mod progresiv, ln corelalie cu iconomia Sa mintuitoare? ... 301

indumnezeirea

firii

omenesti in Hristos se sdvArseste ca urmare a unirii dupi ipostas cu firea dumnezeiascd ... ...304

III.

in ce fel este indumnezeiti firea omeneasci a lui Hristos ... 316

f . indumnezeire prin preponderenla

firii

dumnezeiegti? ... 316

2. Critici adresate Sfdntului

Maxim

...320

3. Limitele criticilor adresate Sfdntului

Maxim

...32g 4. Firea omeneascd a lui Hristos igi pistreazd neschimbate, dupi unire, insugirile

fiin{iale

... 350

5. Ipostasul compus al Cuvdntului intrupat, condigie a unirii gi a salvgarddrii firilor unite ... 359 834

rzErRrr (I).

VINEZEIRII

r CuvAntului ....239

...244

trupat ... 250

re ...272

... 288

ernrr (II). ur Hnrsros ste ea, oare, itoare? ... 301

e ... ... 304

itos ... 3L6 ;ti? ... 316

...320

... 328

rbate, ... 350

... 3s9 IV. V. Cupnrus 6. Perihoreza firilor in ipostasul CuvAntului, principiu al indumnezeirii

...

...365

7. O solulie a antinomiei: firea omeneasc[ a Cuvintului este indumnezeiti nu dupi ,,logosul" fiingei ^Sale,

cidupi,,troposul'existenleiSale...

...381

Caracterul entitativ al indumnezeirii

firii

omenesti a lui

Hristos ...

... 386

Firea omeneasci a lui Hristos are ea un rol activ in indumnezeire?

...

... 395

Capitolul

VI

FuNoeMsNtELE HRIsroLocIcE ^eLe iNputuxnzernrr (III).

Rnleln

DINTRE iNnuuunzuREA ^FIRII oMENE$TI e

ruI

Hnrsros sr iNoutvtNEzEIREA oAMENILoR

I.

indumnezeireaoamenilorseintemeiazi pe indumnezeirea

firii

omeneqti in ipostasul Cuvintului '...'.-'-'.'...399

il.

in Hristos este indumnezeitdfrrea comuni tuturor oamenilor '... ⁴⁰¹

IlL

indumnezeireafirii umane gi indumnezeirea persoanelor umane

[V.

Principiul,,tantum-quantum" 4r2 4t2 Capitolul

VII

FuNoeunntELE pNEVMAToLoGIcE _er,B iNoUUNEZEIRII

L

Participarea SfAntului Duh la planul trinitar de indumnezeire a omului ^gi la realizarea

lui

prin iconomia CuvAntului intrupat

II.

^{Rolul Sfdntului} Duh in unirea oamenilor cu Dumnezeu gi in primirea de citre ^ei in Biserici

aharuluimAntuitorgiindumnezeitor...

.'.'..."...423

III.

Darul nagterii duhovnicegti gi al lnfierii dat de Duhul Sfant .'... 426

IV.

Sfantul Duh,lucritor gi

dititor

^al indumnezeirii ...'.'...'.'...'..'.428

V.

^Sfdntul Duh, izvorul desivArgirii duhomicegti ...'.'...'... 430

VI.

^Lucrarea Duhului ^{se indreaptd} citre ^persoane, in diversitatea

lor

^.... 434 ⁸³⁵

CupnrNs

..i.1 : l

." -...- - .,'*,1*r&i@i&iiiipir;:

Capitolul

VIII

FuNoeivrnurElE EcLEzroLocrcE _sr

'A.RAMENTALE ^ALE iNDUMNEZETRTT

I.

incorporarea in Biserici, trupul lui Hristos.

Medierea Bisericii in indumne zefte ...

II.

^Lucrarea indumnezeitoare a Liturghiei

III.

Botezul ...

1. Botezul gi chemarea omului

2. Fundamentul hristologic al Botezului ...

3. Natura Tainei 4. Efectele Botezului

5. Locul Botezului in viafa duhovniceasci ...

ry.

implrtlgania ...

1. Formele _de impirtigire neeuharistice ...

2. Problema simbolismului gi a realismului euharistic 3. Efectele

implrtigirii

euharistice

4. Sinergia dintre harul euharistic

gi viala duhovniceascd a crestinului ...

V.

^Preofia, mijiocitoare a indumnezeirii ...

Capitolul IX

FuNneunurELE ASCETICE sr coNTEM'LATIVE

arr

iNouultEzErRIr

I i I

I

:

439

A t1 aa:

450 450 452 456 457 460 468 468 471 475

477 479

I.

Rolul efortului personal al omului in procesul mdntuirii

si indumnezeirii sale. Sinergia dintre vointa omeneasci

gi harul dumnezeiesc

...

... 4gl

II.

Practica (praxis)

virtufilor

_...4g9

1. Locul practicii

(praxis)

_{... 4g9}

2.

credinfa

... 505

3. Lucrarea (praxis)

poruncilor

... 50g 4. Curilirea de

patimi

... 513

5.

Virtulile

... 516

6. Locul cu totul special al

iubirii

... 529

III.

Dimensiunea entitativi a

virtulilor

... 536

IV. ,,The6rid'

...543

V.

infelepciunea

...

... 548 836

--l.-.-

Capitolul X

Couurlrrln,,TEor,ocICE"ALE iNDUMNEZETRTT

I.

,,Theologia"

...

...551

II.

Renunfarea la orice cunoagtere cu privire la

frpturi

....:... 553

III.

incetarea tuturor operaliilor de cunoagtere

umani

^{... 555}

IV

Caracterul supraeminent al gnozei

teologice

... 556

V

^{Dumnezeu nu este cunoscut intru fiin1a Sa, ci in energiile} Sale ... 561

VI.

Cunoagterea prin gi in

lumini

... 570

VII.

Raportul dintre ,,theologia" ^gi indumnezeire

...

^....573

VIII.Rolul

rugiciunii

... 581

IX.

Rolul corelativ al curifiei, al virtu[ilor gi al

iubirii

... 584

CapitolulXl PRocEsur, sr NATURA ixoulrNnzprnII

I.

Introducere

...

... 591

II.

^incetarea tuturor

lucririlor omenegti

... 591

III. Extazul

..." 599

IV.

