la copii ;i adolescenti

Ronald Rapee Ann

Wignall

Jennifer

Hudson

Carolyn Schniering

Trata mentu I a nxietetii

la copii ;i adolescenti

O abordare fundamentati _stiintific

tr A;,p n

Cluj-Napoca-2A20

,.r;iffi:*

4lltii\

u;lliY.Y

d./S!u ^a

./.i7.4..!.% |

-..:!.htua,,.

"?jL :.=

d1/.4/tu

":ri,,.Jft,

r4;!

/ .

^..

"::,..;j12ft

--\

Cuprins

PrefalE la

edifia in limba romini

⁹

Multumiri

LL

Introducere

L3

Capitolul l-

Evaluarea qi

diagnostieul tu[buririlor

de

anxietate

²⁷

Capitolul2

-lnfelegerea qi

tratamentul

anxietXfii la

copii

^gg

Capitolul3 -Studii

de

caz

53

Capitolul A-La inceput

de

drum

57

Capitolul5

-Restructurarea

cognitivi

77

Capitolul6 -Relaxarea

^gT

Capitolul

T - Managementul

comportamentului copiilor

¹⁰¹

CapitolulS-Expunerea

L25

Capitolul

^g -

Ankenamentul abititililor soeiale

^i.Ss

Capitolul l0

-

Asertivitatea

173

Capitolul ll

- tncheierea

programului

LBT

Postfaf5 tg't

Anexi

-

Tratamenful in format

de

grup

Lg3

Bibliografie _Zlt

Introducere

Delincrzenld, abuz sexual, consum de droguri... existd multe probleme care

apar in copildrie gi care sunt mediatizate la scarh larg5. Conlparafi-le cu subiecte

ca fricile, timiditatea ^qi nervozitatea

-

^{nu suni} tocmai la fel de ingrijordtor, nu-i

aga? in mod traciiflonal,

atit

publicul general, cAt gi profesionigtii din clomeniul

sanXtdfii fie au ignorat problema anxietdtii

in

copil5rie,

fie

au considerat-o o

problemd mai

pulin

importanta, chiar

kiviald.

Fondurile publice, implicarea

politic5. _qi interesul public sunt centlate pe temele care capteazd

titiurile

ztarelar

si

sunt absente pentru probleme precum

fricile gi

fobiile

in

copildrie. Rata

-imiterilor copiilor gi ale familiilor acestora spre specialigtii iri sXndtate mentald

:-ratd acest lucru foarte clar.

Numirul

trimiterilor pentru copiii cu probleme de

:rternalizare, pentru copiii care consumd droguri sau pentru cei care au risc

,re suicid copleqesc institufiile de sSnitate mentald. Copiii anxiogi apar rareori.

l:obabil cX este explicabil, finAnd cont ^{de aceastd} sifuatie, faptul cX n'Lare parte

-:rntre specialiqtii in domeniul slndtdtii mentale consider5 anxietatea in copil5rie

- '..roblemi ^{rar5. sau o} componenti obiqnuitd a dezvoltdrii copilului.

Cu toate acestea, tulburlrile de anxietate reprezintX cel mai frecvent intAlnit

.:

de tulburare mentalS in aclolescenti qi copil5rie. Aceste tuIburiri nu afecteazi

:- nrod ob$nuit functionarea copilului la fel de puternic ca alte tipuri de tulburhri,

,: -'-r ele pot sd genereze o suferinfd majord qi sd interfereze

in

mod dramatic

-

*

r'iata acestuia.

In

copildrie, anxietatea interfereazX cu abilitatea de a stabili

: : r:tenii, cu performanta qcolard gi cu abilitatea de a profita de oportunitltile de

:.2l'oltare a carierei, cu activititile gi coeziunea din cadrul familiei qi cu nivelul

-::r€ral ^de fericire _6i stim5 rle sine. in plus, copiii cu anxietate au un risc crescut

" = a derreni adulfi cu anxietate

-

Stim

cI

^la vArsta adultd anxietatea interfereazd

..

:lunca, relatiile gi satisfaclia generali ^{gi cregte} riscul cie consum de droguri

-.:.ruz

de alcool, depresie, suicid sau probleme rnedicale. Agadar, anxietatea

::'prldrie trebuie reconsideratd ca

fiind o

problemd importantd

cu

^efecte

-

_,,:,re. AjutAndu-i pe copii sI treaci peste problemele lor de anxietate, nu vonl

-:gafi

doar experienteie lor ^qi oportunit5file la care au acces pe termen scurt,

:

..

^termen lung, acest lucru ajutd, la reducerea costului personal gi comunitar

... lerabil asociat cu tulburirile de anxietate la l,Arsta adulti.

Drn fericire,

ilteresul

gi cunogtintele legate de

tulburirile

de anxietate

-

_{-- :'tlarie se extind cu}

_vitezi

_{maximd. In}

_ultimii

_ani,

_numlrul

cercetirilor ^de

" ---:litate qi al clinicilor care oferX tratamente penku anxietate

in

copilSrie a

".: - ^{: t} spectaculos il1 intreaga iume. in pius, numdrul clinicienilor qi al seiviciilor

'.

::r',atate mentalX care se orienteazX spre aceastd probiemd este

in

creqtere.

\J

I

r€

leruro; ap

un-qul

4inLu I€ur PraJo aJ€J

lrupe]

pqrsod u1

19o

nPS :

allraJtP lLrapl^a

.nrS ap +eurroJ

un

El

]qltu€J grn8urs

nl

o

lrPr

Els€aJ€

uI

t:q:erd

adLngotu

PnprAIput €tnun qsa

deg) aunq ap

€I Ia,

;edr:uud

r

uI lrsoloj 7r1'rarr€g) alualoJxa

nllur n€ Puulsuean$

dnrB rps

leruro, aP

Lq

rriqsalll

PII€

o

n:s

ap +uarll€l€rJ,

salall arP

aIIIEJITIpo1II

n4uad npe

PrEPu"ls

is z.q

earezqenldaruo:

aiop€ InzEs uI

EuaL{

lElorluoJ nrPnls

r{uugd rcC

'rEoP arPl

unpato.rd eaPturdn-r

rr1,Je

ue

'nlduaxa

a6

lElP tsa

n:

