lon Popa Marinela Popa

examenului De aceea, in :azimodalititile _in cagi textele literare particularitdlile

&fapt,

previd qi eseurilor _de la,

tmdleqi

^speciile

fti

^{de imagini qi}

hietape impor- si _,,Dacia

Ei revista canolllcr toate cele coostructiei cficientl _a gan-

de-a lungul hfubogftirea lucrdri mai multe cek patru

*

^pregdtire.

rornknd.

;Limba

qi ortoepie; fndru-

rmdnd, cu o bogat[ experientd :5ri, printre _acestea nrimlrdn-

romfrnd. G ramat ic d, fonetic ^d, mitate cu noul DOOM: Lite_

itdyi de rezolvare; Teste-grild 'vnintul superior etc.

lon Popa Marinela Popa

Pregdtire intensivi

Av

LITERATURA ROMANA

BACALAUREAT

. _indrumdri

r _Concepte operafionale

o Eseuri

- Edilia

a

doua, revizuit5;i addugitd -

NICULESCU

/rfll..

CUPRINS

Argument ...:...i.

...,...5

Notd

la

edilia

a

doua...

...7

in

loc de

introducere...

Nofiuni teoretice

necesare

rezolvirii primului

subiect pe baza

unui text

la

prima vedere

gi

arcdtuirii

_eseurui

de la

subiectul

al

treilea

pe baza

unui text studiat...

...34 A. Clasificarea

textetor ...,i...,..,.. . .

...,.,,..:.,:..,:.,::.,'.'.'.'.'.;;

B. Genurile

literare

...,..,,,,.39

A. ldeologii literare

...g1

L ldeologia promovatd de,,Dacia

literard,,,,,.,

,.,.,,..,...,...,,.,.,,g1 ll. Criticismuljunimist. _{Rolul lui} Titu Maiorescu

in impunerea unei noi direclii

ln

literatura rom6n6....,,.;,...,,,.,,...,,.,,.."..g5 lll. Direclia modernist5 promovatd de Eugen Lovinescu

in cUltUra

rOm6nd

,...,.;.,;...!....ri....!...,..,,...gg B.

Autori

canonici gi necanonici

-

^{specii pi}

curente

|iterare...94

PouestealuiHarap-A/b(delonCreang5)'''.

Tema

;i

viziunea despre lume

...

...g4 Particularitd}iledeconstruc!ieaunuipersonaj

Relalia dintre doud

personaje...

...101 Ddnila Prepeleac (de lon Creanga)

Tema si viziunea despre lume

Particularitdtile de constructie a unui personaj Relalia dintre doud personaje ...

268 &

^PRrcnlnt tNTENslvA. Ltreiurunn RoMANA. BACALAUREAT

....

...105 ... 1 09 112

Moara cu noroc (de loan

Slavici)

^{...,..1 16}

Tema

;i

viziunea despre lume

... ^....

. . ....116 Particularitdlile de constructie a unui

personaj ...J20

Relalia dintre doud

personaje...

..--.-.--.".123

/on (de Liviu

Rebreanu)...

...127

Tema;iviziunea despre

lume...

...:...'."127 Particularitdtile de construclie a unui personaj..:...131 Relalia dintre doud

personaje...

...:...,... ..."134 lJltima noapte

de

dragoste,

intdia noapte de rdzboi (de Camil

Petrescu)....

^...'139

Tema siviziunea despre

|ume...

....'...139 Particularitdlile de construclie a unui

personaj

...'...143 Relalia dlntre doud

personaje... ..-.."...'..146

Enigma Otiliei(de G.

Cdlinescu)...:...,...

^...150

Temasiviziuneadesprelume... ...,....".'....'."'..150

ParticularitSlile de construclie a unui

personaj ....-....'.".."154

Relalia dintre doud personaje...

Fdntdna dintre ptopi(de Mihail

Sadoveanu) '."'..'162

Tema

;i

viziunea despre lume

...."....

'.-...'..."162 Particularitdlile de construclie a unui

personaj .

'... ' ' ¹ 66 Relalia drntre doud

personaje... '..."'.169

Moromefii(de Marin

Preda) '..-...'..".174

Tema siviziunea despre

|ume...

-...-.'..'174 Particularitdlile de construclie a unui

personaj .-..'...""179

Relalia dintre doud

personaje...

