LutfiNd Lut CnpobelM

LutfiNd Lut CnpobelM

Cartea

intAi

a seriei

\ZrcoNcel€ _\zeqeNgel Drcnp:uTe

_I

LAURA

_'t

STIRBU

Cup(1 NS

Prolog. ...7

ZborpesteTorun _...13

Luminiladelamalulmirii. ....,....22

PlicinteleElenei _...32

Zburdtori ai

apei _...40

Cadoulsirbdtoritului.... _....50

Marfipan gi cdrli de

tarot

. . . . .60

BunvenitinMenuit ...72

Cascadamorlii _...82

Nr.23,inghelul- Codrului ....92

PrimoVel ... ...106

SanteVel,grupulDelta. ...119

Un frate mai

mare

. . . .134

CodulVeliric. ...t47

Omicischimbare _....156

Prinlulnevictorios _....L64

Primagregeal5. ...I73

Un dragon, o

pedeapsi ...I82

Celestra ... ...196

Niruleta

Valahi ....

^. .204

Oulsurprizi _...2I2

CineweasifieWelden?... ...22s MAhnirealuiRimen ...237

Relicva

aterizeazd ....249

Incipit ...261

A

douaoardecunoroc ...275

|urimdntulluiLeopod ...286

Editura Quantum Publishers www. quantumPublishers. ro Email: offi ce@quantumpublishers.ro Vdnziri: ^vanzati@ q'tantumpublishers'ro

Editare si corecturi:

Theo Anghel Georgiana VAju

Coperti: ^Theo Anghel Elemente grafice: Carmen Ttrdurachi

Bun de tiPar: Iunie APirut 2018

Tipirit

in Romdnia

Devino FAN VVP qi aboneazl-te la newsletterul

de pe siteul oficial www.my-wp.com.

Vei primi acces la povegtile inedite ale valahilor, detalii picante desprd personaje gi vei fi anunlat din timp ^{de even-}

tualele concursuri ^{gi lansari de carte!}

Facebook @viconteleverenteipierdute Twitter: @santevel

A M

tl N T U

t-eLtra rytirtlLt

fusese iadul pe pimAnt pentru ea gi pentru ceilalli patru pri- eteni. Un iad

din

care, ca

si

^scape, tofi incheiaseri un tArg cu diavolul.

Fata se

bigi in

pat gi se inveli

pini

la nivelul umerilor.

Nu ^se putea relaxa, cu toate cd se uita la tavanul de care erau prinse sute de pumnale cu

tiig

sclipitor. Boris puse gi el capul pe pern6,

fiind

mult mai interesat de nisucul gingag al fetei decdt de arme.

O bubuituri puternici ^se auzi de cealalti parte a ugii,

insi

niciunul nu se migci.

-

^{E tontul de Alfred, zise} nepisitoare ^fata. Cum a plecat Valter, cum a intrat in cimara cu vin.

-

^{Daci asta}

^il

^{face fericit...}

-

^Nu

^il

^{face fericit.}

^il

^{face sd, uite.}

Bdiatul se

uiti

trist la ea. De ce trebuia mereu

si

le amin- teasci de pierderea prietenului lor? Sufereau

amindoi,

dar trebuiau sd treaci odati peste acel fapt. Da, murise. Dar mu- rise cu onoare.

Le era greu

si il

uite, pentru

ci

orice lucru le amintea ^de el. Pumnalele de pe tavan fuseseri fixate impreuni cu el, uEa de la intrare fusese vopsiti impreuni cu e/. Gaura din peretele de vest fusese fbcuti de Alfred, mai exact de capul lui,

insi

e/

fusese cel care nu rdsese cAnd se intAmplase

pilania,

ficdn- du-gi, mai degrabi, griji pentru cucuiul prietenului siu.

Fusese ultima

oari

cdnd Liliana r6sese cu

pofti. Din

fe- bruarie, neghiobiile

lui Alfred

trezeat

in

mintea

ei

amtza- mentul gi replicile nelipsite ^ale colegului pierdut: Ei,

;i

^acum

ce sd facem? A spart vesela primitd de Ia arhiduce. Nu-i nimic!