'glrlu

retu

i

E: ruaundnsard 'luP

"al

in.\P

r.uE

rou ar?l

-r,qetuxorde aqul

lei

u.slp '1eratra8 u1

lrelu I

r€Lu rdua:saloPe

rza:Jsrop

rflur aP

rPrtr

;olol

LuoA

'alo^au Il

P-1

ruaS polo ur .,ndor"

t'

;rr1

lnlsep 3p

PuIAap ?{

E:oJ

glsrg^

adn:-q aP

alil.Jlp

n:

p:sea.rr-qoj

1-tr-"ia.IO

?3JO)trI !S

l.Ilur"r

:ns-ui'ijs1r

ro.larr t5

qqi:

p ii]iLr-- 'luaPl.\l

;1p rS

elEolour1ulal

a::::rJ

al:aJsP

?-\?-?-

:l--:tj

ap e alulPrrl

'rninlotEnnpe4

- 4ou

(tOOd

UISV Ernllpg

€I eiap lnrgde

e

fiut.tacl ntluad

n: snd

yi43 std

up

ajqafiLlu - ap

aua1,1o.Ld

lnpdot rc

tjaln[u nn as rn,Tt Inr'unlo1

r

'InF+uaIIJ eaped

urp n.rprrldrur

rS e rariea4oru

earern8rse

luarJt lrurrlue rS

rnun pf,spalr.rlod

as ps

lgJlq IaFsE rnlnr.ue.r8ord

earqdepe rr rE urnJ

tardelel

alenprarpul a1e

alapadse

ad ezqetol as

ap dplrunlrodo E

allnr.u reru

dru4 rS

lpru

reru rnlnfnaderal

pra;o

a;uip,rr4 rS

lnsarord ap

rogriuarlo 14

p

are;qdrur ap pperB

a15an durrpd n4uad

I€nuern aP IaFsE

rnun EaJsztltln

l"Arasqo Pr

roN uru

'prnr

rp

€au€J t4 alquaza,rd

alaf,

n) aJ€Inms

luns aprinraxa

ala5g rS

rer'p.4seoneauump plusatu riurrpd

n4uad

aza[[Iqns

+ruaru ps

alsa

F+xaI

'Era+sa)e E a.rrnf,olrq

o

nu 'rarderal Bf,

p+uaf,Erpe

gsJnsal o

Teztleat eJ

apa rogiurrgd ppnueT,q

'nirc.raxa

runrard 'arezuolruour 15

ap rr1sa8ns

aig

15

'Bauaruase ap 'auduor

alelarxue nc rS

rolxdot rdurrpd

a4gc

+rJPurJn ap

ap .rosn

[nq*I

un-4ul

rr3a1e4s allraJlp

arrJsap E+sEaf,v

'r,,,riur,rpd

n4uad sed nf,

prq8 sed

un

- a+plalxue

atualqord nr ap

ppdor

delnfe

ptr'

runJ// ps

:rolljurrpd p+Esalpe

a+l€] o

sr.Irs rB

'lqnaderal lnsarord rue

slnlE

ru]uad e

'a+€proq€

rop8ale.qs

earuluarualdwr nr+uad riplra4re

rS aSrJ

alduaxa auriuor ap

1o11dee

aJe)erd'riennl

a.r€)

rq

rnlruparu

agra8ug.qsuo3

ap

p.4suoaeauunp 1n+ua{) rS

ap adlury

t4

rr

aprJap EA

daa pa ernrpf,

urdnse

puu

pr.uurSo.rd rep

'a1pra;1p

aduarrralur ap

aruerSo.rd ra.q aJ+r4

aSie.redruor o rsp8 daur'rra:npo.r1lrr ralsa)E

Inluug €-I

?uarlJ

rnJp)ar1 alroAau pdnp

lron

ruerBord un

E+IoAzap

s ap Ealu1lgqrxalj

mlnueplrqlJ

prcro €ailEl

leseruoo alsa rS

pnldaruoJ arapal ap

lrund

rnp relnurs InlErJal€ur

'IaFsE 'ataleoap 'rolaiulpaS

mrrpJo ezeq

lgmp

ad

alquazard .roptruqa+

ezEq

ad

pqer8ap relrr

EauEf, +vztue8ro

'saf,Jns

ruv

luaur€ler1

ap

ap

luerSord un

azaluarualdun

plu$lrrJl ps

AqEIaJ piuarradxa

uerJnnlf rnun nJ

alrurrad 15

n4uad u

?EIIqap ruru

rJluqal

lg)

alsaJe urarJJsap

+€JraJr4 ps

'royrdo) alp

tuy

alslaxue

ap

rolrrprnqln]

€alelEJl n.4uad

aluelrodrrr g8aler1s

p;uqa1 13

ep

rp1unu

un

ar.rlsep auef, xrlsuaJe

'udor

rriplerxue EI

EalEnIEAa

ernluu rS

ap a1e8a1

Jolpraluop

eanradore p8ugl

'aiugsounr ap ed

pzuq plspare apurlxa ualnd

n4uad u

aper

E4sEaJE rtrarJJs ps slJap

'arrpydot ruy

rdplarxue 14

pluaruulu4

eeJ€nIBAe rS

rEJnlEu

a.rdsap

rolaiuq$ounJ ro1

€aJellonzap dors

pup^€'alelualu eJ

11iqfp.rpr

1nruaruop rrn-doqs4rozw

ri

^ruruSas 8.4rlnr+ ap asJalrp n.4uad pndnr8 ap B6ruorsarord t4

ruaudsns

1e1ada.r ps

potu

lnraf, 14

fu

E-s

'IuE

rolrur1p

lnsrnored a4

ailEJ Hlssers ardsec

rnun lnsrnrred up

urind ad

as-npueuduatu 1ar

pl€J pls€aJ€

'aro[eur

rrpaur nES

rJpJor1auru

pug4sr8arr4 rrdor a.qup

oy,g1 alsad

nt

'areolefernrrq ap ura4xa

e+sa saJf,ns

ep p.qsuou

ElpU 'nnuquoJ poru

rq

e]EzrlEa.r

arrndrua roprpnleAa ezeq ad

r4Sou rS

giualp

ap e1

lnurrd mp-{)€qpaat'

ezpq

roprp;rnporu ad

sndns naralu lsoy e

rgrirmr3 rS

a+€prl"zr aruorrelue arueJ3ord

ad

Rzeazeqas Elsaf,V 'nr+sou

pruer8ord srnrred

ealelrroleur ne

eruf,

erlqp

'rrdot ap

a+ns E,ra+VJ

lnzpl

lrrv

'rue arazardue3

alduS rS

allr4 Elsrgl nr rolndot ap

als+aryus

alaualqotd ad ap

gez.rlenads ErIuUl o

endgr ap rue

e[ap

uaJnpuoJ roN ^'3un1

uarural

roprdplpunqul ad

uarauduaru

alualarxa 16

aletlnzal

leduaprna nE ere)

