MATTHIEU RICARD

Colecfia

NOUA SPIRITUALITATE coordonatd de

DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

Titlul original: L'art de la Mdditation. pourquoi mdditer? Sur quoi? Comment? de Matthieu Ricard

Copyright O 2008, Nit Editions, Paris (Desenele de la paginile 43-44 au fost fdcute de elevii gcolii de la Konchog Lhadrepa)

Copyright @ 201,8, Editura ^gcoala Ardeleand, pentru traducerea in limba romAnd

Editura _$coala Ardeleand

Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48 Redactia: tel 0364.117 .252; 07 28.084.801 e mail: office@scoalaardeleanacluj.ro, redactie@scoalaardeleanacluj.ro

Dituzar e: tel / f ax,0364.117 .246 ; ⁰⁷ 28.084.802 e mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro, esadifuzare@gmail.com

www.scoalaardeleanacluj.ro Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Nalional5 a Romdniei ISBN: 978-606-797 -206-1

Imagine coperta I: Steve Hicks, Flickr.com Editor: Vasile George Ddncu

Coperta: Ioachim Gherman

Corecturd gi tehnoredactare: Sandra Cibicenco

MATTHIEU RICARD

AnTaMnpITATIEI

De ce si meditezi?

La ce anume? in ce fel?

Traducere din limba francezi

^de

Alexandra Medrea

CluiNapoca,20lB

CupnINs

Cuadnt

tnainte...

...'....7

I. De ce si

meditim?...

... L1. II. La ce anume si meditim?...-..27

III. Cum si

meditim?...

...35

Motivalia..

^...38

Condiliile favorabile practicii meditaliei ..'... - 41

CAteva recomanddri

generale

'...47

A intoarce spiritul spre meditalie ... 50

Natura efemerd a fiecdrui lucru ...'.. 53

Comportamentele care trebuie adoptate _9i cele care trebuie

evitate

...' 56

Insatisfaclia inerentd lumii obignuite .'....'.'... ⁵⁸

Meditalie asupra congtiinlei depline ...'.'.... ⁶⁰

Calmul

interior

...64

Concentrarea asupra unui

obiect

^...73

Concentrarea fdrd

obiect...

...77

A depdgi

obstacolele

....-'-..79

Progresul calmului

interior...

'...87

Meditalii asupra iubirii

altruiste

^...89

Un schimb

sublim

...' 98

6 o MRTTUEURICARD

Sd calmdm durerea

fizicd

... 103

Viziunea

penetrantd

...111

Sd dedicdm rciadele efortului nostru ... 147

A uni meditayia cu viata de zi cu 2i...149

Note

...

...151

Elemente de

bib\iografte...

...157

Mulfu.miri

...159

CuvANr iNruNrn

,,Noi trebuie ^sd

fim

^schimbarea

pe care vrem sd o vedem in lume".

Gandhi

De ce acest

mic

tratat despre meditalie?

De patruzeci de ani, am avut marea ^gansd de a

trii

pe l6ngd mentori spirituali autentici, care

mi-au inspirat viala gi mi-au iluminat

^calea.

Prefioasele

lor invdldminte mi-au

cdlduzit eforturile. Eu nu sunt un mentor _9i rdmdn mai mult ca oricAnd un discipol. Dar mi ^se intAmpld adeseori sd intAlnesc,

in

cdldtoriile mele

prin

lume, oameni care

imi

impdrtdgesc dorinfa lor de a invdla sd mediteze; incerc, atdt cAt pot, sd-i

indrept spre mentori consacrafi. Dar cAteodatd

nu e cu putinld.

^{Aqadar, pentru}

toti

cei care doresc sincer sd exerseze meditalia am adunat

aceste invdldminte ieqite din izvoarele cele mai bogate ^ale budismului. A te transforma lduntric antrendnd

spiritul

este

cea mai

pasionantd

dintre aventuri. 9i ^este

adevdratul sens ^al meditaliei.

I

Dn cn sA

ururAu?

SA examindm

sincer

existenla noastrd.

Unde ne afldm

in

vial5? Care au fost pAnd

in

prezent

prioritdfile

noastre

9i ^ce

^prevedem

pentru timpul ^{care ne-a} mai rdmas de trdit?