Strhngem bani

;i

^{o punem la loc, inainte sd se prindd} Plopis. EI

ii

unise pdni atunci,

insi

el plecase primul.

*

_{Doar gtii}

_cl

noi nu te vom l6sa singuri niciodati, ^nu?

o

asiguri

biiatul, luind-o in

brafe, Suntem cu tine pAn[ la sfdrgit.

O sirutd pe frunte ^gi adormiri imbritigafi.

Caprcolut

¹

ZBoKpey:e

coRsrx

- ^Blrna

dimineafa, Soare!

-

Alfred, cum ai intrat in camera mea?!

Biiatul

trase draperiile la o parte, lisAnd lumina zilei

si

inunde camera.

Liliana ^se

ridici

furioasi din pat si le trase la loc, deranja-

ti.

I-ar fi cerut socoteali in continuare pentru cd indriznise

si ii

perturbe somnul, daci Boris nu i-ar fi atras atenfia cd deja erau in

urmi

cu programul pe acea zi.

Se imbrdcari rapid, apoi se

intdlniri

cu ceilalgi prieteni.

Cdliriri

spre satul

din

apropiere,

inghepl-Codrului. Odati

ajungi, igi

impir{iri

treburile, Boris ajungind

si

stea la coadd la croitorie

si

ridice cAteva uniforme.

-

Bund dimineafa, coane Nabadov!

ii

zAmbi croitorul de

dupi

tejghea.

-

^Buni dimineafa, domnule Basra!

-

Uniformele!

didu

el ordin la cAteva ucenice. Asa, cum o mai duceli la cetate? Totul bine?

L?2ura . _{t r*..t}

-

Mai bine nu se poate, domnule.

-

^{$i Andrei dsta al meu cum a fost? Nu a scos} nicio vorbd de cAnd s-a intors. Poate pentru cd gi md-sa

il

trimite sd faci toate muncile posibile...

-

^Se descurci foarte bine. Mai pulin la Alchimie, ca orice

Zbwitor.

-

^Da, coane, ce

si

vezi gi cu Alchimia asta! Dar e bine pentru el,lasi-l sd invefe. Doar de-ar ajunge Welden, ca dum- neata... Ce bucurie mi-ar face!

Ucenicele aduseri hainele gi le puseri pe tejghea, gugotind intre ele despre ce frumusefe de bdrbat era Nabadov. O brune-

ti

^cu pomelii trandafirii

ii

frcu indrdzneali cu ochiul. B[iatul deveni rogu in obraji ^gi igi

muti

nelinigtit privirea de la ea.

Boris Nabadov era inalt, solid, cu trdsituri colturoase, pu- tAnd fi, cu adevirat, caracterizat ca fiind mare cAt uqa bisericii.

$i totugi, fu stinjenit de gestul unei fetigcane zdmbdrefe. Pleti croitorului, pistrdndu-gi privirea

in

pdmAnt, apoi, salutdnd politicos, igi

lui

tnlpngila din magazin.

Mario ^iegi din Papetirie gi i se al6turi, oftdnd.

-

^{Am primit scrisoare de la mama, incepu el. E disperati}

din carzd, cd nu o si mai trec pe acasi vara asta. $i tata, proba- bil, e disperat

din

catza ei. Cum din toamni vine la SanteVel gi frate-meu ista mic, trece printr-o crizS,tipic feminini.

Cei doi zdbovirl,pe o banci. Albert, geaminul timid, veni spre ei cu mai multe fefe de masd decAt putea duce.

-

^{Nu am putut}

^{si mi}

^{decid. Albastru sau roz? Roz sau}

albastru? Aqa

ci

am luat din amdndoud.

-

^{Dar nu} trebuia sd aranjezi nunta cu Aurora?

intrebi

surprins Boris.

-

Ah, nu. Aurora mi-a dat frdu liber in

toati

treaba asta.

Ea igi alege nurriai rochia de mireasi.

-

^{Care o si fie albd, nu? continud sceptic Boris.}

-

^{Sigur. Pii, ce}

^alti

^culoare

^si

^{fie? era} nedumerit Albert.

