$UVIOSUL SIIIUflH flTHOHITUII

$UVIOSUL SIIIUflH flTHOHITUII

Icoand din iconostasul Bisericii Sfdntului Siluan Athonitul Mdndstirea SfAntul Ioan inainte-mergdtorul, Essex, Marea Britanie.

"ffiflR}llHflllDRIIUL

b$rH$tlr0

uvi0$tfl

$IIfffll{

NTfi$I{ITIft

@ 2013 World copyright ofArhimandrite Sophrony,s text Crapeq Cwryau, pans e952) ^and flpeno4o6suft b^rry^, A$oH_

crufi, Tolleshunt Knights (1990).

rsBN (1 0) 0-9st27 86_7 _3

rsBN (1 3) 97 8-0_9s127 86_7 -3

STAVROPEGIC MONASTERY OF ST. JOHN

TI{E

BAPTIST ESSEX, GB.

No translations to be made from the original or translations

of

the original without written permission frJm the Monastery.

@ 2013 pentru edilia de fald

Editura Accent Print, Suceava, Rom6nia.

Traducere de Ierom. Rafail Noica.

@ 2013 pentru prezentatraducere

STAVROPEGIC AIONASTERY OF ST JOHN THE BAPTIST TOL- LESHUNTK IIGWS, by MALDON ESSEX, CMs 8EZ GB.

Descrierea CIP a Bibliotecii _{Nafionale a Rom0niei} SOFRONIE,

Arhimandrit

Cuviosul Siluan Athonitul / Arhimandritul S ofronie.

Accent

Print,2}L3

ISBN 978-97 _3-17 7 2-66_0 235.3 SiluanAthonirul

ARI{IMANDRITUL SOFRONIE

\

g

CUVIOSUL

SIUANATHONITUL

Traducere din limba rusd ^de Ierom.

Rafail (Noica) (Edilia

a

II-a

revdzutd)

Tip drit d cu ^b ine cuv dnt ar e a

inalt-Preasfinlitului

IRINEU

Arhiepiscopul

Alba-Iuliei

EdituraAccent Print Suceava,2013

Alt

Tropariuo Glas 3.

Podobie : Dreptariu al credinfei....

f ^{acerea fui Zafr.aria} Ieromonafiu[

Duhul _Sffint

intru

cunoa$tere ludnd, 9i al

lui

Adam c0gtigdnd pl6nsul, f6rd de saliu pre

lkistos

ai dorit: cu tdrie mintea ?n iad ai

finut

^{gi pre} muritori mai presus de

fire ai iubit. Pirinte

Siluane, punrea lui Dumnezeu solegte a se da noud cea mare mil6.

Condaculo Glas 8.

Podobie: Cdnd s'au pogorat...

Facerea [ui lPaoe[ Ieromonahu[

Pre pdmdnt

fiind,

slujit-ai

lui

Hristos, pre urmele Aceluia um- bl6nd; acuma, in ceriuri, pre Carele ai dorit privegti, impreund cu Ddnsul petrecdnd, precum au fdgdduit. Pentru aceasta, Pdrinte Siluane, calea md" invatd, carca ai urmat.

532

ffi ffi ffi

C UPRIN

^S

Cuvdnt

inainte...

...:...:...'...5

PARTEAINTAT

VIATA

_$I

INVATATURA

STARETULUI SILUAN

L COPTLARIA $I

ANII TINERETII

...13 Glasul Maicii Domnului

-

^{19. Ristimpul armatei}

^-21.

^{Ciidaria la Pdrin-}

tele Ioan din Kronstadt

-

^{23. Sosirea} la Muntele Athos _9i intrarea in M5- ndstire

-

24. inceputul ispitirii

-

^{25. Domnul se aratd tdndrului incep[tor,}

Fratele Simeon -29.Trei ^{feluri de} nevoitori in viala duhovniceascd-30.

Simldmdntul pdcitogeniei ^qi pociinla Fratelui Simeon

-

^32. Ce este pdca- nfi?

-34.

rr. NEVOINTE MONAHALE

...

...37 Pierderea harului

-

^{38. Sfatul} Starefului Anatolie

-

^{39. A} doua mare ispiti gi a doua Dumnezeiascd povSfuire: ,,Jine-!i ^mintea in iad, _9i nu deznS- ddjduf'

-

46. O noud treaptd a vielii duhovnicegti

-

^{47. Revenirea harului}

gi rug6ciunea pentru lume

-

^50.

