? \o
x
INTELIGENTA EMOTIONALA
IN ACTIUNE ,
tra'nrns 5, cs*entng
imanagerr sl ecnrpe
IPoogt*** d*
pentru l;dsri,
MARCIA HUCHES
JAMES BRADFORD TE,RRELL
a
$ (
MARCIA HUGHES
JAMES BRADFORD TERRELL
INTELIGEI{TA tv EMOTIOI{ALA
INACTIUNE
A,t
PROGRAME
DE
TRA|N|NG$l
CAACHTNGPENTRU
LIDERI,
MANAGERI SIECHIPE
Traducere din englezi de
SILVIA GUTA
cuRrst @vEClIE
CUPRINS
Introducere
O resursi care trebuie
exploatati
...."...'...'7Primaparte
Cum folosim inteligenla emolionald pentru a obline
schimbdri
rea1e...
..'...'... 15Capitolul
l
Pledoarie pentru inteligenla
emofionali"
,...16 Capitolul2Cum pot fi utilizate
exerciliile
..."...""."...'...25Partea a doua
Explorarea inteligenlei emolionale Si a abilitdgilor ce determind
starea de bine
generald
"...43Abilitatea I
Imagineir de
sine...
...;..."'..."....45 Abilitatea 2Autoactualizarea...
...'..'.49 Abilitatea 3Autocongtientizarea
emolionali...'..
'.'.'...54 Abilitatea 4Expresivitatea emolionali
...
..""....59Abilitatea 5
Asertivitatea
...64Abilitatea 6
Independenla...
...69 Abilitatea 7Relalionarea interpersonale
...
...73 Abilitatea 8Empatia...
...7gAbilitatea 9
Responsabilitatea
social[..
... g4Abilitatea 10
Rezolvarea de
probleme
...90Abilitatea 11
Testarea
realitd1ii...
...g4Abilitatea 12
Controlul
impulsurilor
...9gAbilitatea 13
Flexibilitatea
...102Abilitatea 14
Toleranla la
stres...
...,... l0gAbilitatea 15
Optimismul
...n4Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine
generald
...120 Partea a treiaExercilii p entru dezvoltare a abilit dsilor eficiente
specifice inteligenlei
emolionale...
...I25 Abilitatea 1lmaginea de sine Exercifiul 1.1
Relaxeaz6-te cu
pufini autocompasiune...
... 130Exerciliul1.2
Fii congtient de tine insuli...
Exerciliul 1.3
Reconciliere ...r...
... 139Exercifiul l.4
Autorecompense...
...,... 145 Abilitatea 2Autoactualizarea' Exerciliul2.1
Gestioneazl-{i timpul cu un proiect de
2o/o...
... 149Exerciliul2.2
Vinitoarea de
comori....
..."'..' 155Exercifiul2.3
Cum si devii tot ceea ce poti
fi...
'...162 Exerciliul2.4Pune-li inspiralia in
practic5!
'...'.'...,...167 Abilitatea 3Aut o c o n S ti enti z ar e a em ofi o n ald Exerciliul 3.1
Extinderea c0mpului perceptiv
conEtient'.'...
..."...174 Exerci1iul3.2EEti
conectat?...
...'..179Exerciliul3.3
Cum ies emoliile la
suprafafi..
....'...'..."'...'...185 Exerciliul3.4A te indrepta spre... Ei a te indepirta de'. '
"'...
...'... 190 Abilitatea 4E xp r es iv it at ea em o f i o n al d Exercifiul4.l
Exprimarea
rezistenlei...
..."". 196Exerci1iul4.2
Firi cuvinte
...200Exerciliul4.3
''.,.,,.,,..'...'204 Exerciliul4.4
Exprimarea emo[iilor in relelele de socializare online..."'.'...207
Abilitatea 5 Asertivitatea Exerciliul5.1
Dezvoltarea asertivitilii echilibrate in cadrul
echipei
...2I1 Exerciliul 5.2Pornegte la
drum!
...21gExerciliul5.3
Pune
frdni!
...224Exercliul 5.4
Cum si te faci
inleles
...22gAbilitatea 6 Indepeidenla Exerciliul6.l
Decizii
virtuale...
...232Exerciliul6.2
Gata cu
servilitatea!..
...237Exerciliul6.3
Pe cont
propriu
...24IExerciliul6.4
Mergi cu turma sau
singur?
...245Abilitatea 7
Relali onare a inter p er s o n al d Exercifiul 7.1
Investeqte in
prieteni!
...24gExerciliul 7.2
Cuvinte de
incurajare
...253Exerciliul7.3
Prieteni
noi...