'arrgpdor

Ealelarxuz uT

n4uad aduanrelur

ap rolaruerSord

elalellnzar

€I

areo+rraJar al€Io4uoJ 1lpnls

€Aalgf, eletqqnd

lsoJ n€

'rrre

rlurl

^mrrqln

'ndor u1

q5are n4uad luaruele.q

ap

a1.ripf111qlsod

ap

auralqo.rd alsar€ rS

riuaufuof, ap

relrr

lol luns

r.re1or6 rrrarpsuof,

perparu Iruuaurop 16

rnp nuarJqf,Erd

fiuatsalopn

fi

uCot a71lipamua

lnlLtauuqq

tL

:: :-.: mai conshienH de

:,

acesa copii. In

ultimii

e:r:.rare

la

rezultatele

ie.

;are au evidentiat

". ,..,.5'

ziLa pe Lrroblemele ^de

. _-i::.. -'-azut cAteva sute

;['u

-r,cesta se bazeazd"

;rii:u-s modificS.rilor pe

a e-''aiuarilor empilice

f:r-.

de incurajatoare,

lu lr-iaiore, aceasta rat5

.

:e--.etat

si

susfinem

uri ie

profesioniqti in

rnosirrtelor lor despre

de"crs si scriem aceasti

:

Pe ldngd acoperirea

j.

_aceasta carte descrie

ata-rea tulburdrilor de

h:-ii

cat mai detaUat,

ji.a-

_sa implementeze

u:ea

mai

degrabd pe

=1or. deoalece, astfel,

cn..asat gi cartea oferd

Jupa nevoile fiecarui

ie

rntre trei programe

a \-a vefi decide va

fi

n1e rnediului

ln

care

pentru implementarea

:te adresati

pirinfilor:

ib.id pas cu pas perrtru

rj

usor de urmS.rit de

rea. fi9e gi sugestii de

e realizat ca o resursi

te arenit sd sublinieze

ie sunt similare cu cele

unur astfel de uranual

::-.-esuI de invatare gi

ae de a se focaliza pe

-.gramului astfel incAt

.hei si a implic5rii din

:

^". .:: .'t ptas pctttnr pi.nnti

Introducerc 15

tnainte de a parcurge sec!.unile principale ale acestei cdrfi, trebuie discutate

c6teva aspecte practice.

Terminologia

qi

diferenfele

de

vArsti

Evident copiii de vArste diferite qi in stadii de dezvoltare diferite pot sd

aib6 nevoi _Ei rEspunsuri foarte diferite. Asffel, de fiecare datd cAnd este posibif

vom incerca sd oferim variante Ia strategiile discutate, asffel lncAt ^acestea sA se

potriveasc[ cu diferite grupe de vArstii. Limbajul uFlizat pentru a descrie aceste

grupe de vArstti poate sd varieze de la un grup de profesioniqti la altul _Ei poate

si

devind destul de confuz. Apadar, noi am decis

si utilizim

termenii de ,,copif'

gi,,copii" in mod generic, referindu-ne atAt la copii, cAt gi la adolescenfl. CAnd

va fi nevoie, vom folosi termenul de ,,copil mai mic" pentru ^{a ne} referi la copiii

mai mici de doisprezece ani gi termenul de ,,adolescent" pentru a ne referi la

adolescentii mai mari de doisprezece ani.

In generaf disculia ^noastrd, va fi valabilX pentru copiii cu vArsta cuprinsd

intre aproximativ gapte qi gaisprezece ani, deoarece acestea sunt vArstele cu

care

noi

am avut cea mai multd experienfd. Penh'u copiii mai mici de ^gapte

ani, presupunem ce pot

fi

utile tehnici foarte sinrilare, deqi, cu cAt vdrsta este

mai

mic[,

cu atAt este nevoie de mai

multi

implicare

din

partea pdrinfllor.

De exemplu, am aplicat un program de succes pentru copii de patru ani, care

cuprindea proceduri foarte similare cu cele prezentate

in

aceastX carte, dar in

care doar pArinpi participau la gedin,tele de tratament.

ln

prezent, realizdm un

sfu diu.conkolat pentru ^testarea eficienlei acestui program.

tn

cazul adolescenplor mai

mari

(cei cu vArita peste qaisprezece ani),

concepfualizarea gi tratamentulsuntsinrilare celor dincazuladultilor; tratamentul

standard pentru adulp poate

fi

aplicat cu succes

in

aceste cazari, dacd se fac

modificdrile necesare in raport cu stadiul de dezvoltare al acestor clienfl.

Tratament

de

grup versus tratament individual

O altii chestiune relevanti se referi la posibilitatea de a aplica tratamentul

in format de grup sau in cel individual. Primele noaske cercet5ri la Universitatea

Queensland au inclus un program de tratament individual qi rezultatele au fost

excelente (Barrett, Dadds qi Rapee, 1996). in programele noashe mai recente, am

folosit

in

principal un format de grup qi rezultatele obtinute au fost cei pufin

Ia

fel

de bune (Rapee, 1996). Alegerea utilizXrii

unui

format de grup sau al

unuia individual este decizia dumneavoastrX, care se va baza fdrd indoial5 pe o

motivaf,e practicd.

In aceastd carte, majoritatea capitolelor sunt scrise din perspectiva terapiei

cu o singurd familie, dar,

in

cele mai multe sifuatii, aplicarea acestor strategii

la un format de grup nu va fi foarte

diferiti.