Ceilalli doi igi

trimiseri priviri unui

altuia. Mare le era teama

ci

Aurora avea

si

se cisitoreasci

in

uniforma sa nea-

Lunz/na /ui 77oalhe/ft7

gri,

de Zbwdtoare.

Alfred iegi cam amefit

din

bodegS,

dupi

ce aranjase

li-

vrarea de

biuturi

cu proprietarul, iar Liliana din Ciubotirie.

Cei cinci se intoarserd la cetate, ocupindu-gi restul zilei cu organizarea nunfii

lui

Albert Doni cu Aurora Trident, ambii studenli in anul

VII.

Aurora era una dintre tripletele Trident, de origine ^pe

jumitate Dricfiani. iqi

tunsese

pirul

blond

pini la

nivelul umerilor, renunfAnd la cosife incd din anul

I,

ca

si

se deose- beasci de celelalte. EraZburdtoare, nu Magi, ca surorile ei. O luptdtoare veritabili, ce putea stArni teama in sufletul

oricirui birbat -

^la fel ca Liliana. Dar nu, nu avea sd poarte,

in

loc de rochie de mireas5., uniforma sa de luptitoare. Ca femeie soldat, era, probabil, singura ocazie in care putea

si-gi

^etaleze latura feminini.

Seara,

dupi

ce agteptari aproape 20 de minute,

timp in

care Albert incerci

si-i

fure un si.rut logodnicei sale, cei cinci se retraseri

din

nou

in

camera Lilianei. Erau obosifi,

insi

aventura viefii lor incepea

in

acea noapte. Se echipari,

invi-

luindu-se

in

negru gi murmurAnd

imnul cetifii.

Fata scoase de sub cheie o sticluld de licoare transparenti gi turnd cdte o

picituri

in cinci pahare cu api.

-

Hai, noroc! zise ea.

-

^Noroc

^si

^{fie! ad{ugari bdiefii gi}

^diduri

^{biutura pe gdt.}

Orice teami le dispdruse

din

suflet

intr-o clipi.

Le veni si pice din picioare, frecvenfa respiratorie gi cardiaci sciz?n- du-le rapid. Se simfeau de parcd igi pirdsiserd corpul pe

jumi-

tate. Se recunogteau gi igi aduceau aminte planul foarte bine.

AtAta curaj gi hotirdre nu avuseseri niciodati.

Era aproape de miezul nopfii. Nimeni altcineva nu bAn- tuia holurile castelului. Parci

plutiri pdni

la zidurile cetifii.

Urmirind

mascaiii ce patrulau pe ziduri, doar cdteva clipe de neatenfie din partea acestora le

trebuiri

celor cinci ca sd esca- Iadeze gi si treaci ^de cealalti parte. Sub grija nopfii, se strecu- rari neobservafi, pigind grnbili pe o poteci ingusti de munte.

L aur a {itirbrr

La un moment dat,

frcuri

un salt de pe o stdnci gi aterizari lAngi un dragon somnoros.

-

^{Sus, Frik!}

^murmuri

^parci hipnotizatd fata,

ridicind

in aer un sceptru de ofel cuzeci de cristale de zirconiu.

Bdielii se

prinseri

de fepii ^{de pe spatele} animalului, iar Liliana se agezi pe creqtetul

siu.

Balansind sceptrul

in

^fafa

ochilor dragonului, fata

ii

ordon[ si se ridice de la sol. Frik iqi

indrepti

spatele, igi intinse larg aripile gi

plonji in

aer, prin- zdndvitezl, gi oblig6ndu-i pe studenli

si

se ancoreze mai bine de spinarea solzoasi.

Era un drum de cAteva ore cu dragonul pAni la Torun, in- chisoarea fortdreafi de la malul fluviului Imbra, din estul

lirii.