^. .'... .:.'-..--...'."183 Cel mai iubit

dintre

pdmdnteni(de Marin

Preda) ".'..."..'.".'188

Tema;iviziunea despre

|ume...

.."...'...188 Particularitdlile de construclie a unui

personaj

...'.'..193 Relatia dintre doud personaje

...'_...:

^... '.. '. ¹ 98

O

^scrisoare pierdutd (de l.L.

Caragiale)

....'.".'...203

Tema;iviziunea despre

|ume...

...'.-...203 Particularitdlile de construclie a unui

personaj

.'...208 Relalia dintre doua

personaje... ....'.'...."211

/ona (de Marin

Sorescu)

"...'-..'...-216

Tema;iviziunea despre

1ume...:...

-...'...-..'.216 Particularitd!iledeconstruc!ieapersonajului...

Cuprins

t

²⁶⁹

*-"ffiu,

270 a

^PnrcAlRe tNTENsvA

.

LlrERaruna _RoMANA

.

BacALnuRrar

rbb

tf

Nofiuni teoretice necesare rezolvdrii primului subiect pe baza unui text la prima

vedere ;i alcdtuirii eseului de la subiectul al treilea pe baza unui text studiat

A. CLASIFICAREA TEXTELOR

l. Textul este unitatea fundamentald a unei situa{ii de comunicare lingvisticd orald sau scrisd.

ll.

Situafia de comunicare este procesul prin care se transmit informa{ii pri- vind gdnduri, idei, opinii, atitudini, evenimente, stdri etc.

lll.

Elementele

constitutive

ale textului sunt identice cu cele ale situa{iei de comunicare:

1.

Emildtoral

(cel care transmite mesajul);

2. Receptoral (cel care primeqte mesajul);

3. M esaj u t (informalia propriu-zisd) _;

4, Codut (elementele comune cunoscute de emilbtor qi de receptor), constituit din:

a) elemente verbale (limba sub forma ei vorbitd sau scris6);

b) elemente paraverbale (intensitatea, intonalia, tonalitatea, ritmul, debitul vorbirii);

c) elemente nonverbale (migcarea, gesturile, mimica etc.).

5.

canalul

(mediul prin care se transmite mesajul

-

^aerul, scrisoarea, biletul, telefonul, faxul etc.) _;

6.

contertal

(cadrul

-

^{locul gi momentul}

_-

in care se desfbqoari comunicarea, identitated,

rolul

qi statutul social

al

interlocutorilor, be gtiu sau nu qtiu acegtia ori se consideri cd gtiu etc.).

34 a

PnrcAlne tNrENStvA o LruRnrunn nouArrrA. BACaLnuRrnr

are rezolvdrii nui text _{la prima}

i de la subiectul

text _studiat

a{ii de comunicare

lingvisticl

are se transmit informafii pri_

iri

etc.

lentice cu cele ale situa{iei de

itor qi de receptor), constituit td sau scrisi);

a, tonalitatea, ritmul, _debitul

Limica etc.).

[ -

^aerul, scrisoarea, bileful,

, se desf5$oard comunicarea,

rtorilor,

_{ce gtiu sau nu qtiu}

rAT

lV. Tipuri de comunicare:

1. Dupd modul de realizare:

a) orala;

b) scrisa.

2. Dupd modul de transmitere a mesajulai:

a) directa;

b) mediatd;

c) unilaterali;

.d) bilaterald.

3. Dupd numdrul participanyilor

;i

^{dupd tipurite de relafie:}

a) intrapersonald;

b) interpersonald;

c) de grup;

d) publica;

e) de masb.

4. Dupd statutul interloc utorilor : a) verticald

(qef-

subaltern);

b) orizontal[ (parteneri egali, cu acelaqi statut).

5. In

funclie

^{de scopul} actului comunicativ:

a) bccidentald (transmite int6mpl6tor infonnalii);

b) subiectiv[ (exprim5 starea afectiv[ a vorbitorului);

c) instrumentalS ^(are un scop precis).

V. Tipuri de texte:

l. infanbyie

de modul

lor

de manifesture ^(de concepere) a) orale;

b) scrise.

2.

infunclie

^de tipul (modul) dominant de construclie ^(de expunere) _Si ^de co- nectori:

a) narative (relateazdun eveniment ^{sau o} intdmplare in succesiunea sa tem- poralS, plasatl -d" intr-un anumit spa{iu, caracterizatl -d prin construclii enunliative ^gi conectori temporali);

b) descriptive (prezint5 succesiv tr6s[turile ^qi proprietilile unui obiect

-

^lucru,

persoand, peisaj etc.