IIr. CHIPUL $I CONVORBIRILE STARETULUI ...55 Chipul ^gi firea Starefului

-

^55. Convorbirile starefului: cu Pdrintele Stra- tonic

-

^{60. Cu Pdrintele Veniamin}

-

^{63.La masa} iconomilor

-

^{66. Cu ar-}

himandritul misionar

-

69. Cu t6n6rul student, despre slobozenie

-

^70.

Cu un monah, despre duhovniceasca lupti

-

^{71. La gater}

-

^76' Cu Pdrintele V.

-

^{76. La Pdrintele Diadoh}

-

^78.

rv.

iwAlAruRA

^STARETULU

...

...81 Pentru cunoagterea voii lui Dumnezeu

-

83. Pentru ascultare

-

^{90. Sfhnta}

Predanie qi Scriptura

-

93. Despre Numele lui Dumnezeu

-

98' Gdndurile Starefului: despre plante gi animale

-

100. Pentru frumusefea lumii

-

^102.

Pentru slujbele bisericegti

-

^{103, Pentru} asemlnarea omului cu Hristos

-

104. Pentru cIutarea lui Dumnezeu

-

106. Pentnr legdtura cu aproapele

-

106. Unimea lumii duhovnicegtii 9i mdrelia Sfinlilor

-

108. Pentru du-

CUPRINS

hovniceasca vedere a lumii

-

^108. pentru cele doui chipuri ale cunoag-

terii lumii

- ^ll0.

^{Pentru insemnele harului gi ale} ingeldrii-

ttt.

Gdnduri despre libertate

-

^112. Penku legdtwa personald a omului cu Dumnezeul personal

-

^118. Pentru iubirea de wdjmagi

- ^l2l.

Deosebirea binelui qi a

rrului

-

^{124. calea Bisericii}

-

^{126. pentru} deosebirea dintre iubirea creg-

tini

gi dreptatea _omeneasc6

-

^lz9. convorbirea cu ^pErintele Spiridon pentru rugdciunea neincetatd- 132.

V. PENTRU LINI$TIREA MINTII $I RUGACILINEA CURATA ..I35

Pentru cele trei chipuri ale rugdciunii

-

^{135. pentru} desfigurarea gdndului

-

^{138. Limurire dogmatici gi} asceticd a lucrdrii minlii

-

^{140. cJa dintdi}

poruncd a lui Hristos: a iubi pe Dumnezeu din toati mintea qi din toatl inima, ca temei al linigtirii minlii

-

^144. Experientp veciniciei

-

^{149. in-}

ceputul vielii duhovnicegti: lupta cu patimile

-

^{I 53.}

vL

PENTRU FELURILE

iNCHlpUtRn

_{$r L[rpTA}

cU

EA: patru

feluri ale

?nchipuirii

...156

vII.

DESPRE STRAVEDERE gI CHIPLTRILE EI... ...176

VIII.

PENTRU DIIMNEZEIASCA LTIMINA

NEZIDITA

_$I FE.

LURTLE CONTEMPLARI _EI

...

...183 Pentru nepitimirea dup[ asemdnarea lui Dumnezeu

-

^{lgg. calea fireascd}

spre nepitimire

-

^190. Pentru intunerecul despuierii _

l9l.

IX.

PENTRU

HAR $I

^PENTRU CON$TIINTA DOGMATICA

NAscurA

_DrN

EL

...1s7

X.

tNCERCAru

oUuoVNICEgTI: omului, cu

Dumnezeu nu totdeauna

ii

este u$or

...

...207 A viefui cu Sfintii, de asemeni, nu totdeauna este u$or

-

^{209. ,,De nu este}

!91

* ^io

^{tn4r, se poate ca omul sd} nu poati purta mucenicia penku flristos"

-

^{2l l . O minunatd cercetare}

-

^{2 1 2.,*Aspn} mea,, cercdni _

i|

4.

XI.

Limurire asupra descoperirii

(TINE-TI

_MINTEA

iN

tAO,

gl

NU

DEZNADAIOUI>

_...222

CUPRINS

XII.