Totul fusese calculat cu atentie. Planul fusese pus la punct de

luni

de zile, fiecare opfiune gi probabilitate

fiind

analizatd de zeci de ori. Erau cinci pugti care trebuiau sd scoati un prizoni- er dintr-o inchisoare de maximi securitate,

frri si

fie desco- perifi. Nu igi permiteau gregeli. Orice eroare, Cdt de

mici,

i-ar fi costat libertatea. Presiunea era enormd". Cel pulin, sub efec-

tul poliunii,

studenfii nu simleau frica. De fapt, nu simfeau nicio emolie. Nu simfeau nici timpul. Atenlia lor era fixati pe fel. ^Se dezmeticiri cAnd ajunseri la destinalie.

La ora 4 dimineala, survolau la mare distanfd deasupra celui mai inalt

turn

al inchisorii. Netemitori,

sdriri in

gol, aterizdnd fard zgomot pe acoperig.

Dupi

cum ^fusese instruit, dragonul aterizd, intr-o dumbravd,la depirtare de cetate.

Cei cinci cobordri usor de pe

turn, pe

metereze, unde, de obicei, se patrula. imbrdcafi in negru, nu se deosebeau de restul paznicilor.

--Hei,

^{voi! se apropie unul de ei. Ce v-ali adunat tofi aici?}

Mis,carea in aripa de nord!

incuviinfAnd din cap, tinerii

dispiruri

cAt mai repede din fafa paznicului.

Alfred se indreptd spre grajdurile cailor cu

o

solufie de petrol ascunsd in faldurile uniformei. Se plimbd prevdzltor

in jurul clidirii,

agteptAnd semnalul stabilit.

L at/nlna /ut 77o<;/he/rrt

Ceilalli

patru

se

indreptari

spre corpul inchisorii pro- priu-zise. Trebuiau

si

treaci de mai multe filtre

pdni si

ajun- gd unde voiau. Agteptari

dupi

col1,

in timp

ce Mario merse spre paznicii de la primul

filtru

cu o plosci in mdni.

- ^Buni

dimineafa,

buni

dimineala! saluti el sobru. Sdr-

bitorim

sfdrgitul turei?

Vi

spun, nimeni

nu

se

bucuri

mai mult ca mine cS

mi

voi intoarce pentru cdteva zile acasd.

Cei doi paznici

biurd

cu mdsurd,

insi

chiar gi o

picituri

de poliune gi-ar

fi

fbcut efectul. Rdmaseri impietri{i, uitAn- du-se in neant. $tiind

ci

efectul trecea destul de repede, elevii

se

gribiri

sdii aranjeze gi pe

ceila\i

paznici.

Liliana pdsi singuri pe uga de la intrare, apoi spre etajul celor mai periculogi criminali.

Cite

unul

intr-o

celuld micd, rnajoritatea innebuneau de singuritate, aceia putAnd

fi

auzili scrijelind cu unghiile perefii intr-un ritm lent gi sdcditor. Rog- cata trase zivorul celulei care o interesa gi

privi

cu ochi mari la birbatul ce se trezi nedumerit. Liliana ar fi trebuit atunci

si

fie coplegiti de emolii, ins6, datoritd pofiunii, inci. avea inima rece.

ii arunci striinului un

schimb de haine negre

fbri si

scoatd un cuvdnt.

Dupi

ce birbatul le

imbrici,

fata

ii

intinse mdna gi iegiri amAndoi in linigte.

in momentul in care colegii sii iegiri din corpul inchisorii, Alfred porni un foc intr-un coll al grajdului. Nu trecu niciun minut _9i un fum gros deja se ridicase deasupra adipostului.

Paznicii intrard in panici, iar cei gase

profitari

gi

trecuri

Lrsor pe lAngd ei, pdrdsind fortireala chiar pe poarta principa-

li.

Odati iegili din

vizorul

gdrzilol o luar6la fugd

p6ni

ajun- serd la dumbravi gi se urcari pe Frik. Liliana

inilfi

dragonul deasupra norilor inainte de

risirit.

Misiunea se incheiase cu succes.

Dupi

o

ori

de zbor, aterizari departe de Torun, intr-o

pi-

dure deasd, de fag. Cdl5toria fu

lipsiti

de obignuitele schim- buri de replici. Evadatul stdtu

lipit

de unul dintre fepi,

uitin-

du-se surprins la salvatorii

sii. in

afari de cel cu sceptrul, nu binuia cine erau ceilalti.