-,

caractenzate prin conectori adverbiali qi adjectivali pronominali);

Noliuniteoretice

*

c) poetice (apeleazd,la limbaj figurat, poetic, cu topicd specificb, simetrii, paralelism, repeti{ii etc);

d) dialogate (apeleazdla dialog, realizatprin replici intr-o succesiune intre- bare

-

^rbspuns, urmdrind inifierea, continuarea sau incheierea lui).

3.

infuncyie

de scopul

urmdrit:

a) expozitive (informeazi in legiturd cu un subiect, ddnd qi explicafiile ne- cesare penku a

fi

in{eles);

b) demonstrative (argumentative) (prezntdargumente _{qi probe} pentru a con- vinge in legEturd cu o opinie, o opfiune sau un punct de vedere).

4.

infancyie

de gradul de obiectivitute tn reJlectarea reatitdyii _Si de

limbajul folosit:

a)

literare:

r Tr[s[turile

textului literar:

. realitatea obiectivd este transpusd subiectiv, ceea ce presupune implicarea afectivl a autorului, intervenind imaginalia qi puterea creatoare a acestuia;

. textul literar se adreseazd in primul rdnd afectivitSlii qi sensibilitd{ii recep- torului (cititorului);

. topica este liberd, subiectivd, iar cuvintele sunt folosite cu sensurile lor

fi-

gurate (expresive);

. _apar imaginile artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil;

. aspectele expresive se manifestd la toate nivelurile

limbii

(fonetic, lexical, gramatical);

. se folosesc cuvinte din toate registrele lingvistice (regional, popular, arhaic, argotic, neologic etc.).

r

Tipuri de texte literare:

. opere literare lirice;

. _{opere literare epice;}

. _opere literare dramatice.

.

^b)

nonliterare:

r Tr[slturile

textului nonliterar:

o ilr€ 9n scop principal oferirea de informa{ii;

'

^{existb qi} altg scopuri, in funcfie de tiput textului nonliterar (de a convinge, de aamuza, de a satisface unele scbpuri utilitare etc.);

o prezint[ in mod obiectiv elemente ale

realit[{ii

qi date exacte;

. nu

le

apeleazd,la ficfiune qi nu se observ[ implicarea afectivd a autorului;

36 a

^PnrcAlnr INTENsvA

r

Lrrunnrunn RoMANA o BACaLnuREnr

nt-propozitie sau o frazd, pus e a ei, indicdnd rezumativ sau

propriu sau figurat.

fapful din realitate prezentat- tui

faf[

de aspectele in{b{iqate care se realizeazd tema operei nul6 $eneral[, ^un numbr sim-

simbolicd, folosit in mod re-

;ubiectul sau discursul literar.

rfinind formula artistic5, mo- rective;

folosite de scriitor;

'egul sistem de imagini artis-

A. IDEOLOGII LITERARE

l. ldeologia promovatd de,,Dacia literar5"

1. Etapele

romantismului

romffnesc

Romantismul romflnesc cunoagte mai multe etape; prima etapd este cea pre- .romunticd, ilustratd de scriitori ca Iancu Vdcdrescu, Costache Conachi, apoi de Gheorghe Asachi, LH. R[dulescu, Vasile CArlova, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac, scriitori care depun eforturi pentru cfearea unei gcoli nalionale, a presei, a teatrului qi care iqi intorc ^{cu nostalgie} privirile cdtre trecutul glorios sau militeazb pentru realizarea a numeroase traduceri din literatura universald.

Cea de-a doua etupd,cunoscutd ^{sub numele de} curentul nalional-popular, ^este inauguratd de aparilia,,Daciei literare" (1840) ^{qi se} intinde pe intreaga perioadd pu;optistd (pAnd

in

1860), iar ceu de-a treia ^aparfine romantismului eminescian,

cuprinzAnd perioada marilor clasici, urmatd deunpostromantism, ^{care se} prelun- geqte pOnb cdtre Primul Rizboi Mondial.