Acolo unde apar chestiuni in mod

el.ident diferite sau unde se aplici metode diferite, arn incercat si le discutiirn pe

cit

posibil in cadrul secf,unilor relevante. La sfArqitul cdrtii, am inclus o anexf,

care oferl mai multe detalii asupra aspectelor specifice aplicirii acestui program

inh-ul

format de grup.

r lPr Psnpo4ur

PS aq

r{aql

ErBalE4S

nrl€d ruE

Jolrrdol ap

r-f,nlard'a1e1"rqdaPt4

r?dES o ap Arsualur

grrnrs ap adua,t.ralut

1de; areraprsuof, rq

Er

r"ru 'alElrlrqlxalI P

nl

rs'glEIT"+ap a'rEnleaa

alsafv lelqdruol

:ls

qsLrqxa

r€tu Pluro,

o

Pnou ap ?s

prEpuEls

?urn

'rugruPldPs uT

retueldqi arazardstrn

nerSord uprqde

toi11

,"{

nEuad'1luqa1 e

ad

;ru-e

lun: gdnq

aldtuaxa

P

€^a+gJ

alrrgr-urn rs

rogrndors

luPlolE Eq

pu9ruJn PS

I

--rdq

lnrreuarS'c{nr8

ap lP-ualrll lrlunuP

Lrn

lurpaS ar€Jarl u!

uro,\P

ruo-runlgdng

,ra.{ apua8e rola}rrallp

'lnsarord ;nd

aqrrqrad

riprudun luns

arel nu

=rord

azalrale 1o1

ri

Ps

]ar\1rP

atualqord ap

nt

:1U?7IE TO' IN]IIAUIP]P

Ir

,'luaruElErJ rnln8arlul

rn 'S

'Lin1o1 n8alP!'

J nes elapour

n4uad e

n-1sIp uIoA

runl

pdng

'Llnz€f alaun uI

Es alair,npaS

el alPfIFu

,lse nu adergrs

ElsParE

reltuorp pdo:

ieier

un

'rnppdo:

earaliar:';-l

iuiiz

Sarlr.t alurEd ur,

'E:.nFas

adr:g:ed e1

:=

l

a4Lnp ra

PslPllJQSrr i?-

nJ.J? nf dLrrl

g:ean;:

ui

zr

asndap aTunlrt-l:

";iinrqd rn5us ,5

r-tn

l-

rL-l:'r-reure ?-[

adr:qrei

?s

,[rjn;ir)s

ti n:

tnpr-ei::

lsaru pdor

gjeaq ad

aJ nf, E

grnqp8q

q

deruro;ur ag

arnqa4 ,rol ps

Inlor

alsa

snpar

"p

lVf, luaraJTpur

'rnlngdot eanftr8r4

earalSan rS

ep pdnro as

aJEf,

fo1 1a; aiwpaS ea rl 14 al€ru leurluJalap alred ^{ap rJolJ€J} r4'13np1 'pEterd ^{poru '1eapr}

u1

pdnqred aumus aurf,

aiqpaS

-

ur eluazard )rzq

"u

amqaq ps

auuosred alsaf,€

pf prrqp8al nr 'rnlnruerSord aprnparo.rd

lsarv

nrrnl nu ^{H4IdtuT lergdeau}

pld",

14

alErurortll au ps

amqarl alBcrldrur

rolaueosrad Flsar rs,pueosrad

ap o +InrII rEur nJ

drur1 e:a4ad

ppdo:

pugt

puryv

'pluegoduu

aueoJ alsa Eiuaatasuot

,ndor n;1uad

luatrrslerl

ze)ie

ap

aJs;uo

el W

€T Ia,

'psnlJur ps ernqaJ+ aq rnppdoc

€alelarxu€

arnqr'quor ps EI

arud areJ puuosJad

atr;o ,l1nur

.aiulpa6

pry

alsaJp

psnlJur g uJ

aleod rnppdor

earrfrr8r4

earal3ap rs

luqroduu 14

un IoJ

preof arur gueos;ad aruo

'aqolu lsal€

lnpdor urc

e1n[e rS-u

n4uad luaruelrodruor lnrrdord

eqtulqes

1od ps leeur pleod ^efn[B

q

earaund ro1

_t4 lgl'(areclde

¹⁵ e nquad runc sipnr+

rft

lapse) a+€zrJqn

alrJruqal

"ipA14 e n4uad

1g1e

rsnpur luns rriurrpd

,sorxus

pydor

^ap

lquazardeJ alsa Inlnluarrrelu

q lu

amz11uJoJ

Irqtund ap

riap ,a1u1anl

atlu

nJ

^{nqud ap 'aro}

rrazpnop ap rS

drug rinaderal

azauorire ec

lod gs

eqSate

pldey pr

aundnsard lusruul€.q

ropiurrpd uJ

EarapnlJur a.rdsap

p4seou earezqenldatuo3 preof aueosrad

un

Ior r4 luepodrur ^earalSarc 'rnlngdol

aJace

ptep ,gunq aapr

o

alsa luarus+eq

lnuer8ord

ap

r4 rarpru€J

uqwaru rp

rol1e EaJapn[JuI

'rf,rur r€ur rrrdoc n-quad luepodrm lerlads

pow uI alsa

rlJf,nl +saJ€

'al"lalxue Jsp

nt urdot dol n4uad

luawE+EJt

q

ropiurrpd earapnlf,ur

upraBns rolll 'rofiua)salopg

InzEJ uI

rerqr rs

luaruule4 t4 ropiur.rpd

rrapnpur

€}rJo}€p 'rrf,lJauaq urnf,rJo

rede

pl

ared

,4u1p as

aJapa^ ap 1;und

trrutu urg

reuu

rndor n.quad paqe:qruxas

]soJ

nu u

rue ataza.rdzun rE

ap rf,nu reur

urdor n.quad

saIE reru pAqef,rruruas

rruralnd lsoJ

giuata;rp E

Fls€aJ€

,ISnloJ .roptdor reop

lEsaJpE

InluaurElE4 €-s

aJE)

q

urienlrs ap pie!