L^aura .gtirbL|

Efectul pofiunii trecu,

in

sfArgit, iar faptul

ci

incepurd

si

respire normal

ii

ferici ^pe studenfi.

De cum labele dragonului atinseri iarba, evadatul

siri

din spinarea

lui

qi incepu sd danseze pe pimAntul mult iubit. Se

uiti

la cer, vesel ca un copil, ^gi mirosi cu ^nesa| aerul curat al

pidurii

verzi.

-

^Cred

^ci

^{are mai multe doage lipsi, nu crezl?. ii spuse A1-}

fred Lilianei, insd aceasta ii

trisni,

ca rispuns, una dupi cea{b.

Fata igi didu jos voalul negru gi se apropie emofionati de

birbat.

-

Blestemafi

si

fie cei care m-au

finut

departe de tine atita timp! zise birbatul printre lacrimi, privind cu dragoste chipul

tinir

al fetei.

-

^Papa!

^{ii siri}

ea de gdt, imbrifigAndu-l pentru prima oard.

Tremurau am6ndoi ^gi simfeau

ci

se sufocau de emofie.

Biiefii

igi fbcuri de lucru, dorind si

ii

lase in pace. Albert pregiti focul, iar ceilalli plecard dupi vAnat.

Ochii umezi

ai

evadatului analizari

trisiturile

Lilianei, bralele sale continuAnd

si

o strdngi tare la piept.

inci

nu

ii

venea

si

creadd

ci

^{era liber.}

- ⁱⁿ

^{16 ani,}

^tot

ce-am gtiut despre tine era

ci

te aflai

in

siguranfi, zise pugclriaqul. Eqti exact cum am sperat eu gi mama ta. Asta

ii

spuneam, cd o sd avem o fati. O

fati

frumoa-

si

_{ca ea 9i} luptitoare ca mine.

ii

egti leiti...

-

^$i

ti

^sunt

^leiti,

^{zise ea incet, ludndu-l de}

^mdni

^{gi in-}

demndndu-l si pigeasci l6ngi foc.

-

^{Din picate,}

^ofti

^{birbatul, n-am cum}

^si

recuperez anii pierduli...

-

^infeleg,

^il

^{strdnse ea de m6ni,} privindu-l direct in ochi.

Liliana vorbea cu ^el de

parc|l-ar

fi gtiut dintotdeauna. El era tot ce visase

in

ultima vreme. Vincenliu Leopod, cel mai sAngeros criminal al Valahiei, era

tatil

ei adevirat,

tatil

de care nimeni nu

ii

spusese pAni in urmd cu cdteva luni.

-

^{Da, acum infeleg gi eu de} unde mogtenegte

Lili

claia aia

/- ulzina /u/ fi adfieln,

rogie de pir, zise Alfred, aliturdndu-se lor gi punind un pui de porc mistre! pe jiratec.

-

^{Lili? Aga te cheam6?}

^intrebi

^{intristat b[rbatul.}

-

Liliana Venin. Venin de la

pirinfii

mei adoptivi.

-

Aha, Venin, surAse mullumit rogcatul.

RAnjetul

lui

avea ceva demonic, insd

tinerii

nu bigaseri

de seami., cici nu mai intdlniseri pe nimeni ca el pAni atunci.

Leopod igi trecu degetele

prin

pdrul roscat, des gi nespilat, apoi igi aranjd barba incdlciti.

-

^{A avut}

^griji

^{de tot ce} reprezinfi, continud Leopod. E/ nu

se va opri niciodati, si gtii. El ne-a ficut viafa grea. $i ^de acum are sd ne fie gi mai greu.

-

Atunci, s[

fi-i

^{prezint pe cei care}

mi

vor ajuta in toate, zise Liliana, ridicdndu-se de jos. Alfred gi Albert Doni, ii aritd

ea pe fiecare in parte.

Albert saluti timid din mdni, iar Alfred fbcu o reverenfi.

-

^{Boris Nabadov, singurul care imi poate face fafd la ce-}

tate gi Mario Rodriguez, cavaler de

primi

mdni,

ii

introduse Liliana cAnd acegtia

li

se

aliturari

in

jurul

focului.