Pasivitatea

omului

... 606

V.

indumnezeirea prin lucrarea dumnezeiasci ... 613

\/I.

O singuri lucrare a lui Dumnezeu gi a

Sfinlilor

...622

1. Expresia ca atare gi corelatele sale

...

...622

2. Critictle ^adresate SfAntului Maxim 3. Justificarea pe care o oferi insugi SfAntul

Maxim

^...625

4. Se poate vorbi de o evolulie in gdndirea SfAntului Maxim? ...627

VII.

Analiza _9i justificarea concepliei Sfhntului

Maxim

...633

f . indumnezeirea este mai presus de

fire

... 633

2. Puterea de infbptuire a indumnezeirii nu existi in firea omeneasci; aqadar, omului

ii

este cu neputinfi s-o sivArqeasci prin propria-i lucrare ... 633

3. indumnezeirea nu poate proveni decdt dintr-o lucrare mai presus de fire, cea a lui Dumnezeu. Ea nu poate fi, altfel spus, decit un dar al lui Dumnezeu, un rod al harului Siu

...

...,.... 636

CupnrNs ,E INDUMNEZEIRII 477 IDUMNEZEIRII ...499

...499

... 505

... 508

... 513

... 516

... 529

... 536

... 543 ... s48

trll

ca

48r

837

CupRrws

4. Coerenla conceptiei

maximiene

...639

5' Fundamentele neotestamentare _ale formulei maximiene: ,,o singurd

lucrare"

... 639

6. Diferenla dintre monoenergismul hristologic si,,nlonoenergismul"

antropologic

_...64I 7. Omul indumnezeit rdmdne om

deplin

... 644

8. Omul is,i pdstreazd prin urmare facultdlile omenesti ... 645

9. Lucrarea naturald a omului nu este suprimatd, ci

pistrati

... 647

10. Libertatea omului _este salvgardatd

...

...649

VIIL Omul devine cu adevirat dumnezeu, rimanand om

deplin

... 653

1. Legile gi mdrginirile

firii

sunt desfiinlate pentru omul indumnezeit. _{El este} inll{at deasupra

firii

celor ce sunt si deasupra propriei sale

firi

... 653

2. Omul indumnezeit _{suportd o prefacere} care se rdsfrAnge asupra

firii sale

... 65g 3. Omul care devine dumnezeu nu este insd indumnezeit prin fire, nu devine dumnezeu dupi _fiinld si nu inceteazd, de a fi orn

...

... 661

4. indlfare gi implinire a

firii

omenegti, iar nu desfiinla _rea ei ... 664

iX.

Solufia

antinomiei

... 666

1. Omul devine dumnezeu dupd

har

...666

2. Omul devine dumnezeu dupd har gi prin participare ... 673

3. Omul devine dumnezeu dupd har gi prin pozilie (0eo.rq) ... 675

4. Omr_rl devine dumnezeu dupi har gi prin stare (6(rq) ... 677

5. Omul devine dumnezeu dupi har gi prin

calitate

... 67g 6. Omul devine dumnezeu nu dupd ,,logosul,,firii sale, ci dupd modul, ,,troposul,] existentei

acesteia

... dgO

X.

Caracterul entitativ al indumnezeirii

omului

... _6g2

XI.

indumnezeirea omului implicd o comuniune personald. cu Dumnezeu

...

...6g7

XII.

Omul indumnezeit igi pdstreazi identitatea personald ... 689

XIII. indumn ezeirea omului _este insolitd de infierea

lui

... ... 692

XIV Caracteristicile

stirii

omului indumnezeit

...

_....703

XV. Se indumnezeieste intregul om, suflet gi

trup

...7Ig

838

:]]if lilit lill

.'*'.rl.-.m-

Capitolul

XII

Pnrunr,n RoDrRr ALE INDUMNEZETRTr gr iMILTNTREA Er iN

vnecul

cE vA s;. FrE

I.

^CuvAntul ,,indumnezeird' exprimi ^procesul in sine

sau sfArgitul lui?

...

...721

II.

inceputurile indurnnezeirii aici, pe pimAnt, gi lmplinirea ei in veacul ce va se fie

...

...723

III.

Caracterul analogic al indumnezeirii

...

...728

ru

Vor fi to$ oamenii indumnezeili intr-un

sfArgit?

...734

V.

^{Va fi o} indumnezeire

finali

a tuturor

creaturilor?

...746

VI.

Odihna in perpetui miscare a omului indumnezeit ... ...749

VII.

Dificultatea de a concepe indumnezeirea

...

...760

Concluzie

...-.-...763

Bibliografie

...775

CupRrus

!

839

ORLiL

si permitl, _{pe lAngl}

situarea

ei exacti in

cele care

i-au

urmat,

, pe de o parte, daci zi, dupi cum

au afir-

reti rupturi in raport rtul Dionisie

Pseudo- lonian, gi

prin

urmare

teologice gi spirituale :,

daci

ea constituie _o

;iturii

^despre

^indum-

elaborate

de

SfAntul

irigorie

Palama),

pot

rremisele sale

nu

duc zantind

ulterioari

s-a m, asa cum au pretins

---".rrrfrr-

Capitolul I

INnuncNEzErREA oMutur * pLAN AL LUr Dunnr,tnznu

I. Planul

dumnezeiesc de

indumnezeire

a

omului

I t' ⁿ

Viata Preasfintei Fecioare

-

^{care pare sd fie una} dintre primele

I

scrieri ale SfAntului

Maxim * _ni

_se infbligeazi indumnezeirea

tuturor oamenilor

ca

voie statornicl a lui

Dumnezen, neimpiedi-

catl

de clderea

protopirinfilor.l

Aceasti

dorin![

a

lui

Dumnezeu de indumnezeire a

omului

este de multe

ori amintitl

de SfAntul

Maxim, in felurili

termeni. Astfel,

in

Ambigua. Cdtre loan, el scrie: ,,Cuvdntul

lui

Dumnezeu gi Dumnezeu vrea

s[ ltcreze

pururea gi

in toli

taina

intruplrii

Sale"2,

tainl

al

cirei

rost, ^aga cum se va vedea, nu este doar mAntuirea omului, ci gi indumnezeirea lu

i.in

Rdspunsuri cdtre Talasie, Sfdntul

Maxim il

numegte pe

Hristos: ,,Doritorul mlntuirii tuturor

oamenilor, Care

fliminzegte dupi

indumnezeirea lor".3

1 Vita Virg.,51, CSCO, p. 41.20-2L:,,mAntuirea a fost gititd inaintea tuturor oamenilor, cici voinla dumnezeiasci era pentru viala gi indumnezeirea tuturor"