PENTRU

CUVANTUL LUI

DUMNEZEU

$I

^LIMITELE

PUTTNTEI

FAPTURII

^..,...228

Despre puterea gi insemndtatea rugdciunii pentru lume

-

^{236. Neadevdrul}

gdndului privind ,,sllbiciunea" Cregtinismului

-

239. Puterea Sfinfilor 9i ialea ,,contrarie" ^a lor

-

239. Cregtirieasca luptd cu

tiltl -

^{240. ,,Leget'}

vecinicei vieli in ^{cele doud porunci}

-

241. CuvAntul de pe urmi

-

^243'

criteriul universal al adevdrului -244. ^{Vaditul paradox al viefii creqtine} -247.

xm. sAvAR$ITllL

STARETULUI

...

...'2s0 XIV. ^C6teva mdrrurii dupd moartea STAREJULUI .'.'....'.. ...262

tNcHBIBnE

...'...269

PARTEAADOUA

SCRIERILE STARETULUI SILUAN

pREDOSLOVIE...

^....277

I. TANJIREA DUPA

DUMNEZEU ^,,283

II.

cuvANT

PENTRU RUGACIL]NE ... 306

III.

PENTRU

SMERENIE

...311

IV. PENTRU

PACE

...",".324

v. PENTRU HAR

...

...-.---...332

vr.

PENTRU VOIA LUI DUMNEZEU $I SLOBOZENIE .."'.345

vrr.

PENTRU

POCAINTA

...3s7

vIIr.

PENTRU CLINOA$TEREA LUI DUMNEZEU ...'.. 3 65

CUPRINS

D(

PENTRU DRAGOSTE ....,...

x. sANTEM FIII LUI

DUMNEZEU _$I ASEMANAToRI

DoM- NULUI

xr.

PENTRU

MATCADOMNULU

...402

XII.

PENTRU

SFINTI

I _....,.406

XIII. pENTnUpAsroRI...,...:...

...412

xIV.

PENTRU

MONAHI

...:... ...420

XV.

PENTRUASCULTARE

,.,,...,...433

XVI.

PENTRU RAZBOruL

DUHOVNIICESC

_...436

xvrr.

IENTRU GANDURT gr IENTRU

ir.rgerane

...453

XVru. TANGUIREALUIADAM Xlx. ISToRISIRI DIN

EXPERIENTE

TRAITE, $I

^DESPRE r.rNELE

hrrArNru

_$r

coN./onsru _{cu NEVoIToRI}

_...468

xx.

cANDURI,

sFAruRI, cucBtAnt

ALE NEVOINTEI ..502

ANEXE'

SCRISOAREA PATRIARHULUI _ECUMENTC CATNB

ARIII.

MANDRITUL

KYRILL

... : 1.,

HRrsovul pRosrArrrur cwrosut,ut

sTLUAN ATHoM_ TUL... CUPRINS

srNAxAR

^...528

TROPARELE

$I

CONDACUL CUVIOSULUI SILUAN ATHO-

NITLIL ...,...

...531

escoperirea despre Dumnezeu spune: <<Dumnezeu dragos- te esie> (1 Io. 4: 8), <Dumnezeu lumind este, 9i nici un in- tunerec intru El este> (1

Io.

1: 5).

Cdt de greu ne este nou6, oamenilor, a ne

invoi cu

aceasta' Greu, pentru cd gi viafa noastrd personalb, precum qi viafa intre- gii lumi ce ne inconjoard poartd mdrturie mai

degryll

^impotrivd'

De fapt, unde este acea

LUMINAADRAGOSTEI

^TATALUI, dacd

noi to!i,

ajungdnd

la sffirgitul vielii

noastre,

n9

v9{em nevoili,

impieunl

cu Iov,

din

amarul

inimii

a mdrturisi: <<Zilele mele degrab au trecut, rumptu-s'au _[cele mai inalte

doriri]

^ale

inimii

mele... Iadul va

fi

casa mea.- Unde dar incd mai este mie nadeide?> (Cf.

lov l7:

^{I I -15).}

insuqi Hristos poartdm[rturie cd Dumnezeu cu purtare de gri-

jd

rdnduiegte cele pentru intreaga

frpilttd,

cd

nici

cea mai

mic[

pas[re nu este

uititd

de

El, ci El

se grrjeqte pOni qi de podoaba

ierbii

c6mpu1ui, iar pentru oameni grija

Lui

este incd neasemuit mai mare, incdt <voud gi

perii

capului numdrafi sdnt to!il>

(Mt'

l0:30).

Unde dard ^{este aceastd} pronie grijulie pdnd _9i la cel mai de pe urmd amdnunt?