2. Programul Dsciei literare

Un loc ^aparte in dezvoltarea literaturii romantice romdneqti Ei in definirea

ro-

mantismului autohton ^{?l are,} in cea de-a douu etapd, articolul-progfam intitulat ,,Introduclie" ^{qi apdrut in primul numdr al revistei ,,Dacia} literarl" din 1840. Dacia

literard

este, dupd cum o aratd qi

titlul,

o revist[ literard ^qi ea umple golul in presa vremii

-

^{cate nu era} preocupatd explicit de literaturb,

fiind

reprezentatd,

in

acel moment, prin apariqia ziarelor Curierul romdnesc (1829), Albina romdneascd (1829)

qi Gazeta de Transilvania (1838), apa(indnd fiecare unei provincii romdneqti. De

aceea, Dacia literard nunumai cd se va ocupa de literaturd, dar se va adresa qi scri- itorilor din toate provinciile romAneqti, aceasta fiind semnificalia cuvdntului Dacia din titulatura revistei. Ea va publica opere originale ale scriitoriloq articole din alte publica{ii qi se va ocupa fie de lucrdrile nou ap[rirte, exprimdnd un punct ^de vedere critic,

fie

de cele ce urmeazd ^sd apar[, inserAnd Etiri despre evenimente culturale ^gi scriitori.

ldeologii literare

*

⁸¹

Pornind de la caracterul specific al revistei, Mihail Kog[lniceanu sus{ine reuni- rca

tuturorfo$elor

dispersate, astfelfucht romfrnii sd aibd o timbd _Si o literaturd comund. De aceea, revista iqi propune s6 fie un,,repertoriu g"narul" al literelor romdneqti, insugi numele ei frind simbolic din acest punct de vedere, cdci se vrea ,,o foaie, dar care, pdrdsind politica, s-ar indeletniei nunai cu literatura nalional[,

o foaie care, frcdnd abstraclie de loc, ar fi numai o foaie romdneascd qi, prin urmare, s-ar indeletnici cu produc{iile romdnegti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Revista doreqte sd promoveze un sname

spiri

critic, o criticd

nepdrtini:

toare, prin care sd

fie

vizatd ,,catlea, iar nu persoana". Totodata,

r"gul-"i.""r"

ironizeazd durul

imitaliei

cape o _,,manie

primejdioas|"

_{carenu face o}

literaturl

qi care omoar[,,duhul nafional". El propune/orrnareu unei literatari originale cu un profund _{speciftc nagional,} pornind de la istorie,

folclor,

naturd si

ie

la viayq sociald a

patriei.

Astfel, scriitorii vor contribui implicit la dezvoltarea gi anijic'a- rea

limhii

literare.

Romantismul romdnesc dobdndeqte prin acest prog&m _note distincte, consti- tuindu-se ?ntr-un curcnt nalional-popular. Deqi a apbrut

in

numai trei numere (datele anunfate: ianuarie-iunie 1840, datele reale: mariie-august), revista a jucat un rol important in dezvoltarea literaturii romdne, deoarece littroducliaare _valoare

de manifest qi de program al romantismului autohton.

Agadar, in Introductrie sunt cuprinse direcfiile principale de dezvoltare a lite-

raturii

romflne, qi anume:

a) reunirea tuturor

forlelor scriitorilor

^{rombni pentru} realizarea unei

limbi

Si

literaturi

cornune;

b) punerea accentului pe operele originale _Si pe valoarea lor literard, dove- ditd

prin

promovarea unei

critici

obiective;

c) pdstrarea in literaturd a specilicului _nalional

prin

tematica abordatd

(is-

toria _Si natura patriei,

folclorul,

^viaya

sociahj;

d) inldtararea traducerilor. ^'

Romantismul romdnesc aparfine perioadei paEoptiste (1g40-1g60) gi este cu- noscut qi sub numele de curentul na{ional-popular. Are deci ca tr6sdturi specifice subordonarea

literaturii

idealurilor nalionale _Si sociale ale vremii

$

^amestecul

cu elementele clasiie,accentul pundndu-se pe mesajul social

al

artei,condifionat istoric ^qi politic.

Programul revistei ,,Dacia bteraril' poate

fi

considerat gi un program

literar

specific

romantismului,

deoarece respectl unele dintre trbs[turile generale ale acestui curent:

a) respingerea

imitdrii

modelelor antice apreciate de clasicism;

b) orienturea cdtrefolclor, cdtre istorie _Si cdtre naturd;

82 a

^PREGATTRE ,rrr*r,uU

r

LrrrRnruna RoMANA

.