...25g Exercifiul 7.4Distraclia gi relafiile
semnificative
...263 Abilitatea 8Empatia Exercifiul8.1
Refeta influen{ei personale: curiozitate qi compasiune... ...266
Exerci!iul8.2
Corelalia dintre sentimente gi
semnificalii.
...270Exercifiul8.3
Complexitatea
stlrilor afective
...273Exercifiul8.4
Acfioneazi
empatic!
...280Abilitatea 9
Resp ons abilitatea sociald, Exerciliul9.l
Concentreazi-te pe ceva rnai important decit propria persoani...285 Exerci1iul9.2
|umitatea
plini
apaharului
'....288Exerciliul9.3
Eu pentru cine
muncesc?...
...293Exerciliul9.4
Valoarea voluntariatului
...
.".'....'...297 Abilitatea 10Rezolvarea de probleme Exerciliul 10.1
Cind problemele devin
conflicte
...'...299Exerciliul 10.2
Impactul emofiilor asupra
deciziilor...
...306Exerciliul 10.3
Modelul MasterSoveo pentru
echipe
...311 ExerciliuI10.4Negocierea de tip
cAgtig-cd9tig...
'.'."'...320 Exercifiul 10.5O fundalie
so1idd...
...323Abilitatea 11 Testarea realitd;ii Exerciliul 11.1
Perspicacitatea
politic[...:...
...329Exercifiul
li.2
Simti, auzi, vezi
-
esterealitate?...
...333Exerciliul 11.3
Vizitl
in realitateacelorla\i
...337Exercifiul
ll.4
GdndeEte la intregul
poten[ia1...
...341 Abilitatea 12C o ntr olul impul s ur ilor Exerciliul12.1
FrAna de
urgen!i...
...346Exerciliul 12.2
A fi sau a nu
fi... impulsiv...*..
...350Exerciliul 12.3
O
alticale...
...362Exerciliul 12.4
Butoanele roqii
...
...36gAbilitatea 13 Flexibilitatea Exerciliul
t3.l
Flexibilitatea
echipei
....,...373Exercifiul 13.2
Gata cu
blocajele!...
...37gExerciliul 13.3
DalNu/Poate
...383Exerciliul 13.4
Program
flexibi1...
...3ggAbilitatea
t4
Toleranla Ia stres ExerciliuI14.1
Solulia
antistres...
...391Exerciliul 14.2
Personalitatea e de vind!
...i...
...3g7I Exerciliull4.3
:ua rala prm
apa
...405Exerciliul 14.4
Respiralie
profund6...
...408Abilitatea 15 Optimismul Exerciliul 15.1
Dialoguri interne qi comportamente optimiste... ...4L2
Exercifiul i5.2
Concentreazl-te pe
solulie!...
...419Exerciliul 15.3
Rezultate
pozitive
...424Exerciliul 15.4
Explicalia
optimisti...
...428Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generald Exerci{iul 16. 1
Dincolo de
grani!e....
...435Exerciliul 16.2
Cultivarea propriei
fericiri...
...439Exerciliul 16.3
Dl
mai departe curecunoqtinfn!...
...443Exercifiul 16.4
Atitudinea de recunogtinle
...
...447Referinle
...451Resurse...
...456Indice 461
PRIMA PARTE
Cum folo sim inteligen{ a emofio
nala pentru a obyine schimbari reale
in
Prima Parte, vom aborda pe larg motiva{ia qi obiectivele ce stau la baza dezvoltirii inteligenlei emolionale (IE) gi vom pune accent pe patru instrumente psihometrice esenlialein
determinarea coeficientului deinteligenli emotionalS.
(EQ. in
prima secliune vom prczenta o argu- mentalie ce susline inteligenla emotionali qi vom explica de ce este atAt de mare influenla pe care IE o are asupra eficientei personale.in
urmS- toarea secfiune ne vom familiariza cu patru dintre cele mai semnificative instrumente de m[surare din domeniul IE qi vom ptezentao matrice care stabileqte corelalii intre toate exercifiile propuse pe parcursul acesteicir{i
gi fiecare dintre abilitdfile specifice din sfera IE descrise in instrumentele psihometrice selectate.
Daci
lucrezicu unul dintre
celepatru
teste-
EQ-izo' sau EQ360,TESI', MSCEIT' sau EISA
-,
ai posibilitatea de a consulta ,,Matricea de referinfe" pentru a identifica exerciliile potrivite modelului teoretic apli- cat. Exerciliile propuse vor stimula dezvoltarea competentelor vizate, ori-care ar fi instrumentul psihometric pe care il utilizezi.