Toli

santem covdrgili de priveliqtea nesfhrqitei dezlanluiri ^a rdului

in

lume. Milioane de viefi, adesea de abia in- cepute, inainte chiar de

a

putea ajunge

la

conqtientizatea

viefii,

sdnt secerate cu o sdlbdticie ^de neinchipuit.

Atunci la ce bun ne este datd aceastd viald ^fdtd noim6?

$i iat6, insetat caut[ sufletul ^{a se} intdlni cu Dumnezeu, spre a-I zice: La ce bun mi-ai dat viala?... Ur0tu-mi-s'a de suferinfd; intu- nerecul md impresoard; pentru ce Te ascunzi de la mine?... $tiu ^cd cqti bun, dard cum de eqti aqa de nepisitor la suferin{a mea?

Cum de egti ^aga de... crunt ^{gi de} neinduplecat ^c6fie mine?-

Nu Te pot infelege.

ffiffiffi

iefuila

pe pimdnt un om, bdrbatde _uriagd putere _{a duhu_}

lui,

numele

lui -

Simeon. indelunga

*.L.

^se ruga el cu

nestivilit

_pl6ns: <Miluieqte_md>;-

dari bumrr"r",,

nu_l auzea.

Luni

de-a r6ndu1 pekecut

intr,o

astfel de rugdciune, iar pute_

rile

sufletului

i s'auireit

_{gi, aiuns}

_la

deznddejde,

a izbucnitin- tr'un strig[t:

<<Eqti d9

nelduple

_cat!> Iardcdnd, cu aceste cuvinte incd ceva s'a sfrqiat in sufletu-i irtorrii-ae

a"rnaa"1ii. oiro

"

^o"_

td' pentru o clipitd, avdzatpe Fkistos cel

viu;

" ni"aiel^umplut

inima _$i intreg

*py1 cu

atdta putere,'incat

dacl

vedenia s,ar

fi

prelungit inc6

o

cripitd,,ar

fi

murit. De atturci el niciodatd nu a mai

pytt-yilu

_{acea negrdii}

_a,

_Umrraa,

o"La.ginir

de iubiroare privire a

lui

Fkistos, plind _de bucurie $i

a;;;;"drgitoare

_{pace, gi urm6_}

torii indelunga[i

_ani

ai viefii ,utr

u

f*ut

necontenit mdrhnia

faptului cd

Dumnezeu dragoste

"rr",'drugo;r" ;;;;;;i"ii'a,

_A,

necuprins.

, Pentru ddnsul, pentru _acest martur al Dumnezeieqtii

iubiri

ne este cuvdntul.

Din

zilele

sfdntului _Ioan

de-Dumnezeu-cuv6ntitorul, _de-a lungul

celor

noursprezece veacuri, au trecut nenumdrate cete de astfel de marturi, insd acesta ain _{urme ne este deosebit de} prefi- os,

c'ci

a viefuit in zilele noastre. Adesea _se intdlnegte la creqtini

9"n:f? - ^dorin![

deplin fireascd _ _O"

ul.O"u r"*rre'd"ririi,j

"f"

credinfei _noasrre, cdci altminteri ar nefutinfd in

"$t d;*"ioi

^,u,

povestirile _despre minunile

zilelor o. -uft ^t *it" ,, p..i"" i,

congtiinfa lor

in

mit. Iatd de ce este atdt deimportantd ivirea _din nou a unor astfel de

mdrturii,

iati, de ce ne este atdt de prefios acest nou martur, in persoana c5ruia este cu putinfd a vedea cele

Tit^d:ryf

intruchipari ale.credinlei nourt

".

^grim

ci pufini

_vor

ii"?;; _ffil ffi*# ff '#'l""trH fl?ffi" it*# _ff#;

ffiffiffi

ci pentru

ci

^a crede indeamnS la neloinfd.

Spuneam

cd

^{de-a lungul} a noudsprezece

veacui

de istorie a creqtinismului au trecut nenumdrate cete ale unor astfel de mdr-

turii

ale

iubirii lui Ikistos -

dar totugi,

in

neldrmuritul noian al omenirii ei ^{sAnt atdt de} pufini, atffi. de

rai.