[tr. rom. de L I. Ici jr., in SpANrur Maxrlr M,+nrunrsrro xvr, Viala Maicii Domnului, Deisis, Sibiu, ed. a2-a,1999,p.47

-

^{n. trad.l.}

2 Amb.Io.,7, PG 91, 1084CD [tr. rom. ^{de Pr.} Prof. Dumitru Stiniloae, in: Sr,A.Nrur

Mexrrr MAnrunrsrroxvt, Ambigua. cdtre Ioan, Tl PSB, vol. 80, Editura Institutului Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne (E.I.B.M.B.O.R.), Bucuregti, 1983 (reed. 2006), p.87

-

^{n. trad.).}

3 Thal.,20, PG 90, 309D, CCSG 7, p.123.56-57 [tr. rom. ^{de Pr. Prof.} Dumitru

Staniloae, in Filocalia,vol.3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 20, E.I.B.M.B.O.R.,

Bucuregti, 2009,p.91

-

^{n. trad.l. 77}

iNrru&rNnzsrREA _oMULUT

re

Sr.A.Nrur Mexrm M,LRrunrsrronur

contextul

acestor diferite _{pasaje nu} trebuie

insi si

ne

fac[ si

cre- dem

ci voinfa

dumnezeiasci _de indumnezeire ar

fi legati numai

de

ciderea omului si

de

iconomia

mantuitoare

a cuvantului intrupat.

Dumnezeu a avut acest plan

inci

de la crearea

omului

_Ei acesta este insugi scopul creafiei

lui, dupl

cum

arat[

un pasaj din Epistolele 24 gi 43, care constituie una dintre expresiile majore ale

cugetlrii sfintului Maxim

pe aceasti

temi:

,,Cici spre aceasta ne-a gi fhcut, ca ^<sd ne facem pdrtagi dum- nezeiegtii

firi>

(2 Petru

I,4)

gi ai vegniciei

Lui

gi

si

ne

aritim

asemenea

Lui prin

indumnezeirea cea

dupi

har,

pentru

care este

toati

existenfa gi durata celor ce sunt gi aducerea la

fiinli

gi nagterea celor ce nu suntl'a

in altl

parte,

Sfintul

Maxim spune rnai pe scurt

ci

indumnezeirea este ,,ratiunea

tainici

gi supremi

a celor hitrdzite de Provident[ oamenilor".s

indumnezeirea

omului nu

se atard. caplan dumnezeiesc doar

in

momentul _crealiei, ca gi cum el ar

fi

fost creat

intr-un

anume fel pen-

tru

sine qi

in

sine ca

om,

gi abia

dupi

aceea primegte _chemarea la

o

stare mai presus de fire.

Potrivit Sfintului Maxim,

indumnezeirea

omului

a

fost ginditi

gi

voiti

de marele Sfat

al lui

Dumnezeu mai

inainte

de

toli

vecii; astfel, el spune

ci _,,lucrul

Sfatului dumnezeiesc

(

poula)

este indum nezeirea

firii

noastre".6

4 Ep.,24, PG 91, 609C = Ep.,43,6408 _{[tr. rom.} de pr. prof. Dumitru Stiniloae, in: srANrur Maxru MAnrunrsrroyvr, scrieri (lr), scrieri gi epistole hristologice

;i

duhovnice;ti, Epistola 24 9i, respectiv, Epistola 44, ^pSB, vol. 81, E.I.B.M.B.O.R., Bucuregti, 1990, p. _{163 9i} pp. t7Z-I73

-

^{n. trad.l. Cf. Matei} 25,34:,,Veni{i, bine_

cuvintatii Pirintelui Meu, mogtenili impirilia cea pregititd voui de la intemeierea lumii'i

s Thal.,40, PG 90, 3968C, CCSG 7, p.267.22-24 _[tr. rom. cit., in: Filocalia,vo|.3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 40, p. 172

-

^{n. trad.l.}

6 Pater, PG 90, 873D, CCSG 23, p. 29.50-51 [tr. ^{rom. de} pr. prof. Dumitru Strniloae,

in:

Filocalia, vol.

2,

scurtd thlcuire

a

rugdciunii

ratdl

nostru..., E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2008, p. 307

-

^{n. trad.).}

78

r :;L

ie ne face

si

cre-

I ;: :

-egatd

numai

de

i

-.--.--l:ltului intrupat.

i. -'- ^'":i

^si acesta este

*.ri _:-:r

Egistolele 24 ^qi , o'tl

r--i:iirii

sfAntului

IU!-{T] ::i:Lii dUm- -

r ^.,

-,: _---; afatim

@ T,i-.

:a:::u

^care

nnr"

:f:: -: iixle

_$i

mU,l ,:-l:l

SPUne ll! lElliif r:i r: S-fpfemi

f .uUr:::;:eSC

dOar

in imr i: :::::1e

fel pen-

@IIiHrl:

::iemafea la

&mrrnr. -:-:*:nnezeirea

,[, ur I _-i-lezeu

mai

['fu:r

:-;rnnezeiesc

IhInuMNszErRE,q oMUt,uI

-

pLAN AL LUI l)umNaznu

II. Legitura

cu

intruparea cuvintului

Acest Sfat

dumnezeiesc,T

in toate

pasajele

scrierilor Sfintului

Maxim in care se vorbegte despre el, are

intr-o

asemenea

misuri

drept scop intruparea Cuvantului gi

totodatl

indumnezeirea

omului,

lncAt gi una, ^gi cealaltl par

slfie

prevlzute gi legate intre ele ,,mai inainte de

toli vecii'lprima avind

drept

linti

infbptuirea celei de-a doua. Astfel, SfAntul

Maxim

spune

cl,

pentru firea omeneasci,

Cuvintul

,,a

impli- nit tot

Sfatul

lui

Dumnezeu gi

Tatll, indumnezeind-o prin

puterea

intruplrii

Sale'ls

in altl

parte scrie: ,,Marele Sfat al

lui

Dumnezeu gi

Tat[l

este taina cea

tlcutl

^gi

negtiutl

a iconomiei, pe care

implinind-o prin

intrupare Fiul cel

Unul-Nlscut,

a descoperit-o, fbcAndu-Se inger al marelui Sfat dinainte de veci al

lui

Dumnezeu gi Tatil"e; iconomia despre care se vorbegte

aici

se

referi la

indumnezeire,

pentru c[ in

cele ce urmeazd este

pomeniti inlllarea omului citre

Dumnezeu gi unirea cu El, ce se infbptuiegte pe culmea acestei

inilllri:

,,Tot ^{aga se} face

inger

al marelui Sfat

dinainte

de veci al

lui

Dumnezeu gi

Tatll,

cel ce cunoagte raliunea

tainei

gi se

inal1l frr[

de

sfirgit prin fapti

gi raliune peste toate atAt de

mult, pini

ce ajunge Ia Cel ce S-a pogorAt

atit

de mult".t0 SfAntul

Maxim

spune

iarlgi: _,,Prin

<Sfat>

[David, in Psalmul32,ILl

a inleles, poate, Sfatul

lui

Dumnezeu gi

Tatll

cu

privire

la

coborirea

(chenoza)

negrlitl

a

Fiului

cel

Unul-Niscut in

vederea

7 Sfatul dumnezeiesc este prezentat de Sfdntul Maxim ca Sfat al Tatilui, pentru ci Tatil ^{este obArqia lui. Dar} e vorba bineinleles de Sfatul Preasfintei Treimi, SfAntul Maxim subliniind de altfel participarea celor Trei Persoane dumnezeiegti - ^{fiecare in} modul corespunzitor particularitilii Sale ipostatice

-

^{la planul} Ei lucrarea comuni de indumnezeire a omului, ca gi la iconomia intrupirii (a se vedea Thal.,60, PG 90, 6248C, CCSG 22, p. 79.94-IlI) _{[tr. rom.} cit., in: Filocalia, vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 60,p.376

-

^{n. trad.).}

8 Thal.,54, PG 90, 520D, CCSG 7, p. 459.284-286 [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 54, p.285

-

^{n. trad.).}

e Th. Ec., II,23, PG 90, 11364 [tr. ^{rom. de Pr. Prof.} Dumitru Stiniloae, in:

Filocalia,vol.2, Cele doud sute de capete pentru cuno;tinla lui Dumnezeu ;i ^iconomia

intr up dr ii F iului lui D umn ezeu, II, ^23, p. 212

-

^{n. tr a d.l.}

'o ^{Th. Ec.,}

II,

23, PG 90, 1136A8 [tr. rom. ^cit., in: Filocalia, vol.2, p.212

-

^{n. trad.l. ?c]}

f wnu:orNs zErR.EA ol,{u,-ur r,a Sr"A"r+:rur Maxr

u

MAnr unr sr I onur.

indumnezeirii firii

noastre,

sfat

care

imbrlligeazi

marginea

tuturor

veacurilor".ll

De

acest

text extras dtn

Thlcuire

a rugdciunii ratdl

nostrLt, se

cuvine

si legim un

amplu pasaj

din

Rdspunsuri cdtre Talasie,22,

in

care sfantul

Maxim inftligeazl

istoria ca

implrfiti

mai inainte de

to{i

vecii,

potrivit

Sfatului dumnezeiesc,

in doui mari

perioade: _vremea

intrupirii, in

care aceasta este

pregitit[

gi apoi

infbptuiti,

gi vremea

indumnezeirii

omului, care este scopul ei:

,cel ce a dat

fiinfi

intregii zidirivilzutegi nevizute numai cu pute-

rea voinfei Lui, a al.ut inainte de tofi vecii, deci inainte gi de facerea

lumii, un plan preabun gi

negriit in legituri

cu ea. Iar aceasta a

fost ca s[ se uneasci El insugi,

ftrd

schimbare, cu firea oamenilor, prin unirea adevirati intr-un ipostas, _Ei sd uneascl cu sine in chip neschimbat firea omeneasc[. Aceasta pentru ca El s[ devind. om, precum numai El a gtiut, iar pe om

sdl

fac6 dumnezeu prin _unire cu sine.

in

acest scop a

impirfit

veacurile cu in{elepciune, rdndu- indu-le pe unele pentru lucrarea prin care s-a fhcut pe Sine om, iar pe altele pentru lucrarea prin care face pe om dumnezeu. Sfargitul veacurilor mai dinainte hotirate pentru lucrarea

prin

care s-a fbcut pe Sine om, a ajuns la noi, sfatul (np60eoLg)

lui

Dumnezeu cu privire la intrupare afldndu-qi implinirea

prin

infhptuirea lui.

La aceasta gandindu-se dumnezeiescul Apostol, gi vizdnd

ci

^sfa- tul cu privire la veacurile hotdrdte de Dumnezeu ca

si

se faci om s-a implinit prin insdgi intruparea lui Dumnezeu

cuvintul,

spune

ci

^<a ajuns la noi sfargitul veacurilor> (1 corinteni r0,

r).Agadar,

nu e vorba pur gi simplu de toate veacurile gdndite de noi, ci de cele randuite pentru infrptuirea tainei intrupd.rii, care au ajuns la capitul lor prin hotarirea lui Dumnezeu.

odati

ce veacurile rdnduite

de mai inainte pentru

lucrarea

prin

care Dumnezeu avea

si

se facd

om

au luat sfdrgit

la

noi, Dumnezeu implinind cu adevirat intruparea sa desivargiti, tre- buie

si

agteptim de aici inainte celelalte veacuri ce vor veni, care tt Pater, PG 90,873cD,

ccsc

23, p.29.41-44 [tr. rom. cit., in: Firocaria,vor.

Scurtd tdlcuire a rugdciunii Tatdl nostru..., pp.306-307 _ n. trad.l.