BacaLnunrnr

]

r

i

U

fuq:.::':eanu susline reuni-

nidt

^{o limbd}

_;i

^o literaturd

iillmrrri-

general" al literelor

r lurc:

de r-edere,

c[ci

se wea

itri-r::

"'U literatUra nafiOnal[,

ns

::e"ineasci qi, prin urmare,

rl*:ri

^a Daciei, numai sd fie

)i

^{,;ritic, o} criticd nepdrtini-

mu.-

Tu'rtodata, Kogdlniceanu urust-;are nu face o literaturd

a ^n,ci

literaturi _{originale cu}

zf*Ior,

naturd _Si de la viala

ilrcr r

de;yoltarea

;i

^uniftca-

migi?m note distincte, consti-

Merut

in numai trei numere

=ame-august), revista a jucat trarece Introduclia are valoare on.

incipale

de dezvoltare a lite-

I pentru realizarea unei

limbi

te valoarea

lor

literard, dove- il

prin

tematica abordatd

(is-

d);

ptiste (1840-1860) qi este cu- Are deci ca trdsituri _specifice rciale ale

vremii;i

umestecul rjul social al artei, condi{ionat

;iderat _Ei un program

literar

Jintre

tris[turile

generale _ale ate de clasicism;

naturd;

IREAT

c) tnclinu|ia spre elementele funtastice, ^spre

mituri;

d\ diversitutea genurilor gi a speciilor literare.

3. Reprezentan{i ai

romantismului

romenesc' cunoscut sub numele de curentul nulional-popular

Scriitorii

^acestei perioade vor ilustra, de fapt,

prin

operele lor, tocmai aceste direcfii, orientindu-se citre tradifii, ^cdtre trecutul istoric, ^cbtre frumuselea ^qi mdre{ia naturii, ^spre fantastic ^qi mitic.

Interesul puqopti;tilor pentru istorie s-a manifestat in diferite domenii temu- tice qi s-a concretizatin specii literare diverse. Sunt mai intdi incercdrile de epopee nalionald ale lui Costache Negruzzi ($tefaniada), Ion Heliade-Rddulescu (Mihaida) sau Dimitrie Bolintineant (Traianida).IonHeliade-Rddulescu ^are _Ei ^o incercare

de poem sociogonic (Anatolida ^{sau Omul} ;ifor{ele), ^{iar meditalia pe tema ruinelor}

qi a mormintelor se intdlnegte la Vasile Cdrlova (Ruinurile Tdrgovi;tei), Ion Heli-

ade-Rddules cu (O noapte pe ruinele Tdrgoviqtei) ^qi Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia, Mormintele. La Drdgd;ani, Rdsdritul lunei. La Tismana).

Dimitrie Bolintineanu aborde,azdbaiada ^qi legenda istoric[ (Legende istorice), VasileAlecsandri, poemul eroic (Dumbrava ^Ro;ie; Dan, cdpitan de plai), Costache Negruzzi, nuvela istoricS (Alexandru Ldpu;neanul), iar ^Vasile Alecsandri creeazd specia dramei istorice (Despot-Vodd).

Preocuparea

pentra.folclor

s-a concretizat in studiile despre literatura popu- lard ale lui Alecu Russo (Poesia poporald),Vasile Alecsandri (Romdnii ;i ^poezia

lor)

sauin culegerile ^de folclor, cea mai important[ ftind realizatd de Alecsandri fcolec{ia Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdne;ti) adunate

;i

tndreptate de Vasile Alecsandri, apdruti intre 1852-1853, iar apoi volumul Poezii populare ale romdnilor,1866]. ^DupS modelul crealiei populare ^au fost scrise balade fantastice de Ion Heliade-Rddulescu (Zburdtorul), Dimitrie Bolintineanu

(Mihnea;i

baba), Vasile Alecsandri (Baba Ctoanla) ^sau legende mitologice de Vasile Alecsandri (Legenda ciocdrliei, Legenda rdndunicdi) qi de Alecu Russo

(Piatra

Teiului).

Dimitrie Bolintineanu ^{a scris} un basm in versuri (Domnul de roud), iar Costache Negruzzi ^s-a inspirat din proverbe ^gi zicdtori (Pdcald 5i Tandald).

Paqoptiqtii au

;i

sentimentul

naturii,

^{care se} manifestd sub forme diverse.