Rari asemenea marturi, pentru cd nu este nevoinld

mai

grea, mai dureroasd, decSt nevoinfa pentru dragoste; pentru

ci

nu este

mirtnrie mai infricoqatd ^decAt mdrfri/rapenfu dragoste; pentru

ci

nu este propovdduire rnai smintitoare decdt propo-vdduirea iubirii.

Arunca{i o privire asupra

viefii lui lkistos. El

^a venit

in

lume sd impirtdqeasoi oamsnilor bunlvestirea vecinicei

viefi

^dumne-

zeiegti, pe care ne-a propovdduit-o

in

cuvinte simple, omeneqti,

in

cele doud porunci ale Sale pentru dragostea de Dumnezeu ^gi de aproapele; Si din istorisirea Evangheliilor vedem cdtor ispite ^a fost supus El de

citre

diavolul, care a fEcut tot ce a putut spre a

sili

pe Hristos sd incalce

fie

cdt de pufin acele porunci, gi astfel s6-I

ia

<dreptul>r de a

le

da omului.

Privifi

la ce s'a petrecut

in

pustie (Mt. 4;

Lc.4).

Din rdspunsurile

lui

fkistos vedem

ci

^lupta

icolo era pentru prima

poruncd, adicS

pentru

dragostea de Dumnezeu. Pe biruitorul

in

apea

lupti,

pe Hristos, odatd iegit la propovdduire, diavolul L-a tmpresurat cu atmosfera unei

wijmd-

qii ucigaqe de neimpdciuit, urm5rindu-L

in

toate cdile Sale; insd

nici

aci nu-gi atinge

felul. Ultimele lovituri

^asupra

lui

Hristos:

vdnzarea de cdtre ucenicul-apostol, ^obgteasca lepadare qi sdlbati- cele strigdte ale unei gloate ^ce primise atdteabinefaceri: <Ristig- neqte-I, rdstignegte pre ^E1!>; insd qi aci biruiegte tot dragostea

lui

Hristos, pentru care insuqi dd mdrturie: <tndr6znili, Eu am

biruit

lumea>>; qi iar6gi: <Vine stapAnitoriul

lumii

cesteia, qi intru Mine nu afld nimic>.

Astfel diavolul nu a putut sd-I ia dreptul de a da

lumii

porun- ca cea nou6, Domnul ^a biruit, iard biruinfa ^Sa in veac rdmdne, ia-

ri

de acum niciodat6, qi nimeni, qi

nimic

nu va

mai

inmicgora aceasti biruin16.

ffiffiffi

-

m'au determinat

si-i

scriu via1a.

s;#;;ffi;ffi;Tffi#'lfi

Iisus Hristos

firi

de mdsur' a iubit lumea; iar aceasti _dragos- te a

fost datdinchip

lucrdtor u

o;il-strirg,rruli i'*ri#* _t

- supi, drept rdspuns, a iubit p.-e

frrirr*,"qi

_uni

inO.funglii

_u

o.o"_

cut

inrr,o

deosebitd nevoinie,

p;rir,r;;

_{nimeni gi nimic sd nu_i}

rdpeascd darul, iar

=cdtre

,Ar{iiri _,i.1ii

_{put.u, asemenea}

marelui Pavel, sd" zicd: <Cine

p.,

_{,roi va} Oespe4i de dragostea

lui

Hris_

tos? Necaz, au strdmtorar% _uu prigouia, au foamete,

au

goldtate, au primejdie, au sabie? -.. pentru .7

inofainlat

_sdnt

ci

nici moar_

te, nici _viafd,

nici

ingeri,

ni.i io".faioJi,

_{nici puteri,}

_nici

cele de acum,

nici

cele viitoare, nici

indlfiile,,rici

_udancime,

nici alt'

oa_

recarea zidire putea_va pre noi sa despa4a de dragostea lui Dum_

nezeu, intru Hristos [isus,

Domnul;;:;;r,

_{(Rom. g: 35_39).}

oprindu-ne _asupra. cuvinrelor

Ap;*yr^", n*.r, iry"iJ"^

"a nu ar

fi

putut grdi astfer decdt

tr"JaJ'msu$l

_{toate aceste in_}

cerciri. $i ^tot

^cel ce va unna

lui

Flristos, precum

a

ardtatexpe_

rienfa veacurilor,

"u.

T:..: ^prin _uifn'r'd;;;;il;. ;;"";,""_

Ieagi a trecut gi Staregul

Siluan.