Suntem un amestec de lumini qi de umbre, de catitdli ^qi defecte. Este cu adevdrat cel mai

bun fel de a fi, este o stare de

lucruri ineluctabild?

Dacd nu e

^cazuL,

^{cum sd}

^o

remediem? Aceste intrebdri meritd

a fi

^puse,

mai ales dacd avem sentimentul cd ar

fi

de dorit

o schimbare gi cd aceasta ar fi

posibili'

Totodatd, in Occident, din cauza activitdfilor care

ne

consumd

de

dimineafa pAnd seara o

parte considerabild de ^energie, avem

mult

mai

pufin timp sd ne

^aplecdm asupra ^cauzelor fundamentale ale

fericirii. Ne

imagindm, mai

mult

sau mai

putin

congtient, cd pe mdsurd ^ce

multiplicdm activitilile

^noastre, senzaliile ^se intensificd ^gi mai mult gi c5,

in

aceeagi mdsurd, sentimentul de insatisfacfie se estompeazd.

in

1,2 . MATTHIEU RICARD

realitate, numerogi sunt _{cei care,} din contrd, sunt dezarndgi,ti

$i ^{frustrafi de modul de}

^viald

contemporan. Se simt neajutoratl,

dar nu

vdd altd solutie pentru cd tradiliile care preconizeazd transformarea de sine sunt adeseori cdzute in desuetudine. Tehnicile

de

meditalie

au

drept scop transformarea spiritului. Nu e necesar sd le atagdm

o

anumitd etichetd religioasd. _Fiecare dintre noi are un

spirif

fiecare poate sd lucreze asupra sa.

Este de dorit

si

ne schimbim?

Pulini

dintre

noi pot

afirma cd nimic nu meritd sd fie ameliorat in felul lor de a trdi ^gi in experienla

lor

despre lume.

pulini _dintre

_noi

pot afirma cd nimic nu meritd sd fie ameliorat in

felul

de

a

tr.di gi

in

experienta noastrd despre lume.

Unii

_{cred cd emoliile gi} impotrivirea le imbog5lesc viata gi _aceastd alchimie singulard

ii face sd fie

ceea

ce sunt,

persoane unice, invdfAnd sd se accepte cu defectele gi calitdpile

lor. Acegtia riscd sd trdiascd

intr-o

insatisfaclie cronicd, fdrd s5-gi dea seama cd ar putea sd se

amelioreze cu pretul unui mic efort gi cu pufind judecatd.

Sd

ne

imagindm cd

ni

s-ar propune sd

petrecem o zi intreagd stdpdnifi de geloiie. Care

dintre noi ar

accepta

cu

pldcere?

in

schimb,

Anrn

Mrorrelmt .

13

dacd am

fi

chemali sd petrecem

o zi

cu inima plind de iubire pentru al1ii, cei mai

mulli

dintre noi ar gdsi aceastd opliune infinit preferabild.

Spiritul ne

^este

tulburat

mereu. Suntem

rdvdgili de gAnduri

dureroase,

afectali

^de

mAnie, rdnirti de cuvintele dure pe care al1ii ni le adreseazd.. In asemenea momente, cine n-ar visa sd-gi controleze emotiile

pentru a fi liber

^gi

stdpdn pe sine? CAt am vrea ^sd trecem dincolo

de

^aceste

tulburdri, dar, negtiind cum

^sd

proceddm, preferdm

sd

credem cX,

la

urma urmei, ,,aga e omul". Dar nu e de dorit ca omul sd fie

,3gd".$tim,

de exemplu, cd boala e datd

tuturor fiinlelor:

ceea ce

nu ne

impiedicd sd

consultdm un doctor cdnd suntem bolnavi.

Nu ^{vrem sd suferim. Nimeni} nu

^se

trezegte dimineala gAndind aga: ,,Fie sd sufdr toatd ziua ^qi, dacX se poate, toatd vialat". Orice facem, fie cd e vorba sd ducem la capdt o treabd importantd

sau lucrul nostru obignuit

dacd vrem si ne angajdm intr-o legdturd durabild ^sau

pur

gi simplu sd ne

plimbim prin

pddure, ^sd

bem o

ceagcd

de ceai sau sd ne

intAlnim intAmpldtor cu cineva, sperdm intotdeauna ^cd se

va

intAmpla ceva benefic

pentru noi

sau

pentru

al1ii. Dacd

am fi ^{siguri cd din}

^toate

faptele noastre

ar

rezalta doar suferinld, n-am mai face nimic.