Peisajul este

privit

ca o stare de spirit de cdtre Ion Heliade-Rddulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Cdrlova, ^{sau natura este} infbliEatb in migcarea ciclicd ^a ano- timpurilor, la Vasile Alecsandri.

ideologii literare S 83

I n:r*mine

pe Spdn sb

:eea ce

ii

va

gr[bi

pe cdnd Spdnul

; r,:bitie

nes[buitd qi rc{a1ia dintre cele al acfiunii,

in- t

qi

puternic,

Ddnild Prepeleac

de Ion Creang[

, Terira;i viziunea despre lume

1.

Particularitrfile

temei qi ale

viziunii

despre lume

intr-un

basm

cult

Prin tema unei opere literare se ?nfelege aspectul general din realitate abordat in crea{ia hterard respectivd. Tema aleasd de scriitor este tratatd intr-o anumit[

vi-

ziune despre lume, inleleg0nd prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile, le in{elege gi le interpreteazd, precum qi atitudinea qi opinia

lui

fa!6 de aspectele realitdlii infb{igate. Viziunea despre lume sau perspectiva

narativi

intr-o creafie

literarl

epici este, in esenld,

obiectivl

sau subiectivl, in funcfie de tipul naraliunii qi al naratorului sau de curentul literar cdruia aceasta

ii

aparfine, putAnd insd suferi anumite nuan!5ri. De pildd, in b'asmul cult, viziunea despre lume porneEte de la o

anumiti

realitate

obiectivi,

dar pe parcurs dobdndeqte gi o

noti

de subiectivitate apar{indnd autorului, ca apoi ac{iunea

si treacl in

supranatural,

in

fabulos.

viziunea despre lume,

in

orice basm, este, aqadar, una fabuloasi, deoarece sunt prezente multe intdmplbri supranaturale, sdvdrqite de personaje cu insuqiri ieqite din comun, qi astfel lumea basmului devine _,,o oglindire a

vielii

in moduri fabuloase" (G. Cdlines cu, Estetic a ^b asmului).

2. Eviden{ierea unor

trislturi

specifice care fac posibild incadrarea

textului in

specia

literari

basm

cult

Acestei specii literare, a basmului cult, i se incadreazd,qi crealia

lit

erafit

Ddnild

Prepeleac, a lui Ion Creangd, deoarece autorul ^porneqte de la modelul basmului popular, de la care imprumutd unele motive populare

(motilul

probelor,

motiwl

conflictului cu diavolul, motivul superiorit6gii mezinului care iese inving[tor etc.), unele elemente de structurb (formula introductivS, formula de incheiere etc.), tipuri de personaje (reale qi fabuloase, reprezentdnd forle ale binelui qi ale

r[ului)

etc., toate prelucrate intr-o structurb original5 conform

viziunii

sale. Temele si Autori canonici 5i ngcanonici

-

^specii ;i ^curente literare

S

¹⁰⁵

motivele tipic populare dobf,ndesc o coloratur[ originalX ^qi subiectivd, semnificalii proprii, fiind abordate dintr-o perspectiv[ comic6, iar personajele dobdndesc au- tenticitate qi sunt mai aproape de real.

3.Ilustrarea

a

patru

elemente de

structurl,

de comp ozilieqi de

limbaj

ale

textului narativ

studiat, semnificative pentru tema ^qi viziunea despre lume (acfiuneo conflict, construcfia subiectului,

modalitd{i

^t

de caracterizare a personajelor etc.)

O viziune

fabuloasb despre lume, cu puternice note de originalitate, este prezentd gi in basmul

lui

Ion Creangd, intitulat

,,Dinill

Prepeleac", publicat in revista ,,Convorbiri literare"

la

data de 1 martie 1876, ^{qi ea este} evidenliat5 prin temd, prin intdmpl[rile relatate qi prin intermediul personajelor ^care participb la acfiune. Astfel, tema este una specific[ basmului in ^{general, gi anume} lupta

dintre

bine ^qi

rIu, manifestati prin

probele pe care le trece protagonistul, care par- curge drumul de la condilia de om leneg, nepriceput ^qi neajutorat,laaceeade om istef gi cu un pronunfat spirit practic.

Ac{iunea basmului este

simpli,liniario fiind constituiti

din episoade care

se

inlinfuie.

Deqi

incipitul

confine formula iniliald specific5 basmului _,,era odatil', autorul ne introduce totuqi inh-un linut ^obiEnuit, nu fabulos, qi anume un sat oare- care in care

triiau,,doi

fra1i insurali".