^-'---

Fericitul _Staret- Shimonahul Siluan, s,a nevoit in Muntele A_

ll": {".-" tylryl _a

patruz_eciqi _qase

a"

uoi, in Mdndstirea _ruseas- cd

a

Marerui Mucenic

pant;leim;n.-ii'

ur""ugi

_{m'ndstire mi_a} fost dat sd trdiesc

t" jT _g:

i;ilr* )"""

uni.

in ultimii

ani ai

vie{ii

srarefului, din anul

r93i ;a;{I;;"a s'vdrsirii

sare

(r/24

Septemwie, 1938), s'a

intdmpl;;; ft;

omul _cel mai apropiat.

Cum s'a intdmplat, nu md uoi

io.u-"tu

_u

U.*i;

dacd voiti" _am putea-o

numi o

ironie _a sorfit.

D"rp*l;gl;;;_"" *"ril**,

*fi Hi:** ^{::i :::::l} :t$l.;:ili-.te*ito *.r,

ro,

*ga_iili

I in cartea de fa{d folosim cuvdntul ,,Stare1,,in sensul originar rusesc, adicd ,,Batran imbunstdfit in

duh,,(.;;iiil*";iri,.o"

greacd). cN. tu)

ffiffiffi

are

nici

darul,

nici

experienla de

a

<<scrie>),

nu

este uqoar6; cu toate acestea m'am hotdrdt sd

o

fac, addnc qi sincer convins ^de faptul cd asupra mea ^zace rdspunderea de a face cunoscut

lumii

cele despre acest om cu adevira[mare.

Cartea

de

fa!6,

prin

cuprinsul sdu, este

destinati unui

cerc

restrins

de oameni, ale

c[ror

ndntinle ^se pleacd staruitor ^asupra nevoinfei creqtine: drept aceea, gfjlja de cdpetenie va

fi

nu arta

li-

terard,ci un ^cat mai adevdrat <gortret duhovnicesc> al Starelului.

intreaga mea grijd

in

legdtura cu ddnsul se m[rginea la chipul s6u duhovnicesc, singurul meu

lel ^fiind

propria-mi <zidire>'

Ni-

ciodat[ nu m'am gdndit

a-i

scrie biografia, gi drept ^aceea multe din cele ce in chip firesc ar

fi

interesat ^pe un biograf mi-au r[mas necunoscute. Despre multe ^sdnt nevoit

si

tac, deoarece sdnt lega- te de oameni incd

in

vra[d. Voi

inf[fi$a

aci doar un

numir

redus de

intampl[ri

din viala Starelului, povestite de dansul cu felurite

prilejuri

in wemea deselor noastre convorbiri sau auzite de mine de

la alli

nevoitori

din

Sfhntul Munte, prieteni de-ai Staregului.

presupun _c6 pulinStatea mdrturiilor privind viafa sa din afard nu va constitui weun neajuns esenfial al trudei ^noastre. Aq

fi

deplin mu$umit dacd

mi

^{s'ar da,}

fie

gi

in

^{parte, a-mi}

implini o

^sarcin[

mai insemnata, qi anume, a contura chipul duhovnicesc al Stare-

lului

pentru cei ce nu au avut fericirea nemijlocitei,

viei

^pdrtdqii cu dOnsul. Pe cdt

imi

este cu

putinfi

a judeca, _9i in mdsurain ca- re mi-a fost dat sd intilnesc oameni, acesta a fost singurul om ne- pdtimaq ce

mi

s'a dat ^a intdlni

in

calea

viefii

mele. Acum, ₉₆ nu mai este printre noi, el

imi

apare cumva ca un neobignuit uriaq al duhului.

Cdnd Domnul trbia pe pdm0nt, smeritul Sdu chip trupesc ^as- cundea

privirii

celor dimprejur adevdrata Sa mdrefie Dumneze- iasc5, qide-abia dupd ind$area Domnului qi Pogor6rea Sfhntului Duh s'a descoperit vederii

minlii

ucenicilor qi apostolilor Dum- nezeirea

lui

Hristos. Ceva asemdndtor s'a petrecut

cu mine in

privinla Starelului Siluan.

in

timpul

vielii

el eru ^atdt de simplu _9i

10

ffiffiw

de deschis, cd

in

ciuda

a

toatd cinstirea ce

i-o

purtam,

in

ciuda congtiinfei sfinfeniei acestui bdrbat,

n'am

putut simfi deplin md_

refia

lui;

gi de-abia acum' c6nd de-a

lungul'nui

_{inheg qir de ani}

nu mai intAlnesc

in

c3lea mea nimic

p" Lar,rru

sa, intr,un

tirziu

incep sd infeleg adeudratam5relie _a

ciiui p"

care, prin neintelea_

sa pronie Dumnezeiascd,

mi sja

dat

,iar'., iriJ"p*;;T;"_

noa$te.