-

Rodriguez, adicd., biiatul baronului? intrebd Vincenfiu.

-

^{Biiatul cel mai mare, rectificd} Mario, zAmbind.

-

^{Dar sd.} nu spunefi nimdnui ce a fdcut azi, cd.il bate

mi-

mica, comenti Alfred.

Ignordnd parfial vorbele geaminului glumef, acestia vor-

biri

despre orice, de

parci

noul-venit era de-al lor. Nimeni nu pomeni de inchisoare, fbcdnduJ pe

birbat si

se

simti in

largul siu.

-

^{i1i cam} fug ochii dup6 fata mea,

ii

spuse Vincenliu

lui

Boris, din senin, fbcdndu-i pe

biiat

^{gi pe} Liliana si se inece cu mAncare.

O

linigte

inconfortabili

se instal6, Leopod negtiind ce stArnise. Boris rimase

firi

cuvinte, Mario gi gemenii se

fbcuri

cd ploud. Liliana se posomori gi se ridicd de lAngi _{ei, cufun-} dAndu-se in pidure.

Tatil

ei o

urmi

gi se rezemari amAndoi de un fag bdtrAn la marginea unui izvor.

Laura Stirbr t

-

^{Ceea ce am de la mama se dovedegte a} fi mai periculos decAt ceea ce am mogtenit de la tine.

Mi

tem

si imi

placd de un biiat, deoarece nu vreau si-l

vid

mort, i ^se confesi fatapd- rintelui ei. Sunt predestinati numai unuia, iar ^{asta inseamnd}

ci

soarta

ii

va scoate

afari

din calea mea pe

allii,

indiferent cum. A murit deja unul. $i ^e doar inceputul.

-

^{De unde gtii asta? o}

^lui

^{el de}

^dupi

^gAt, sirutAnd-o apoi pe frunte.

-

^{Mi-a spus ci,} la nagterea mea, mama mi-a prevestit ^des- tinul: ,,Se nagte

in

ziua de 3 dezbinitoarea de popoare, soafd numai unuia, numit in ascuns la fel ca ea, continuatorul liniei.

Regini ajunsi, ^mare virsare de sAnge se va purta in numele ei, pAni tot ce cu

trudi

s-a frcut ^se va fi destrS'mat". Nu a prezis

in

valah6, ci in limba noastri, aga

ci

acum egti al treilea care gtie.

Vincenfiu igi

lui

un moment

si

digere informafia.

Ofti.

-

|ugul nu trebuia ^sb cadi ^pe umerii

tii.

- ^imi

accept soarta. Sunt mai puternici decAt crezi. $i, in scurt timp, voi fi cea mai puternici. Dar trebuie

si mi

ajufi!

-

^{Cu orice!}

- ^Aduni-mi

^{o armati.}

-

^Cum? Duiniregte-mi! se

ridici

el in picioare.

-

Nu infelegi? Valahia ^se va destrima ^cAnd

mi

voi

cisi- tori

cu regele. Vor incepe revolufii.

Am

nevoie de o armati puternicd,

in

stare se-i Fne

in

frAu pe rdzvriltili. Valahia tre- buie

si

rdmAni

uniti.

Trebuie! Altfel vom cldea pradi r,'ultu- rului de la Valstadt!

-

^{De unde gi cu nunta asta regeasci? o apucl el uimit de}

umeri.

-

Altfel cum o

si

ajung cea mai puternici femeie din Va- lahia? Soarta deja mi se adeveregte. Regele nostru

viduv

m-a numit domnigoari de rangul

I.

Md place ^regele, tat6! $i,

in

viziunea mamei, eram regindL. infelegi acum?

Birbatul se

uiti

cu o stringere de

inimi

lafata sa care, sub masca de femeie maturi, incd pistra inocenfa ce

ii

permitea

sd viseze.

- ^{Armati ifi}

voi stringe! rosti el rdspicat. Atdta timp c6t o fac pentru tine, sd gtii

ci

nu

mi

voi da in

lituri

de la nimic.

Setvom ulong Criter ion!