'ropiurrpd earearldurr

aundnsard

pugl rJunlE aurlq r€tu ArlE)rruuras alg}Inzar

alElarxuu ar€

royrdor ne

Inluaw€lpJ+ gpn4s alarurrd eiuartqa ardsap ropiuaaralur l]arr€g) Ja '(966T ''[B lv\gre we p)

aqqp

Inun-4uJ

'rarlrrueJ r€ rrquraur roll€

p

a.rerrldun ap lnper8

nr

prnlp8al u;

arzrJap

rietunse o

p^

ps Jesaf,au alsa

uun€aplolr4,udor

dqe4

pug)

rlunlv

IaHIUTEJ

sarEtrldlIll

'tordrlar

a1n[e as ps EJolsaJe

alpurad ai a+IraJIp runJar?o rJruJnI

ap rJarual n?

aJEJ

rolndo;

ea,rudn.r8 ,sn1d

.plunJfuoJ u1

os aJEf,

nr

alatualqord

3J+urp alu€3rElu

afiplrrupurrs

BI sale retu

duaje

+uns ra

rlpl

,udot a.4tq areiuelsrp

p)np EI

red ps

nu

aiuara;rp

aIITII

'n4sou

I

InzEJ

rq wnre

pugd

leuodrury

e

arEproqu p+sea)v 'alElarxue

rolrrpJnqlrq Indtr ap

ap arictmy

aprndnr3 upredas r4

nu'ErlsEou EJnnIJ +uaru€l€r1 l4 lsace

uprrlde pugJ rJunfp ,.rupuns

poru

uI ^{aiirarayp r4 poru} 'rrrmds

alsaJE

qn)srp

ruoa'plllleJd

r4

uaraund ro1

alSarrrrd af, €aaf, r4 aiuerapp

rude

apun oIoJV

'u+IB EI aJEJnqIn]

q

o

ap r$ealare rr

lualuule4 JoA

ap rop.rnpacord e

alelrroleru earEtr [ 'pJrraua8

plsap ap

?JarrrEru o-r1t4 ndor

rdpqarxue e1

In]uaurE+E4 ap ap8a1ur1s 'lualtrElprl

urc

lsaJe ad 'zrqoru lnsrnr.red ralsaru 'rirpc urarJf,s ardsap

a1$arrrrd aJ Eaef, 14 saIE retu'BalsaJe

a4ulp eiaiuara;rp Unur

xaspdap nf,

alularxue

rrprnqln+ ap

alIJaJIp

a4qp

apipluelruns

,Br+suou

eatezrlerydaluoJ

.c4sou8erp uI

ap rrnd4

alpraJlp ar+ulp rolaiuaragrp erualqord

ElnJsrp aleod ab ,auo8alel

rSeaa:e 14 r6nlcul

luns

alelerxue nf,

rudor

rjol

aref,

l4

a+Jef,

o

puLrJ3S

Inrr+sou8€rp al6eAlrd at

eaat uI aiuareJlc

rtuaxalopu

ti

udoc u7 71jy1a1_rua

lnluawtryrl

gI

un:

rnclu;i

irr

aceeagi

ire

^,f rlerite

tipuri

de

re drlerite

tulburiri

de

ales ln ceea ce privegte

tel carti, scriem despre

:nci

\farea majoritate

ue la a1ta. Acolo unde

a

i-om discuta aceste

t :n ;Lirrica noastri, nu

:iate. -{ceastd abordare

rte

nu

par

si

^{duc5 la}

ri2cie marcante dintre

ilor

cdr€ au temeri de

rFrN.

;.i r-a asumaLi o decizie

nilier. Ink-unul dintre

d . 1996), am aritat

ci

- mai br-rne atunci c6nd

raLan enful s-a adresat

emnificativi

mai ales

rin.ahvi

pentru copiii

:um Lreneficii, datoriti

,cendlor. Noi sugerXm

rae'rate, dar acest lucru

I

cie katament este o

i;r

cre5terea copilului.

katament presupune

uZzeci _9i patru de ore.

iui

este reprezentat de

:hnjci-le utilizate ^(astfel

rntru a invata cum igi

prlul

Din acest nlofiv,

gTriuea copilului poate

e pare

si

contribuie la

re a1t caz de tratament

n,J copilul pekece tim.p

Erebuie sd fie informate

nplica neap}.rat faptul

- cine anunre participX

i

Tofugi, in mod ideal,

ndiferent c6t de redus

I

rnvatd pe copil acest

lntraducere 17

program qi cu scopurile tratamentuiui. fn familiile unite, noi incurajdm p6rinpi

sd participe amAndoi la qedinfe, dacd este posibil. Este oarecum inutil sE lucrezi

cu un singur pirinte, dacd celdlalt p[rinte submineazi

fdrl

si igi dea seama toate

eforturile depuse. fn cazurile in care

pirinfi

sunt separaf, dar copilul continui s5.

petreacd timp cu ambii, din rrou incurajdm ambii p5rinp sd participe, atAta timp

cAt ostilitatea dintre ei poate fi

linuti

sub contool. Nu are sens ca amAndoi

pirintii

sd participe la gedinfi, dacd acesta va

fi

transformati intr-o ceartd. Atunci cAnd

un pdrinte

vikeg

apare in famfie gi atunci cAnd acesta joaci _un rol important

irr creqterea copilului, noi

iI

incurajEm

sI

participe la qedin;e. intr-un caz, atrr

tratat un copil acompaniat de doi perinf separafi qi de noii lor parteneri. Evident,

aceastd situafie nu este recomandabild

in

general, datoritd probabilitdfi foarte

ridicate ca gedinfele sf, se concenh'eze pe alte probleme decAt cele ale copilului.

In unele cazuri, chiar qi fraf,i pot

fi

invitap

sI

participe la unele ^qedinte.

Dupd cum vom discuta pe parcurs, uneori ajutorul frafilor poate

fi

foarte

util

penku a modela sau pentru a realiz.ajocuri de rol in vederea aplicdrii anumitor

skategii. Totugi"

in

generaf

nu

includem

alfl

copii

din

familie pe parcursul

lntregului tratament, decAt

in

cazul

in

care gi aceqtia au o formd de anxietate,

tratamenful focalizAndu-se asffel ^pe aceste probleme. Includerea copiilor care nu

au probleme de anxietate poate foarte ugor sd modifice focalizareatratamenfului

Ei sd afecteze tot procesul in ansamblul siu. Includerea membrilor familiei extinse,

care nu sunt implicati ^irr mod direct in creqterea copilului, poate, de asemenea,

si

perturbe procesul, pur ^gi simplu datoriti mdrimii grupului cu care se lucreazE gi

diferitelor agende personale cu care este posibil sd vS confruntati.