PARTEN IXTAT

---:-

VIATA

gr ixvATAruRA STARETULUI

Y

SEPTEIdURIE ₁₉₃₃

I

COPILARIA

$I

ANII TINERETII

iala fericitului ^Staref Siluan, vdzttti din ^{afard, s?a scurs} frrd

multi

insemn[tate' ^PanA

h

vdrsta inrol6rii in arma- td a dus viafa unui sfuac ldranrus, apoi obiqnuita slujire militard

in

gradele inferioare, iar apoi ani indelungafi, pabiweci gi ^qase de ani, monotona via!5 mdndstireascd de simplu monah.

Registrul mandstirii ^spune despre el urmdtoarele: <P[rintele Shimonah Siluan; numele

laic:

Simeon Ivanovici Antonov, _,t[- ran din gubernia Tambov, judeful Lebedinsk, satul $ovsk' Nds- cut

in

utrnt tgoo; ajuns la Athos

in

anul 1892; tuns in mantie

in

anul 1896;

in

shim[, ^1911. A trecut prin ascultarile: la moard, la metohul Kalamaria (o proprietate a

M[nistirii din

afara Atho- sului), la Vechiul Russikon din munte, la Iconomat. S'a savdrgit la

lll24

Septemwie, ^1938>.

intre <<niscut> gi <sivdrqiD totul ^este neinsemnaf nimic wed- nic de povestit; a se atinge insd ^{de via,ta}

liuntric[

a omului tnaintea

lui

Dumnezeu

-

^{este lucru nu} neinsemnat,

ba

chiar

indrimef' A

descoperi inaintea intregii lumi inima <ad6ncd> a cregtinului ^este

uproui.

o pdngdrire a celor sfinte; insd intdrif, de

fapt'l

c6.de ^a-

.rr-,

-odutiieqit

din lume biruitor ^asupra lumii, pe Starel nimic nu- I mai primejduiegte, nimic nu mai poate dduna vecinicei ^sale odih- ne in

-Dumne

zeu, indrdnrcsc

s[

incerc ^a povesti c6te ceva ^despre deosebit de bogata sa via{6, impdrdtesc de inalt6, avdnd itr vedere pe cei pu{ini care inqigi ndzuiesc cdtre aceeaqi dumnezeiasc[ viald.

t4 _vrATA gr

iwiT,{ruM

|TARETULUT STLUAN

cdmpul de luptd duhovniceascd _ar fiecdrui om este mai nain- te _{de toate} propria

inimr;

iard cer ce iubegte a pdtrunde in inima sa va prefui _zisa prorocului David: <apropia-se-va omul qi irri-

maad6nci>

(Ps.

63:7).

Adevdrataviale creqtina se desdgoara acolo' in

inima

addncd, ascunsd nu nurnai de

privirile

_{striine ci,}

in

deplin[tatea sa, chiar pi de insuqi purtdtorul acelei

inimi. cel

ce s'a pogor0t

in

aceasti cdmafi, de taind,

frr6

indoiard va

fi

in- cercat o uimire de nedezviluit

in

fafa tainei

fiinldrii. cel

ce s,a addncit cu mintea curatd

intr'o

incordatd contemplare a omului siu

l[untric,

acela va.infelege.neputinfa _{de a}

urmaiip. J"pir" n.

$i un scurt rdstimp al curgerii

vielii

sale, va cunoaqte neputinfa de a surprinde desfrgur'rile

vielii

duhovniceqti ate

inimii,

care

in

^ajancuf

lor ating

acea frin[are unde de acum nu mai exista desfdgurdri. $i ^totugi, in rucrarea de fa[d",inaintea mea se afld a- nume aceastd sarcin6: a schila desfbgurarea

lluntricd

a devenirii duhovnicepti a marelui nevoitor.

Nu, nu-mi voi asuma o sarcind de neimplinit. Voi atinge doar in

pa{e

acele etape ale

viefii lui

care

imi

s6nt cele mai"cunor- cute.