Mai mult decAt atdt, poate cel mai mare avantaj al exerciliilor din aceasti carte este faptul
ci
nu este absolut necesari parcurgerea unui proces de evaluare psihometricd.. Exerciliile potfi
aplicate si independent, pentru a consolida competenlele vizate in demersul de dezvoltare. De exemplu, daci doregti si te concentrezipe empatie, cauti exercitiile 8.1, 8.2, 8.3 Ei 8.4 gi alege-l pe acela care se potrivegte cel mai bine contextului de lucru.CAPITOLUL
1Pledoarie pentru inteligenfa emolionall
!i-ar
plicea sd fii mai eficient in muncd 9i in viala privatd? Ji-ai dori s[ili
pofi inlelege mai bine emoliile gi si descoperi motivele care le dau naqtere?
in
locsi
reac{ionezidupi
aceleagi vechi tipare de comportament ca qipdni acum, !i-ar pldcea si participi mai congtient la propriile sentimente 9i la propriile acliuni?
Ji-ai
dorisi
ai mai mulli prieteni sau sd dezvolli relalii mai deschise qi mai autentice cu prietenii pe care dejaii
ai? Ji-arplScea si fii capabil si
ili
monitorizezi gi si ifi suslii progresul in atingerea obiectivelor pe care !i le propui, pe termen scurt sau pe termen lung?in
cazul acesta, vei iubi explorarea universului inteligenlei emofionale!
Analizarea gi dezvoltarea inteligenlei emofionale nu ne face doar mai fericifi, ci ne face capabili si ne automotivdm, s[ gestionim eficient stre- sul din viala de zi ca zi gi
s[
solulionim constructiv conflictele ce pot apirea. Cu ajutorul inteligenlei emolionale, vom putea s6 incurajdm,si
consollm, si disciplinim sau si confruntdm tot felul de oameni, intr-un mod corespunzdtor diverselor situalii cu care ne putem confrunta. IE determind eficienfa cu care ne exprimdm emoliile,in
diferitele contex- te culturale de care aparlinem-
familia, locul de munci sau comunita- tea din care facem parte-
gi influenleazi, de asemenea, misura in care suntem capabilisi ii
ascultim pe cei din jurul nostru gi mdsura in care suntem capabili si ne facem ascultali.Emofiile:
cesunt
ele?Pentru o abordare corecti a inteligentei emolionale, trebuie
si
incepem cu o scurti analizit, a emotiilor-
ce sunt si cum se manifestd ele. Ne placesi spunem ci emoliile se referi la lucrurile cu care intrdm in contact... nu doar acelea pe care le putem atinge, ci gi cele cu care interactionim prin
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
intermediului vlzului si auzului, papilelor gustative gi celulelor olfactive ale mucoasei nazale. Emoliile sunt ceea ce simlim atunci cAnd universul
intri
in contact cu propria noastrl imaginatie, dela groaza provocatl deun zgomot puternic gi
inspiimintitor
in mijlocpl intunericului pAnd la cele 15 minute de celebritate, cdnd gtim c[ am reugit gi toli ceilalli potsi
vadi asta. Emoliile sunt cele care ne pun in migcare qi ne motiveazl,.Toate aceste trei cuvinte-
emolie, migcare, motivalie-
se inrudesc etimologic cu latinescul emoyare, care inseamnd a mi;ca. Emoliile sunt cele care ne suslin de-a lungul luptelor pe care le ducem gi tot ele ne infrumus eleazl victoriile. De fapt, daci ne punem intreb[ri cu privire la motivul pentru care facem un anumit lucru, rispunsul va implica intotdeauna o emolie-
un lucru pe care ne dorim si il evitdm gi de care incercim si ne indepir-
tlm
sau un lucru pe care ni-l dorim gi spre care incercim s[ ne indrept[m.Frica gi dorinla sunt doui dintre cele mai puternice emolii umane gi sunt recunoscute ca
fiind
cei mai puternici factori motivalionaliin
regnul animal.Studiile realizate de cdtre Candace Pert la Institutul Nalional de Sindta- te
Mintall
demonstreazl faptulc[
emofiile se asociaz[ puternic cu neu- ropeptidele, lanluri scurte de molecule proteice care circuld,in
intregul organism gi au rolul de ,,molecule-mesager", difuzdnd in intregul sistem nervos informalii privitoare Ia ceea ce se intAmpl[ intr-o anumitl parte aorganismului.
in
cartea Molecules of Emotion (1997), Pert susline faptulci
emoliile reprezintl o conexiune transformativi intre minte qi corp, acea misterioase comunicare, Ia nivel de mecanicd cuantici,prin
care informafia se transformi in materie gi prin care organismele noastre sin- tetizeazd,, la nivel chimic, actul congtiinfei.Demonstrarea faptului cd r[spunsurile noastre emolionale sunt decrip- tate in biochimia organismului uman este o realizare extrem de impor- tanti.