Dupi cum vom discuta pe parcurs, atunci cAnd conducem efectiv gedinfele,

avem in fiecare gedinli un anumit interval de timp dedicat individuai copilului,

un anumit interval dedicat individual pXrinfilor qi un interval dedicat familiei ca

grup. Scenariul tipic presupure inceperea qedin-tei cu copiii ^gi

pirinfii

irmpreunS,

urmAnd sd alocXm ti:np separat pentru fiecare. Incheiem gedinta cu sumarizarea

ropurilor

urmirite gi cu stabilirea temei penku pXrinf, qi copil.

Citeva exemple de aplicare

a

programului

Dupd cum am precizat mai devreme, am scris aceastd carte focalizAndu-ne

pe tehnici, pentru a permite o cAt mai mare flexibilitate in aplicarea programului.

Noi aplicXm programul de fati,. pe parcursul a noud qedinle, pe o perioadh de

unsprezece sdptdmAni. Totugi, alte programe se extind _Ei pAni la gaisprezece

sapEim6ni.

In

urmdtorul tabei prezentXm

orarul

pentru programul nostru

standard de

noui

sipt5mAni, precum gi

o

sugestie de program mai scurt ^qi

o formd mai extinsd de program pentru cazurile

in

care tratamentul este mai

complicat. Aceste sugestii de programe se adreseazi situafiilor care, dupd o

m'aluare detaliatd, se preteazlla un asffel de orar. Ele trebuie

si

fie interpretate

cu flexibilitate, mai ales in cazul tratamentului individualizat. Este necesar sS se

ia tn considerare fapful cd, pAni acum, nu am testat eficienta programului pentru

interventie de scurt5 duratS, deEi am ob,urut rezultate foarte bune cu programul

inbnsiv de o sXpthmAnd, conceput pentru familiile care provin din zone mai

indepdrtate, precum qi cu programul de gase qedinte penhu educarea p1rintilor

copiilor de patru ani.

Strategia cheie, dupd pirerea noastr6, este expunerea. Expunerea trebuie

si fie introdusd cAt de repede posibil qi h'ebuie oferit cAt mai mult timp pentru a

ac dllrq uaJo nr+uad E

nr '-

alel.rEru aloiurpos+

a,\rlrubol

rr.rPJnf rn.qsa.r

P rS aJExPIaJ

ap.rollruqa+

Ea.r€frlr€rd

*JolrJluqs+

€ eJef,rId€

ap

mlnpow Ealrrlzr^eu roll4rqe+

aJEild€ €

ap

mlnpow

€afinz[^eu s

roIrlruLIal

EaJPlrif

€,rd larexela.r

ap .rolrfruLlal PaJaf,npoJluI

rolrJruqal e a"retrJde ap

mlnpour Barrrlzr^au

a1epe.i3

n,raundxa earadatul

?

mlnrdof, Inlntrua$€lroduror Iruuaruagutt€ur

1€aJ?s

-uadruoJaJ-olnE langruSor rrJPrnlf,n4saJ EAJEJBJPId

alepur8

nrarmdxa earadarul

rnlnpdor rnlnluatuelJodruoc pquaua8ur"reru leaJeflradrsoJar-olnE la.nqru8or

rrrPJnlf,nr+sar EarEf,rlJsrd

€

aanlrurSor

IrrPrnf)n4saJ EaJaJnpo4uI

rnlnpdo;

InlnluarrrEuodruor plueua8euer,u 1a,rqru8o;

IIIPJnlsnJlsaJ uaJEJIlf,erd anqru8or

rrJPJr4)nJ+SAr

€eJarnpo"qul

Z

IqE?alxus

EJnJeu lrriorua

16

r.rnpugB e4uTp radeler Earrpqsls

ie:qnede;a+ radelar e"rtn.qsuoJ

azrqruSot rrJPJn+JnrlseJ Earef,npoJ+ur

lrdglarxue

€Jn+eu

lrriorua

rmpug8 rS

oqu-rp radelar

€afilrqels lac4nadera+

radepr €ailnr+suoJ

uiglarxue

EJnl€u lrrioura

l5 rrnpug8 aqurp

rardelar earmqels

ierr1nadera+

ra{e1a.r

€aJrn4suoJ

L

suqxa prur.r8o.r4 ElErnp ap ariuaa,ralur punrs

pwe,rBo,r4 ap

prEpuEls

nltrsou pue,r3or6

piulpaS

ZL

TL

0l

aralar{fr4 nr.uerSord r4TPrr} ap

alradsy r--

6

r- -i

[t]lLlt{31 rr?rrf d€ ap

?:.[n zr-\au

!tr"uaIluE ?

:g:i-\qIasI

DrrtruLla- :

=:::l1de

ap

;a:i:.1.\at

:iPI)Or

ril?

nqLra(

i:,;?'J?llu'

:-i:

rnpojlu

"i,r-.rl-,Jqa}

:::li-,de

ar

::::na-\al

prEpuEl lnruerSor

I :

Eiurpa s

luaruulEr+ ap erusr8old

aldtuexf

ap

IAq€I

'Inlnluaue+Er+ snps

snld un Jsapa^op

rop8alor as

e1tryurq)E] ap a1e8a1

rolal

rB p grpors

alelrrusar8e 14

ap

rolarrralqord earelncsrp

runtard

rS

,rriplrrrqrasu

p

apnos

rS

rofiplmqe

rnlnluaureua4u€

prEorJalln eareBngpe E

,axaldruoc relu

alBzrleraua8 r5

arualqord

nl

urdor nf, salp reru 'aleoads alrJnzef,

u1 'ararrndxa

a8unfe e1

n4uad e

ealec

azarnsn

aleod ps

arur 'pdor n4uad

ppn

alreo;

ar€a1e4s plIE

-rJ o

arexelar ep lod

al-r4uqal 'dunt riale pug3 'Eralsare

eiuanrp e16an

n.quad e

earaundxa rB

rlg8ard

n.quad Er1n alsa pa4ruSor

eaJernlJn4seJ'ulaundxa earadarul

a+ureul ap

'etgde o

fiua-.sa1opn

*

udot

llilla*ua al

lnjualuiljb,Ll

L g

nih\-a este utild pentru

rd ar-eti tirnp, tehnicile

care poate sd uqureze

maj ales cu copiii cu

ara a axfrelramentului

nrea

problemelor de

rr se dovedesc un plus

ament

Introducere 19

-:=:infele marcate cu un asterisc ar trebui urmate de cel pu;in doud sdptamdni de pauzd,

-...tru _{a oferi timp} de exersare.