Intr'o

gi mai mare misurd socotesc neralocul ei incercarea unei psihanalize qtiinfifice, cdci acolo unde rucreazdoumn"r",, qtiinla nu rnai poate

fi

aplicatd,.

Din

indelungata via[d,

a

Starefului, cel mai limpede refin a_

numite intdmpldri _ce dezviluie _{c6te ceva} din viala sa lduntricd 9i care, in acelaqi timp, fac parte din <<istoriu sa. prima,

.r*o_

logic, _este

din

frageda sa copildrie, cdnd avea nu

-ui ^_,rti

^O.

patru ani.

Tht[lui

sdu, asemenea multor [fuaniruqi,

ii

placea sA

primeascd strdini. _odatd,

intr'o zi

de prazni",

.u-d.os.bitd

_bu- ndvoire a imbiat

in

casa _sa pe un oarecare vdnzdtor ae cA ,i,,ia_

ddjduind sd afle de la el, _{cu de} la un om

(cu

carteD, ceva nou qi

interesant, cdci suferea din pricina <<infunerecuruil> sdu gi tindea insetat.spre cunoagtere gi luminare.

in

casd, oaspetelui

i'r,u

oru_

rit

ceai qi mdncare.

Micuful

Sirneon,

-u

prunceasci curiozitate

copnAru.l, SI ANII TINERETII

il

privea qi asculta cu luare aminte convorbirea. Vdnzdtorul ^de e:irrti a dovedit tatdlui ^cd Hristos nu este Dumnezeu 9i

c[

Dum- nozcu

nici

nu exist6. Bdiefagul Simeon a fost

izhitin

chip deo- scbit de cuvintele: <<Unde-i El, acel Dumnezeu?>>, qi s'a gdndit:

<CAnd

voi

cregte mare,

voi

cutreiera intreg pdmdntul

s[-l

caut

1rc Dumnezeu. C0nd aplecat oaspetele, micul Simeon

azista-

tirlui: <Tu m5 invefi

si

md rog, iar eI zice cd Dumnezeu nu exis- lir>.

La

care tatdl a rdspuns: <Credeam cd ^{este u-n} om in{elept, tlar s'a dovedit a

fi

un prost.

Nu

asculta de eb>. ins6 rdspunsul tatdlui nu a qters indoiala din sufletul bdiefaqului.

Mul1i ani au trecut de atunci. Simeon ^a crescut, a devenit un

lllcdu

mare ^qi voinic, qi lucra nu departe de satul ^1or, pe moqia (lneazului Trubelkoi, unde fratele sdu mai mare se tocmise la idfuea unei case. Lucrau amdndoi

in artell;

Simeon

-

^{ca tdm-}

plar.

Artelul

avea ca bucdtdreasd o _ldrancd

din

sat.

intr'o zi

ea s'a dus in pelerinaj ^qi, intre altele, s'a inchinat la mormdntul ^ves-

titului

nevoitor Ioan

din

Sezionov, zdvotdt:ul (1791-1839). La intoarcere povestea despre

viafa

sffintd

a zdvotdfilui qi cb

^la rrrormdntul sdu se fdceau minuni. C6'1liva dintre bdtrAnii ce ^erau rlc fafd

intirird

povestirile despre minuni, _9i

toli

ziceau cd Ioan lirsese un om sfhnt.

Auzind convorbirea, Simeon gdndi: <Dacd el este

sfint,

in- soamnd cd Dumnezeu este cu noio qi nu am de ce ^sd cutreier tot primdntul ca s6-L

caub;

qi de la acest gdnd tdndra ^sa inimd s'a tprins de dragoste pentru Dumnezeu.

Uimitor este faptul c6, de la vdrsta de patru ani p6nd la nou[- sprezece ani, gAndul ce ^cbzuse

in

sufletul copilului atunci cdnd

ii

ascultase

pe

vdnzdtorul de c[r,ti, stiruise; g6nd care

vddit il

impovdrase, gi rdmdsese nedezlegat undeva,

in

addncuri, qi ^care s'a dezlegatintr'un chip ^{atdt de} straniu ^qi aparent naiv.

' ^{Artel: grup de muncitori care} locuiau impreund, aveau masa comuni ^qi irrrparleau plata lucrSrii la care luau toli ^parte

-

^formd de organizare spe-

cifici Rusiei. (N. tr.)

15