Cel mare era bogat, iar cel mic era sdrac, singura

lui

avere fiind doi boi tineri qi frumoEi, dar uneltele

ii

lipseau qi de aceea le imprumuta mereu de la fratele sdu. Fratele bogat

il

sfbtuieqte pdnd la urmd pe

D[nil6

s5-9i vOnd[

boii

gi sb-Ei

cumpere

allii

mai

mici,

iar din diferen{I s5-qi ia un car. Acesta

ii

ascultd sfatul, fapt ce constituie intriga, iar desflEurarea acfiunii care-i vrmeazdcuprinde

doul pir(i

distincte.

in

^{prima parte,} afl[m cum mergdnd spre tdrg D[ni15 schimbd boii pe car _Ei, apoi, in urma altor schimburi succesive, r[mOne in final cu o pungd goalb.

in aceast5 situalie, fratele cel mare ii imprumutdpdndlaurm[, dinnou, boii ^qi carul, ca sd aduc6 lemne din pbdure, dar Ddnil6 omoar[ boii, distruge carul ^gi iqi pierde toporul. Motivdnd cd boii ^s-au impotmolit ink-un loc mlXqtinos,

ii

cere fratelui slu iapa ^qi pleac[ spre iaz ca sb caute toporul pierdut.

lindnd

^{cont de} sfatul ironic al acestuia de a se cdlug[ri, D5ni16 hotdrdqte sd construiasci ^o m[ndstire ^pe pajiqtea de l6ng[ heleqteu.

Cu aceastd hotdrdre incepe a doua parte, care se desfbEoar[ in pddure, 16ng[

heleqteu, cdnd Ddnild incepe sa-qi indeplineascd misiunea, iar dracii din iaz

ii

cer sd renun{e la planul s[u. Deoarece el refuzd,

i

se ofer[ mai intdi un burduf de bivol 105 . PRECAIRE INTENSIVA ' LITTRATURN ROMANA ' BNCNLNUNTNT

:e cele doud personaje, existd

n

episod

edificator

_asupra

i recunoaqte Anei bundtatea, leleagi zbuciumul: ,,[...] iar6 qi nu inlelegi nimic; _{sunt cu} ton de reproq: ,,Fiindci tu le tot eu sunt de vinb, dacd nu rfului,Ana _{devine, la rdndul}

suspinele mele."), _{ca apoi,}

ci

acesta este ,,muiere ^?m_

deznodimflnt, _{este semni-} :i dintre cei doi sofi, pentru ven{a lui Ghila determinata

curat qi cinstit. Abia in mo- runcat-o in bra{ele lui Licd,

reflectl

rogresiv, pe parcursul _{acfi_}

rcceptare reciproc[, dar ea :nimente iegite din comun.

de comunicare, _{manifes_}

Anei de a-l convinge _{sd se} i se transformd in crim6 qi

a altor persoane din afar[-

lon

de

Liviu

Rebreanu Tema

giviziunea

desPre

lume

1.

Particularitlfile

^{temei qi ale}

viziunii

despre lume

intr-un

roman obiectiv Prin tema unei opere literare se inlelege aspectul general din realitate ^abordat in crealia literard respectivd. ^Tema aleasd de scriitor ^{este tratatd} intr-o anumitd

vi-

ziune despre lume, inlelegand prin ^aceasta modul in ^care scriitorul ^vede lucrurile, le inlelege ^qi le interpr eteazi',precum Ei atitudinea ^qi opinia

lui

fala de aspectele

realitllii

infb{iqate. Viziunea despre lume ^sau perspectiva

narativi

intr-o creafie titerar5 epicl ^este, in esenf6,obiectivi ^sau subiectivi, ^{in func{ie de}

tipul"TttTll

qi al naratorului ^sau de curentul literar caruia aceasta

ii

aparline, putand insd ^sd sufere anumite nuan{dri.

Viziunea

obiectivi

^este specific[ romanului realist-obiectiv ^{qi ea pomeqte de} la orientarea tematicd, mai ^{ales de} natur[ social[, ^qi continud cu structurarea tradilio- nal|aconfinutului, la acliune participflnd personaje apartjndnd unor ^{clase qi} structuri sociale diverse. Totodata, tehnica narativi consti in ^relatarea cronoiogicd ^a faptelor prin inlbnluire, printr-o desfSqurare

logici

^a evenimentelor'