P:ogiamul extins

I

-- rstruirea

:=.:. :iei terapeutice;

':r:i.uea :;.re ginduri

^relafiei

s- .]l'rotii; natura

a:,rretatii

^:.:iot-lucerea

:=slructuririi

:rlrrtive

Practicarea reskuctur[rii cognitive;

auto-recompen- sarea;

managemenful comPortamentului copilului

lniroducerea

tehnicilor de

relarare; practicarea

tehnicilor Praclicarea

t=hnicilor ^de

:elarare qi a

restr'ucturSrii cognitive

Sedintd Programul nostru

standard

Programul de

interventie de scurtl

durati

Programul extins

6 Revizuirea modului

de aplicare

a tehnicilor;

introducerea antrenamentului

pentru abilitdfi

sociale

Revizuirea n'rodului

de aplicare a

tehniciior; aspecte

ce fin ^de finalizarea

programului;

incheiere

Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor

7 Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor; discutarea

asertivitdpi gi

antrenamentul ei*

Revizuirea modului

de aplicare

a tehnicilor;

inkoducerea antrenamentului pentru abilitdfl sociale

8 Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor;*

Revizuirea modului

de aplicare

a tehnicilor;

discutarea

asertivitdfi ^qi

a situafilor de

intimidarel tachinare*

9 Aspecte ce fin

de finaHzarea

programului;

incheiere

Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor*

10 Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor*

11 Revizuirea modului

de aplicare a

tehnicilor*

Aspecte ce tin

de finalizarea

programului;

incheiere

t

L

Capitolul

¹

Evaluarea qi diagnosticul

tulburlrilor ^de anxietate

Simptomele tulburf,rilor de arrxietate la copii sunt similare tulburSrilor de

anxietate de la vArsta adult6. Conform manualului de diagnostic qi statisticX a

trr1bur5.rilor mentaie, DSM-IV-TR, categoriile de diagnostic intAlnite

in

rAndul

copiilor sunt: anxietatea

de

separare, anxietatea generalizat5, fobia social5,

Iobia specificd, fulburarea obsesivo-compulsiv5, sindromul

de

panicX

cu

^qi

;ard agorafobie, fulburarea de stres postkaumatic, stresul acut, tulburarea de

:daptare. Dirrtre aceste categorii, cele mai frecvente sunt anxietatea de separare,

,'^nxietatea generalizatS. gi fobia sociald. in cadrul acestui capitol, va fi preientatS.

.r fobia qcolarS, tulburare care nu se regisegte in DSM-IV.

Cu toate cd tulburdrile de anxietate implrt5gesc o serie de caracteristici

:-rr1rune, ele diferi, in primul rAnd, in ceea ce privegte focalizarea specifici a fricii.

-.rpiii resimt anxietate ca urmare a perceperii unui pericoi in niediul 1or. in timp

,:

stintulii percepuli ca

fiind

amenint5tori diferX

in

functie de

tipul

tulbur5rii

,.:

anxietate, rdspunsul anxios in momenful perceper:ii acestor stimuli pare a

fi

:.rtilar. Copiii care sunt anxiogi se iocalizeazi in mod excesiv asupra rezultatelor

..:qative _care ar putea sd aparX, resimt o serie de

modificiri

somatice gi depun

-:'

efort considerabil in incercarea de ^a evita situafiile considerate de ei ca fiind

.::-,enintitoare.

Unii

autori considerx cd fulburarea obsesirro-compulsivd este

- -:ttr-o oarecare mXsurX

-

diferitd de celeialte tulburXri de anxietate (N.{arch gi

:ie,1998).

C

ategorii de diagnostic

Anxietatea de sepatare

Copiii cu anxietate de separare manifestd o fricd excesivl atunci cAnd sunt

' :-j lrdti de persoanele de care sunt atagati ernotional. Ei se ingrijoreazd in leg5fur5

-

:rsibiiitatea de a ii se il"rtdmpla cerra rdu sau o tragedie celor dragi, ceea ce va

'-:=

_la pierderea sau separarea de lungd duratd fatd de acegtia. Spre exemplu,

-

^r'arat cu anxietate de separare credea c5, dacd mama va merge Ia filnn cu tat5.l

r?ar€ururEluoJ ls nf,

EurElgA €I aJrAIJd

nJ

Ire1u aIaJ

'aAgESau

sundsEr

al€zqp"r eJ

Pzeazne) fr9

aruf, ts

Fsasqo 'alualflsrad

I nf, Udo:

ua,Lo.ffiq|rxl lo I3 r

Hsrga r5eaare

aP

ar4rla ri

ealelarxue

rod

pnl

rf,rry alsa]Y

,^DrJ +uns arrrrmds

arapaA trJ

14 PqrE as

) re

qll1rllz EtrBllJ

113

5aDcrr€

n)

o

,,EJnpl4"

4iro+It

Inlnurqs nes

IJPmqIn] roltrE Inzef,

m'rrlrads

Inlnrnqs

r[

EtuEa] ap

JE u urrlf,

4qoynrmdo3

og[1cads

alqoil a1;iq+$qe al€+Io^zaP re r4 {erqdrur

urind

girrexalope

gido3 15

gs p

ealnd re-s udor

roggienlrs €ars+rla os

qa'pgqtsod alsa nu

nes raseir Es

eieg r4

lqnd

t4 aluguPlE

Es

rE Eps

'giueruroYad

rorr ;

+Vf,1q

la4e8an

pdo3

u-r

'gaiarre

$

P15on4 e1 qt Inla^ru

ElEzqDose as aIeDOS

n

qiel ap

rolaueosrad

q ro^'a8ugld Dq

.ros

qtII

alreo, a+qaD(us

m

aglienlrs

tq

-ura4xa ralf,ersf rm

$rr-srumdorqPzm

x{

)