80

ITORUL

$eaze marginea

tuturor iciunii Tatdl

nostru, se

;uri

catre Talasie, 22,

in rrfit[

mai inainte de

toli

mari

perioade: _vremea

oi infrptuitl,

si vremea

lzute numai cu pute- i inainte gi de facerea

i

cu ea. Iar aceasta a :. cu firea oamenilor,

easca cu Sine in chip ca El

si

devini om, lumnezeu prin unire inlelepciune, rdndu-

ticut pe Sine om, iar dumnezeu. SfArEitul :rarea

prin

care S-a teotq) lui Dumnezeu

prin

infbptuirea lui.

tol, _Ei vizdnd

ci

^sfa-

zer ca

si

Se facd om zeu Cuvdntul, spune

teni

I0,11). Aqadar, Jindite de noi, ci ^de ,arii, care au ajuns la

rte pentru

lucrarea

r

luat sfrrgit

la

noi, r Sa desiv6rgiti, tre-

uri

ce vor veni, care

om. cit., in: Filocalia,vol.2, n. trad.l.

Iunuutrlnzsrltn.q oMULUI

*

pLA.N AL LUr f)uprunznc sunt

rinduite

pentru lucrarea indumnezeirii tainice gi negri-

ite a

oamenilor.

in

cursul

lor

ne

va

ardta Dumnezeu bucuria covArgitoare a

bunitilii

Lui, lucrAnd desivArgit

in

cei vrednici indumnezeirea.

[...]

^{Acest lucru a}

^vrut

^sd

ni-l

facd cunoscut in chip tainic marele Apostol cAnd a spus

ci

^<in veacurile ce vor veni

se va arita in noi bogilia covArgitoare a bunat[fii lui Dumnezeu>

(Efeseni 2,7).

Si impirlim

deci gi

noi

cu gAndul veacurile _Ei

si

rdnduim pe unele pentru _taina

intruparii,

iar pe altele pentru harul indum- nezekli omului. Ficdnd aga, vom afla cd cele dintdi au ajuns la sfhrgitul

lor, iar

celelalte

inci

n-au ajuns. Scurt vorbind, unele dintre veacuri sunt pentru cobordrea

lui

Dumnezeu la oameni, iar altele pentru urcarea oamenilor la Dumnezeu.

[...]

^{Sau gi mai} bine:

daci

Domnul nostru Iisus Hristos este inceputul, mijlo- cul gi sfdrEitul tuturor veacurilor trecute, prezente si viitoare, ^pe drept cuvAnt putem zice cL a ajuns la noi, prin puterea credinfei, sfArgitul veacurilor destinate indumnezeirii celor vrednici, care

in mod real se va face aritat

dupi

har in viitor".r2

Aceasti gAndire care

leagi

mai inainte de

tofi

vecii

indumnezei-

rea

omului

de intruparea CuvAntului pune totugi unele probleme.

t2 Thal.,22, PG 90, 3l7B-320C, CCSG 7, p. 137.4-139.65 ltr. rom. cit., in: Filo- calia,vol.3,RdspunsuricdtreTalasie,intrebarea22,pp. 100-102 -n.trad.l.inciqialte

pasaje leagi indumnezeirea omului de intruparea CuvAntului, prezentAnd-o pe cea

dintii drept finalitatea celei de-a doua, iar pe cea de-a doua drept conditie a celei din-

tti

^{Amb. Io.,7,PG} 91, 1084CD [tr. rom. clt., Ambigua. Cdtre loan,7f,p.87

-

^{n. trad.).}

Thal.,2, PG 90, 2728, CCSG 7, p. 51.21-22; 40, scolia 2, CCSG7, p. 275.10-lI; 55, scolia 14, CCSG 7, p. 523.141-145 [tr. rom. ^cit., in: Filocalia, vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 2, pp.49-50; intrebarea 40, scolia 2, p.177; intrebarea 55, scolia 14, p.321- n. trad.l. Th. Ec.,II,25, PG 90, 11368 [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol. 2, Capete gnostice sau teologice, II,25, p. 212

-

^{n. trad.l Th. Pol. 7, PG 91,77C}

[tr. rom. de Pr. Prof. D. Stlniloae, in: Sr,A.Nrur

Mlxrlr

MAnrunrsrrortut, Scrieri (II),

Scrieri ;i epistole hristologice ;i duhovnice;ti, Scrierea despre lucrdri ;i voinfe, Opusculul 6, PSB, vol. 81, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1990, p. 220

-

^{n. trad.).De} notat, pe de alti

parte,

ci

SfAntul Maxim leagi indumnezeirea de legea harului, ea insiqi legatd de intrupare (a se vedea ThaI.,64, PG 90, 7258-728A, CCSG 22, p.235.777-237.804;

65, PG 90,745D, CCSG 22, p.265.249-267.251) ltr. rom. cit.,

in

Filocalia,vol.3,

Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 64, pp. 461-462; intrebarea 65, p. 478

-

^{n. trad.l. 8l}

iNnumnnznrRrA _oMULUT

ra

SrAruyur lVlaxrlc MAar-umsrronur,

in primul rand, subordonind intruparea cuvantului indum-

nezeirii

omului,

ea

risc[,

pe de o parte,

si faci din intrupare

un

pro-

ces necesar, iar, pe de

altl

parte, s-o reduc[ la o func{ie

instrumentali.

SfAntul

Maxim

este foarte congtient de acest risc gi,

intr-un

alt context

- ⁱⁿ

^{care combate} conceplia severian[ cu

privire

la unirea

ipostatici

in{eleasi ca

fire

compusl,

menitr s[

desivirgeascl _crealia

-,

^{el subli-}

niazd' caracterul

liber

gi

voluntar

al

intrupirii:

,,Toati firea

compusi

e adusd

la

unirea

intreolalti

a

plrlilor prin

compozi{ie,

fhri

o trote- rare

avoinlei. [...]

^pe

^lang[

^aceasta, fiecare parte se cunoagte

ci

a fost

frcut[

spre completarea

intregurui,

_care

in chip frumos

inftligeazd

totul. Niciuna din

acestea nu se vede

in

Hristos de

citre

cei ce voiesc

si

fie binecredinciogi.

Fiindcl

nu voim

si

facem unirea CuvAntului _cu

trupul produsl fbri

voie gi

fbri

o

hotirare liberi _[...]. clci cuvdntul lui

Dumnezeu a venit

in

chip

negriit prin trup

la oameni

prin modul

iconomiei, _nu

prin

legea firii'l13

Afirmalia

cd.lntruparea

Cuvintului

a fost voitd. mai inainte de

toli

vecii

prin

Sfatul dumnezeiesc in vederea indumn

ezeirliomului

poate avea, pe de

alt[

parte,

implicalii

mai

mult

sau mai

pufin

problematice,

in privinfa cirora

se cuvine

si

stabiiim cu precizie

gindirea

Sfhntului

Maxim:

a. Sau intruparea este

legat[ in mod indisociabil

de

mintuire

gi, agadar, de

p[catul

omului, gi

prin

urmare clderea omului era

pregtiuti

mai inainte de

toli

vecii, agadar mai inainte chiar de crearea

lui.

b. Sau

plcatul

este

menit

mai dinainte

in

vederea

intrupirii, ri.ul

slujind astfel drept

mijloc

de a se ajunge la bine.

c.