2. Evidenfierea unor

trls[turi

specffice care fac

posibil[

incadrareatextuluiincategoriaromanuluiobiectiv

Acestei specii literare, ^a romanului realist-obiectiv,

i

^se incadreazh

gi

crea\ra literard orlon" ^a lui

Liviu

Rebreanu, intrucdt acliunea ^{este ancoratd} in actualitate' sunt infrliqate diverse aspecte sociale, personajele sunt tipice, naratorul ^este om- niprezent ^qi omniscient, iar ^relatarea

intimplarilor

^se face la persoana ^a III-a,

frr6

vreo implicare afectivd ^{a acestuia.} Totodata, forma ^{adoptatd este una} echilibratS' punandu-se ^accent pe exactitatea exprimSrii 9i pe verosimilitatea intamplarilor'

Autori canonici 5i necanonici

-

^{specii ;i curente literare}

S

¹²⁷

___,--*A&, ;&iu"&%'

3' rlustrarea a

patru

elemente de

structuri,

de comp ozilieqi de

limbaj

alp

textului

narativ studiat, semnificative pentru _{tema qi} viziunea despre lume (ac{iune, conflict, construc,tia subiecturui,

modaritrfi

de caracterizare _a personajelor)

o

viziune obiectivd despre rume este prezentitqi in romanul

,rlon,

^{al rui}

Liviu

Rebreanii' apdrutin anul 1g20 gi scns

pe

durataa qapte ani, _{Ei ea} este evidenriatd

prin

temd,

prin

ucliune,

prin

stractara,reu _scesteia

s.i

prin

intermediul persona_

jelor

care participd la _ocliune.

Mai intdi se observb cd,

in spirit

rearist-obiectiv, _{Rebre anu} realizeaza

prin

aceast[ scriere o monografie _a satului

transilvlnean

_{de la inceputul secolului}

al XX-lea

;i,

^{de aceea,} romanul are dour teme:

prima

este rupta ldranalai pentru pdmfrnt intr-o societate in care singura _{mdsurb a} valorii _omului este averea, iar a doua o constituie lupta intelectuutitdyii ardelene pentru _libertate

;i

^emancipare

na(ionald.

I

^a inceput, romanul s-a intitulat ,rzestrear',iar apoi autorul a optat pentru

titlul

,rron", numele personajului principal. Romanul are dou6 p64i: ,,Glasut pdmdn-

ta lu

i'

^qi,, G l as u l iu b

irii

" (cuprinzdndfi ^ecare cdte sa s

e,,.rp". rin

qapte capitole), deoarece in sufletul personajului _se dd o ruptb sfaqietoare

int.",r.uoiu

_o.

pa-#i

qi iubirea sinceri gi pdtimagd pentru Florica.

Acfiunea _{romanului se} petrece pe

doui pranuri

_{narative care se intersec,} teazil.

Primul

plan

narativ

cuprinde qi

incipitul

romanului

,

aflatin capitolul

I

intitulat,,inceputul", _{care prezinta} drumurpana

n

^pripas

,i ,".""i."il;;.;;;

horei satului la care participa _intreaga colectivitate. Acest plan _{narativil are in cen-} trul intamplirilor pe Ion al Glanetaqului, care o iubegte pe Florica, dar, aceasta fiind s[rac6, el se cisitoregte cuAna, fata lui vasile Baciu, unul dinhe bogdtanii satului, qezdndcd astfel va _{sc6pa de} slrdcie. Tratatdcu brutalitate atdt de so!, cdt gi _de tatb, Ana se spdnzurd gi in acest timp ii moare qi copilul, ceea ce il nemurlumeqte pe Ion, acesta ctezdndcd iqi va pierde averea dobdnditd de la vasile Baciu. Florica se cx- sitoregte cu George Bulbuc, feciorul unui alt bogatag al satului, dar Ion o iubeqte inc6, incearcd

si

revinb la ea, insb este prins de George qi ucis.

Al

doilea plan

narativ

este mai pufin dramatic qiprezintdscene din viala de familie a intelectualitSlii rurale qi din tdrgul ardelean.

Aici

sunt prezente

familiile

inv[lxtoruluizahaiaHerdelea _{gi cea a}

preotului Belciug. At6t familia

inv[litorului,

cdt qi preotul _se

implic[

in problemele ldranilor qi oe aici apar unele neinfelegeri intre cei doi intelectuali ai satului. De aceea _se duqmdnesc, _se insulti, se ameninfd,

128 t

^PRrcmRr tNTENStvA. LrrEnATunq novAwA. BACALAUREAT