Efrrl

36o1nrIrl gf,

qrs

o-qr4 atmd

r*1

qEJ E

sl'rr^uof Etl

sE

trlgq

EA as

g1ua6a6 15

po r-Jun gtmdord

l4rs

rr1uaa

*

ro^

rfuePalP

InldEJ ap ErJry

alsa aI '1rnrs

'plueua[ a4

ar€o]rflurn n€s

aden]rs o-4ug aund ron

as

+g;rt praruptu

ap e6u

elroduror roA

n€s as

EAaJ aJ€J EJ JoA

Eursal alsa

'upnle^o

al

agqrsod

€I

nus arsrlrluuJau aueosrad

r5ndxa e1

luns

are)

q

raiuuur.royad

e

alsnl€Aa nJ al€rJos

agrienlrs

F4rJ ap

alreoJ a+sa a[

pl€rJos arqo,

roprdo3 nJ

glunos s?qoJ

'f,Eruols

der rS

alrJarnp'pJ€In)snru ap

Eaurusual run;ard'af,B€ruos

aruoldrnrs

mlnuruos rS

ea.reqrnlrad'eluasoqo 'eal5ruqeu'eelslqlqE1rfi /aJpqueJuoJ

Ealellnf,rrrp 3p

pnpq

alerf,osu aualqord a1ly

lrnuSrqoau

nou rS

€AaJ EJraJrq

ap E

Inzryar'nldruaxa ards

aJslrla ep -

+ualrrsuodtuor un

quazard rS

aJErnqF+ JoA

gls€aJ€

ap pJalns arsr nrdoc 'are.roftr8r4

uud

rBtunu E4salrrreru

as plezrJeraua8

Ea+slarxrre

pf

pJaprsuoJ as pf, a+"ol

nJ trdo;

.rolsaru

ap

anqe8au alaiurparr

a15arp1r4'.rogrpfernct4

ars+np; e

luatuelrodruor lsare ap

'druq

'rilepolar eaped u1

Uoruo) r4p

rrprn8rse prsuaturrd rS

E+n€]'r.ro ps

aqnru rEru aIaJ ap

aprpdnroard 'rS

azaloeuof, IS-ps IIJg-rp a+sp

aI

gquzgetauaB alu1alxtrc

nr

;opdo3

'aJrluap€)E

raiueruro;rad ea,rarnpar

'ro1 e1

Inpu-EJ

'putnqr.quoJ EI

EalsaJp a+eo]

'are.quaJuoJ

alellnJrIrp 'pporS t4

arnr.rd e1

rJuur nf,

aUEoJ riplarxue raun

E rS

arruon rrprofrr8r4

raun

€aJ€llolzap

q

snpuof,

piurpan e

EqsEaJV 'saf,f,ns p,rarJef, o ap

E4eporf,ru Eqrp

ealnd ps

IEur

rlu EA

puruasr4 pJ

saal aJ

'grelor6 aleurrrrExa

pI pqels o

giueru.ro;rad

auriqo o

EA pf, pslrrAuo)

ye

eJa

ap ZL

pipal

'nldruaxa ardg o

'piuand nr alar rern

alaf, rol alnrnrzrrra.rd

rJaAapE JoA

E) EJaprsuof, as

ap e

an4e8au rriorpard rs

aJEJ E

EqualsrsJad ap

piupual

ne o

udo; q6ary 1unl

urind 9

ap 1ar

gpeorrad o n4uad

'Equasqe

lglap ayz a+Inur rulu

X4uazaJd

ag

arnqaq ea.rerofrr8r4'rqsouBerp ps

ap

IaRw un alEraprsuof,

t4

ealnd en1

n4uad 'alrnuftqoau p

rou n€s

Lqnn+ls'a+€lpups

ap

EaJE+s

'nualarrd

'Er1rrspJ 'prelocS

yiueruro;rad rI

run) JE

tuatuop

allnru rzrrr

nr prqg8al

ArsaJxa 14

potu

gzeatotytBt4as 14

'derofrr8t4 luauer.urad rg

prml er

ro1

niur,rpd a.4gr

rfirxap ap

luns plezrtuJaua8 alelarxuB

nr rduarsalope

mdo3 rS

pqazqanuaB

aalalafiuv

'Elsale pire aruf, as ur p+sJg,r

mlnle^ralur rrrrads ap

luauqroduo)

un elsa nu

pr

arelloazep rS

ep

rnlnlalru nps

pl€AJapern alsa pdor

plqsafrLreur €alelalxtrE ap

Ef,ep pf,sealrqu+s as ps

luupodrur alsa'arerudas

qe1alxue ap ap

rpsou8erp pqrsod

rnun

arenlela ap E

lnsarord u1 'duarsalope €I

E\muror urind reru

rJrlu rS

ruur

rolndor Fpugr

plua^JarI rrl

a+sa

arernqlnl plsuarv 'rol

rol.Rralalrd eset

pruJeop 14

.n€s ps

areof

ps as

'rrn8urs Elrrreop ps

'ppolS

q

p8rearu

]4rla

Fs

:luarue6ele ap

alFn8r1 ap ua.reredas

Elrla

n.4uad e

aralnd t4 gls aI aJ +ol )€J areredas ap

aleleyue

n:

urdo3 'earaprard '€aueour

'eaJeredas runrard eural

prrldur lnujuor

rorpr

rrnreluSor 1u

uruos ap rS

rrpmqln+

eaae 1od rE 'agrnlpsrpa

aprniar8 rS

'der ap

apraJnp urnrard

af,rlerrros alaznle

?auaruase ap 'aunruol +uns

'lualu€Se1u ep

raueosrad ealelrunxord

narau 14

Eals gs a:e1d

r$ a1

rSonrdg luns ndor

ESaf,V

'rlrau

ep ezrJJ

nl

'ra

puprupr ps

€alsaf,E

n4uad luarue6ele eo

ap rolau€osrad alesarpe

aleradnp drmup8nr 'sugld urrd

glsa;nreur

Flsa.q$q as

'uareredas gledn4ue

alsa

alrrlrns n€s

puVJ rJun+e ro[eru sa4s1p

]unsal arurnqlnl un

p]seaf,E

nt mdo3

.ge4^glod

Ie{IwE}

IP

uqurau

dp

runoa.rd'urunq's+el rS

rcp IS

Elu€1u - ref,rqo ap

-;ofuru luaruesele

ap

rauBosrad erdnse p+€4ual

alsa'uo

"Unru ruru alof, ap 'areredas

€Jrrd ap

'rnFrullJ

urpuorzrA Indu4

r4 ag Jer8oleruatur

ards run.rp

'pusuru 14

arI psrf,n 14 rI

ea ?A

'rnl

fiuatsalopr

ti

udot ujpya*ua a1

ln#DluuliltJ

ZZ