Sau

cuvintul

S-ar

fi intrupat chiar dacl primul om n-ar fi picltuit.

A doua

ipotezd.,

a unei predetermin[ri din

vegnicie

a clderii,

este de la

bun

inceput exclusi, ca

total

str[ind. de

gindirea

Sfhntului Maxim, care, pe de o parte, se

arati

in intreaga sa

operi

un vajnic

ap[- rltor

al

libertilii omului - inexistentl in

acest caz

-,si

^{care, pe de}

alti

parte, s-a opus cu

indirjire

conceptiei origeniste

in

aceast6

privinflla

B2

13 Ep. 1.3, PG 91, 516D-517C _[tr. rom. cit., Epistola 13, pp. 103_10 4

-

^{n. trad.l.}

la indeosebi in Ambigua. cdtre Ioan,z-zm,pc 91, 106sD-l10lc [tr. rom. cit., Ambigua. _Cdtre Ioan,7-7m,pp.69-101

-

^{n. trad.l.}

)]TORUL

rea

Cuvantului indum-

:d

din intrupare

_un

pro-

o func{ie

instrumentali.

isc

;i, intr-un

^{alt context} r-ire la unirea

ipostaticl

easci creafia

-,

^{el subli-}

ii:

,,Toatd firea

compusl

:ompozifie, f5.ri _o

hoti- rte

se cunoagte

ci

a fost

:hip frumos

infbligeazl os de cf,tre cei ce voiesc m unirea CuvAntului cu

eri [...]. C[ci

CuvAntul

:la

oameni

prin modul r-oiti

mai inainte de

toli

mnezeirii omului poate nai

pulin

problematice,

;izie

gdndirea SfAntului

;ociabil de

mintuire

gi, :ea omului era

preEtiuti

iar de crearea lui.

;ederea

intrupdrii, riul

e.

aca

primul om n-ar fi Jin

vegnicie

a ciderii,

r de gAndirea Sfdntului

sa

operi

un vajnic ap6- :az

-,

^{si care, pe de}

altl

;te

in

aceasti

privinfila

,r. pp. 103-104

-

^{n. trad.l.}

1068D-1101C [tr. rom. cit.,

INnurvrwnzurREA fi&.iuLUI

*

_{pr.AN AL n,LrI} lJu*rNgr.eu

si ideii,

aparlinind

aceleiagi conceplii, c6.

r[ul

ar putea

fi

un

mijloc

de

:. se ajunge la bine.rs

A treia ipotezi.este

creditatl

de

unii

interpreti ai Sfantului Maxim:

F. Stuyfl6,

M.

Lot-Borodine17,

H.

U. von Balthasarls, G. Florovskyle _9i -{. Radosavljevic2o.

Mai

multe argumente pot

fi

invocate

in

favoarea ei:

a)

Dupl

cum vom vedea, chiar dac5. de fapt,

din

punct de vedere ai

stlrii

noastre actuale, indumnezeirea nu poate

fi disociati

de man- ruire, care este

conditia

ei, gi agadar

chiar daci, din

acest

punct

de r-edere,

intruparea

are

drept

cel

dintii

scop

al ei mintuirea,

totugi SfAntul

Maxim,

ca majoritatea

Pi.rin{ilor risi.riteni2l,

face

distinclie

intre indumnezeire gi mAntuire: dac[ in starea actuall de cidere a ome-

nirii

mAntuirea este

condilionat[

de

intrupare

(adicd de inomenirea

15 Cf. Ambigua. Cdtre loan,7-7m, PG 91, 1069C-1072A [tr. rom. ^{cit. supra,} - _-7m, pp.70-72

-

^{n. trad.l.}

i6 ,,Christ ou J6sus", Revue augustinienne, 2, L903, pp. 197 198.

17 ,,La doctrine de la d6ification dans l'Eglise grecque jusqu'au XI" sidcldl Revrle i'histoire des religions, 105, Paris, 1932, p. 30, n. _{1 =} La Ddif.cation de I'homme selon 'o doctrine des Pires grecs, Paris, 1970,p.51, n. 35: ,,Potrivit SfAntului Maxim qi anu- mitor bizantini, CuvAntul S-ar fi intrupat oricum, dar n-ar fi fost dat morlii'i Nu stim la ce bizantini face aluzie autorul, pentru ci nici Sfintul Ioan Damaschin, nici Sfdntul Nicolae Cabasila, nici SfAntul Grigorie Palama nu au o astfel de concepfie.

\iciun

Pirinte rdsiritean, predecesor al SfAntului Maxim sau contemporan cu el, nu pare si fi ^afirmat in mod categoric ci intruparea s-ar fi petrecut chiar dac[ n-ar fi existat pdcatul (cf. f. Krncuurvnx, ^art. ,,Grecque [Eglise]'l Dictionnaire ^de spiri- tualit6, YI, 1967, col. 822-823 A. MrcHpr, ,,Incarnation", Dictionnaire de th\ologie catholique,Vll,1922, col. 149l-1492), cu exceplia SfAntului Isaac Sirul ^(cf. De per- ,tbctione religiosa, ed. ^P. Bedjan, Paris-Leipzig, 1909, pp. 583-586. Cf. I. HeusnEnn, ,,Un prdcurseur de la th6orie scotiste sur la fin de I'incarnation: Isaac de Ninive (VII" sidcle)'l Recherches de science religieuse,22, 1932, pp. 316-320, articol reluat in

Etudes de spiritualitd. orientale,Roma, 1969, pp. 1-5).

rB Kosmische Liturgie, Einsiedeln, 1961, p. 27 0.

tt "ucur ^Deus Homo?> The Motive of Incarnatioi', in The collected works of

George Florovsky, t. III, Beimont, 1976, pp. 167-170; The Byzantine Fathers of the Sixth to Eighth Century,Yaduz, 1987, cap. VI: ,,St. Maximus the Confessor",pp.216, 227,228.