Triirile
emofionale, precum furia, suferinla, depresia sau bucuria, pot fi influenfate sau chiar controlate de noi, dar asta nu inseamnd, insi,ci
le putem porni sau opri la comandl, asa cum putem face cu un bec.Corpul nostru are nevoie de timp pentru a metaboliza aceste compo- nente chimice
-
de exemplu, adrenalina, care este eliberat[in
sistemul nervos atunci cAnd ne estefrici.
Chimia din spatele emoliilor ne poate ajutasi
ne schimbdm perspectiva gi s[ privim lumea din ipostaze atitu- dinale diferite,in
funclie de felulin
care ne simfim. Atunci cdnd, prin dialog interior, dezvolt5'm gi menlinem gAnduri pozitive cu privire la noi17
IB TNTELTcENTA EMoTToNALA iN
aclruNn
ingine gi Ia lumea dinjurul
nostru, nu facem altceva decAtsi
susfinemstiri
emolionale pozitive, cum arfi
de exemplu ingeniozitatea, optimis- mul sau motivalia.intr-un exerciliu devizualizare a emotiilor, am putea si ni le imaginlm ca pe nigte verigi invizibile care ne conecteaz[ cu ceilalli gi, la scarl mai larg[, cu toate fiinlele din
jurul
nostru-
ele formeazi un cimp de informalie specializat[, pe care noi il putem detecta s,i decoda prin intermediul unor limbaje instinctuale arhaice: expresivitatea faciald, mirosurile, postura corporald gi intregul sistem al comunicdrii nonverbale. Pe ldngd toate acestea, fiinlele umane sunt capabilesi
atingi un nivel superior, cel alinterpretlrii. Prin intermediul inteligenlei cognitive.gi cu ajutorul lim- bajului semantic, putem sd ne denumim emoliile gi sentimentele 9i si le ddm o vasti varietate de semnifica{ii simbolice, fin delimitate din punctul de vedere al structurii si al nuantei.
Inteligenfa
La inceputul secolului al XX-lea, psihologii au inceput
s[
construiasci teste pentru misurareaabilitililor
cognitive qi intelectuale ale oamenilor.Rezultatul final a fost ceea ce cunoagtem astdzi sub numele de test IQ stan- dardizat. Pe
mlsuri
ce studiile asupra inteligenlei umane au continuat, ainceput sd se conturezeteoria conform cireia inteligenla este o aptitudine mogteniti, care nu poate
fi
influenlati prea mult de nivelul de educalie.S-a descoperit
ci
adullii nu au intotdeauna un IQ mai mare decAt copiii, iar valoarea scorului IQ nu pare sd creasci odati cu inaintarea in vArst[.in
anii '70, era foarte rispAnditl teoria conform cireia inteligenla este aptitudinea misurati prin intermediul testelor IQ, iar aceastl aptitudine este determinati genetic. Totugi, cind Weschler incepuse s[ dezvolte con- ceptul de test IQ, el susfinea ideea cd existl gi alte forme de inteligenld in afari de cea studiati de el.Au existat cAliva oameni de gtiintl care au avut aceeagi viziune ca Wechsler,
iar acegtia nu s-au multumit cu o definilie static6 si unidimensionall a
inteligenlei gi nici nu au fost satisfbculi de felul
in
care inteligen{a era mdsurat[ in acea perioadl. in anii '80, Howard Gardner a publicat o lucra- re care a abordat tema ,,inteligenlelor multiple", demonstrAnd importanla 9i necesitatea dezvoltdrii definiliei, iar Reuven Bar-On a introdus terme- nul de ,,coeficient emo{ional" in incercarea de a diferenlia competentelePLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
din sfera emolionald de ceea ce intelegem prin intelect. Cercetirile con- duse de )ohn Mayer si Peter Salovey au stat labaza dezvolt[rii unei teorii
a inteligentei emofionale, teorie ce delimiteazl patru structuri de
abilitili:
perceperea emotiilor, facilitarea gdndirii
prin
intermediul emofiilor, inlelegereaemoliilor si
autocontrolul emoliilor.Lor li s-a
aliturat David Caruso si, impreuni, ei au construit testul MSCEIT (Mayer-Salo- vey-Caruso Emotional Intelligence Test-
Testul de inteligenli emolionali Mayer-Salovey-Caruso),un
instrumentde
evaluare psihometrici cu coeficienli de fidelitate gi validitate mari, bazat pe misurarea abilitililor gi etalonat pe un egantion normativ de 5 000 de subiecli.Definilia pe care ei au formulat-o pentru inteligenla emofional[ pune accent pe ,,inteligen