-

Setvom ulong Criterion, papa!

Cdplcolul

¹¹

LutttNlgA oe ^LA

melul ^MAru1

€.u ^{o zi}

toridb de

vari.

Castelul dinastiei Napur, odi-

nioari

o adevdrata splendoare, domina ^pe jumitate

in ruini

Mdgura Neagri,

inviluind-o

in mister.

Toli se fereau si o

stribati,

urcdnd

Munlii

Semenic, necu- tezdnd

si

tulbure linigtea ^ce se abdtuse asupra ei

intr-o

seari de mai, cu

un

deceniu

in urmi.

Nimeni nu stia, cu adevi- rat, ce se intdmplase. Cel pufin, niciun om obiqnuit.

Cilitorii

ocoleau imprejurimile, deoarece, in zece ani, localnicii micu-

lui

sat Dumbrava niscociserd

tot

felul de povegti qi legende despre vampiri gi vArcolaci, despre acele fiin1e care zburau pe

mituri

deasupra caselor, ca

si poati

demonstra cd locul era bAntuit.

$i ^aqa rdmisese bitrAnul castel nederanjat

timp

de atdlia ani, singur in munli. Era la fel ca in acea noapte de

primivari

tdrzie, o

mirturie

vie ^a puterii Verenfei de

odinioari.

Imen-

sele uqi de brad erau deschise vAntului care cutreiera holurile

gi coridoarele, zguduind ferestrele. Saloanele, menite fiestelor,

1.. ttrv?lna *i fT oc/lre//r,

erau atunci pustii gi intunecate, gi doar perdelele de mdtase gi catifea tulburau neclintirea locului cu dansul lor haotic. ^Pere- pi inalp ai camerelor erau acoperili cu tablouri ^ale patronilor cetifii, nenorocite de vreme.

Cici

mari erau Napurii!

Clopotele din

turn

erau infepenite, dar ar fi

bitut

pentru

stipdnii lor.

Iedera sufoca zidurile

cetifii, inghilind

fiecare

bucifici

de marmurd albd, glefuiti de servitori fideli, ^de mult

apugi. Gridinile nu mai fuseseri ingrijite, potecile nu mai erau trurite. O barcd singuratici plutea

in derivi

pe lacul albastru clin mijlocul mogiei. Apa era tulbure, ca adevdrul sfbrgitului Napurilor din acea noapte tragicd de mai.

O vulpe se strecuri

prin

tufigurile stufoase, punAndu-se la pdndi. Luna iunie aducea

in

zond o sumedenie de vietdfi clolofane gi, cu pufin noroc,

mult

mai incete decAt

puiul

de

priditor.

Venise momentul

si

atace, dar se

bloci

subit. igi miEci r,rrechile

in alti

direcfie, igi

ridici

botul ca

si

adulmece ae-

rul. Toate

or[tiniile din Migura

Neagrd, atAt de

inflicirate

in munca lor, se

opriri

^ca prin farmec.

Priviri

cerul senin cu teami.

Un mic zgomot declangd infernul.

Vdzduhul

fu

acoperit de o mantie neagrd gi strdfulgerat

cle sunete asurzitoare. Zeci de r,'ulturi, goimi _9i ciori traversari rnigura,

inviluind

castelul

in

vacarm pentru cdteva minute.

l)rada fugi, iar vulpea se retrase mai adAnc in tufisuri, cu coa- rla intre picioare.

in

spatele infanteriei, un

pui

de vultur

plani

ugor, cu o scrisoare in gheare, ce avea sigla SanteVelului. Survoli

migu-

ra si aterizi pe un

turn

al

cetifii.

Ceilalli confrafi inaripali o Iuari inainte, in timp ce el igi

lui

timp de o pauzi. Se pirea

ci

i-ar fi

plicut

mai mult

si

^stea cocofat acolo gi

si

urmireasc[

rozitoarele care migunau prin

iarbi

decdt si-gi indeplineasci rrrisiunea.

ii

^era foame, dar erala datorie; avea si-gi primeasci rirsplata de la destinatar.

Cu un mic sunet, vulturul plonjd din nou

in

aer. Cobori