'?O ,,Le probldme du <pr6suppos6> ou du <non-pr6suppos6> de l'Incarnation de Dieu le Verbe", ln F. HprNzBn gi C. voN ScHoNeonN (ed.), Maximus Confessor. Actes du Symposium sur Maxime le Confesseur, Fribourg, Elvelia, 1982, pp. 193-206.

21 A se vedea capitolul IV al acestei cirli. ^E3

ixrrulrNszsrRsA o&{ulur La sp',{r,rrur &{exlu MAnruRrsrrnnur

cuvantului),

gi

daci

indumnezeirea presupune

mintuirea

(firea ome- neasci trebuie

si

fie mai intAi

izbiviti

de efectele

picatului

_strimosesc gi

restaurati in

starea

ei originari pentru

a putea

fi

indumne zeitd),

totusi

lucrarea

de

indumn ezeire este

raportati _de

Sfantul Maxim,

dupi

cum

vom arita,

mai degrabl la intruparea

insigi (adici

_ra

uni-

rea,

potrivit

ipostasului

cuvantului, a firii

omenegti

cu firea

dum_

nezeiasci) decdt la lucrarea mantuitoare a

cuvantului intrupat.

Trebuie recunoscut _cer

pulin faptur c6 pentru

Sfantul

Maxim intruparea

_are

un

scop care depigegte

cu murt mintuirea _omenirii

cdzute. G. Florovsky noteazd,ci pentru sfdntul Maxim taina

intrupirii

este

"taina lui Dumnezeu-omul, taina iubirii

dumnezeiegti, mai

cuprinzitoare

gi mai profundd _decat mila riscumpiriroar€,.22

b)

un

alt argument important este acela ce, pentru _Sfantul

Maxim,

intruparea CuvAntului a fost

hotlrAti _ln

marele Sfat al

lui

Dumnezeu mai inainte de

tofi

vecii ca

!int[ ^finall

^{a creatiei si pentru} ea s_au adus la existentd cele create.23 El

afirmi lucrul

acesta'crim nu se poate mai clar

intr-un

renumit pasaj din Rdspunsuri cdtre Talasie,60:

,,Prin taina

lui

Hristos, cuvdntul Scripturii a

numit

pe Hristos insugi. Aceasta o mirturisegte limpede marele Apostol spunand:

<Taina cea ascunsi de neamuri, s-a descoperit acum> (Coloseni

r,

26), de unde se vede

ci dupi

el taina

lui

Hristos este totuna

cu

Hristos.

Iar

aceastd

taini

este, desigur, unirea

negriiti

gi

neinfeleasi a dumnezeirii gi

omenitifii intr-un

singur ipostas.

unirea

aceasta adund omenitatea la un roc cu dumnezeirea in

tot

chipul

in

raliunea ipostasului gi face

din amindoui un

sin- gur ipostas compus

[...].

^{Aceasta este} taina cea mare gi ascunsi.

Aceasta este {inta fericitd [sfarqitul] pentru care s-au intemeiat toate. Acesta este scopul dumnezeiesc

gindit

mai inainte de ince- putul lucrurilor, _{pe care} definindu-l spunem ci: este

linta

^finald mai inainte gAndit6, pentru care sunt toate, iar ea, pentru niciuna.

22 The Byzantine Fathers-of the sixth to Eighth century,yaduz, lgg7, p. 227 .

23

cf. v

Lossrv, Th1.orogie mystique

ai

rEgtre d'6rient, purir, is++,

p.

132

[tr. ^rom. de Pr. Prof. vasile Riduci, in:

v

tossrv, Teologia mirticd a Bisericii de Rdsdrit, Ed. Anastasia, Bucureqti, 199g, p. 166 _ n. trad.l.

84

SITORUL

re mantuirea (firea ome- ele

plcatului

_strimogesc

putea

fi indumnezeiti),

tati de

SfAntul

Maxim, rea insigi (adici

la

uni-

rmenegti

cu firea

dum-

rvintului intrupat.

pentru Sfrntul Maxim

rult

mintuirea omenirii tMadm

taina

intrupirii

>irii

dumnezeiegti, mai cumpdritoare".22

Lpentru SfAntul

Maxim,

te Sfat al

lui Dumnezeu

ei qi pentru ea s-au adus fia cum nu se poate mai

re Talasie,60:

a

numit

pe Hristos {e Apostol spunAnd:

erit acum> ^(Coloseni i }lristos este totuna

;

^unirea

^negriiti

^gi

r-un

singur ipostas.

: cu dumnezeirea

in

r

amindoui un

sin- cea mare gi ascunsi.

care s-au intemeiat :mai inainls de ince-

n

ci

este

linta finali

rea" pentru niciuna.

uy,Yaduz,1987, p.227.

"Orient, Paris, 1944, p. I32 dogia misticd a Bisericii de

tt

ixnulrNezsrRnA oMulur

-

^{pLAN AL LUr DumNnzsu}

Spre aceasti

linti ^finali

^privind, Dumnezeu a adus la existenld fiinlele lucrurilor. Acesta este cu adevdrat sfdrEitul Providenfei gi al celor providenfiale,

cind

se vor readuna

in

Dumnezeu ^cele ficute de El. Aceasta este taina care circumscrie toate veacurile qi

descoperi Sfatul suprainfinit al lui Dumnezelr, care existi de

infi-

nite

ori infinit

inainte de veacuri ^(Efeseni 1, 10-11). Iar Vestitor [inger] ^{al ei s-a} fbcut insugi

Cuvintul fiinlial

al

lui

Dumnezeu, devenit om.

Cici

Acesta a dezviluit, daci e

ingiduit si

spunem, insugi addncul cel mai

diniuntru

al

buniti[ii

pirintegti gi a aritat in Sine sfdrgitul pentru care au primit fipturile inceputul existenfei

1or. Fiindci pentru Hristos sau pentru taina lui Hristos ^au

primit

toate veacurile gi cele aflitoare

inliuntrul

veacurilor inceputul existen{ei gi sfirgitul

in

Hristos.

Cici inci

dinainte de veacuri ^a fost cugetati gi

rinduiti

unirea hotarului ldefinitului] ^{gi a neho-}

tirniciei [indefinitului],

^a

m[surii

gi a nem5.suratului, a margi-

nii

^gi a

nemirginirii,

a Creatorului qi a creaturii, a stabilitetii ^gi a

migclrii. Iar aceasti taind _[a

unirii]

^s-a

infiptuit

in Hristos, Care S-a aritat in timpurile cele din

urm[,

aducAnd prin ea implinire

hotirArii

[pregtiinfei] de mai inainte ^a

lui

Dumnezeu.

[...]

^Deci

Hristos a fost pregtiut nu drept ce era dupl fire prin Sine insugi, ci drept ce S-a aritat mai pe

urmi

ficAndu-Se din iconomie pentru noi.

Cici

se cidea cu adevirat ca Acela ce este

dupl

^{fire fbcd.-}

torul

fiinlei

lucrurilot si

Se

faci

gi Autorul indumnezeirii

dupi

har a celor create, ca astfel

Dlt[torul

existenlei

si

^{Se arate gi ca}

Diruitorul

fericirii vesnice a existenteil'2a

Nu ni

se

pare insl ci din

acest

text s-ar

putea trage

in mod indreptllit

concluzia

ci, potrivit

SfAntului

Maxim,

intruparea s-ar

fi

produs

in

orice caz.

Existl mai

multe

raliuni

care ne

inviti s[-i

reducem

importanla din

acest punct de vedere gi

s[-i nuanllm

semnificalia.

a)

Mulli

comentatori au subliniat

ci, din

toate scrierile SfAntului

Maxim,

acest

text

este

singurul

care

in mod clar ne

poate face

si

2a Thal.,60, PG 90, 620C-624D, CCSG 22, p. 73.5-79.120 ftr. rom. ^{cit., in:}

Filocalia,vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 60, pp. 371-377

-

^{n. trad.]. 55}

86

ixnuuNsz nrRfi A oI,.{uLUr r_a SpANrur, X4axmr M"6.nrunrsryonur

credem

ci

aceasta ar

fi

concep{ia lui,2s cu exceptia scoliei 1,

legatl

de el, gi care nu poate

fi atribuit[ _in

_{mod sigur}

siturui

Maxim.26

De fapt

mai existi inci

alte

trei

texie care

par si susfin[

aceastd tez6: un pasaj din Rdspunsuri cdtre Talasie,63,

cireevoci

_{,,taina intru_}

pirii cuvantului,

_cea

conformi providenlei

[care]

infiptuiegte prin

har indumn ezefueamai presus de fire a celor ce se mintuiesc,

hotdritl

mai inainte de

veacuri"t';rrnpasaj din

Tdlcuire ra Tatdr

nostru,in

care se vorbegte _de ,,coborarea [chenoza]

negriiti

a Fiurui cel unur _N6scut,

in

vederea

indumnezeirii firii

noastre,

coborire

care

imbrifigeazi

marginea

tuturor veacurilor""; in fine,

gi

mai cu

seamd,

textul din

Rdspunsuri

cdtre

Talasie,

22, din

care

am citat _anterior un

amplu extras, care evocd

lmpirlirea

veacurilor

ln doui

mari perioade: cea a

pogorAriilui

Dumnezeuia oameni, altfel spus cea a

intrupirii, potrivit hotirarii

celei dinainte de veci a sfatului d^umnezeiesc, gi cea a

urcirii

oamenilor

citre

DumnezetJ, altfel spus _{cea a}

indum

nezeirii.2e Dar

in primul

text

existi

o referin{d

expliciti

_{ra cei ,,ce se} mantuiesc,,; iar

in

cel de-al doilea se vorbegte

d. ,rh"rrora,,

Cuvdntului, termen folosit

in

general de

Sfrntui Maxim pentru

a desemna nu doar asumarea de

citre

Cuvdntul _a

firii

omeneqti,

ci

gi asumarea

stirii cizute

a

omului in urma picatului. in

ceea ce privegte _cer de-al treilea

text,

_e drept

ci

am putea presupune

ci, daci

Adam

n-ar fi plcituit

gi ar

fi rimas

'zs

cf'

M'-Th' Drsorpn' ,,Les fondements dogmatiques de la spiritualit6 _de saint Maxime le confesseur", Echos d'orient,29, L930, p. 3r2, n.2. A.TnnoooRou,

"ncur ^Deus Homo?' A-irpo'no'etoc _i1 epnpo'no'eroc ououep,r,nfo,g

to'

A6you (r16l,Lov _eiq trrv 0sol,oyiov _{roD dytou} M*(,uou)'r :rno,r,1[,*,,'*'i:Enet,piq 'eoD_r4c

@ eo tro-y mr1 c ZXotr4 q rc 0 IIav en t or _{4 1t} i o u A.0 q v A v, D, 19 7 2,p. I 9 g.

26

"unirea acestoradupi _iposias,

prt

b.ouid.n1a, _cu icela prin care s-au fbcut acestea [cele create], a fo^st.cugetatd [ionceputi] de mai inuinl,ti,-

(noi,

_uo,

_nc

_no,

625c'

ccsc

22,p' 8r'6-8) _{[tr. rom. cit.,} in: pirocaria,vor. _z, Rdspu)ruri-'ruo, _Tarasie, Intrebarea _60, p. 379

-

^{n. trad.l.}

27 Thal.,63, pG _{90,694A, CCSG 22,}

p.t73.439_441 [tr. rom. ^cit., in: Filocalia, vol' 3, Rdspunsuri cdtre Tarasie, intrebarea zz, p. +zz,in care se precizeazd: ,,indum- nezeire care ₂₈ ...'l precizare care nu existi in tr. fi. _ n. trad.l.

Pater, pG 91, g73CD, CCSG 23,

p.

29.41_44 [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol.2, Scurtd thlcuire a rugdciunii _Tatdl nostru...,.p. 3l7;iarigi de menlionat preciza_

rea diferiti: _{2e ,,sfat} [nu chenozl, ca in tr. fr.] .are. . .,; _ n.

trad.l'.

^----'--'

Cf. Thal., 22, pG _90, 3t7B_320C, CCSG 7, p. 137.4_139.65 [tr. rom. cit., in:

Filocalia,vol' 3, Rdspunsuri cdtre Tarasie,intrebarea 22,pp.100-102

-

^{n. trad.l.}