14 . MATTHIEURICARD

Se poate sd cunoagtem momente de pace lduntricd, de iubire gi de luciditate, dar,

in

cea

mai

mare

parte a timpului,

acestea

nu

sunt decAt sentimente trecdtoare care fac loc repede

unei

alte

stdri de spirit.

Totugi, intelegem cu ugurintd faptul c5, antrendndu-ne spiritul spre a

cultiva aceste momente privilegiate,

at transforma radical viatanoastrd. $tim ^cu tofii cd

ar fi de dorit

sd devenim

fiinte

umane mai

bune,

transformAndu-ne

lduntric, in

acelagi

timp, incercAnd sd ugurdm suferinta altora ^gi sd

contribuim la starea lor de bine.

Unii

cred cd etistenla

e

fad6,

lipsitd

de

conflicte lduntrice. _Cunoagtem cu

tofii tulburarea adusd de mAnie, de aviditate sau de

gelozie.

in

acelaqi

timp,

apreciem

cu

tofii bundtatea, multumirea gi bucuria de a-i vedea pe

allii

fericifi. inlelegem clar cd sentimentul de armonie, asociat cu iubirea _{fald de} altul, posedd

o

calitate

proprie,

suficientd siegi.

La fel

^se

intdmpld

cu

generozitatea,

cu

rdbdarea

gi

cu

multe

alte calitdfi. Dacd invdldm sd cultivdm

iubirea altruistd, gi in

acelagi

timp

pacea

liuntricd,

_egoismul nostru gi cortegiul

siu

de frustrdri s-ar atenu a, iar existenta noastrd nu ar pierde nimic din propria sa bogape.

ARre Mpnrrarmt

.

15

Este

posibili

o schimbare?

Adevdrata intrebare nu ^{este, agadar,} ,,8 ^de

dorit sd md

schimb?",

ci _,,E posibil sd

md schimb?".

De ^{fapt, poate} ne ^inchipuim

^cd

emoliile care

ne tulburd sunt intim

^asociate

spiritului ^nostru, fiind imposibil sd

^ne

debarasdm de ele, fdrd sd elimindm o parte din noi ingine.

Desigur, trdsdturile noastre de caracter,

in

general, se schimbd prea pulin. Observati la un interval de

cdtiva

ani,

rari

sunt colericii ^care devin rdbddtori,

agitalii

care

igi

gdsesc pacea

lduntricd

sau aroganlii

care

devin umili.

In acelagi timp, oricAt de rar ar

fi

acest lucru, este

posibil ca unii sd se schimbe, iar schimbarea lor

lduntrici

^{ne aratd} foarte bine cd nu e vorba de

un lucru imposibil.

Trdsdturile

noastre

^de caracter dureazd atdta

vreme cdt nu

facem

nimic

sX

le

ameliordm, ldsAnd

dispoziliile

9i

ndravurile

^noastre

sd se

menfind,

chiar

^sd

cdgtige mai multd f.or|d., pas cu pas, zi de zi, an de an. Dar acestea nu sunt intangibile.

E indiscutabil faptul cd

^rdutatea,

aviditatea, gelozia gi alte otrdvuri mentale ^fac

parte din

natura noastrd,

dar

existd diferite

feluri de a

^avea

o parte din

^ceva.

^Apa,

^de

exemplu, poate

sd

conlind cianurd

gi sd

^ne omoare pe loc; pe de altd parte,

in

amestec cu

16 . MATTHIEU RICARD

un

remediu, contribuie

la

vindecarea noastrd.

Totugi, formula chimicd a apei nu s-a schimbat nici intr-urr caz, nici

in

altul.

in

esentd, apa n-a devenit

nici

ioxicd, nici medicinald. Diferitele st5ri ale apei sunt temporare gi intAmpldtoare, la fel ca emotiile noastre, la fel ca inclinafiile gi

trdsdturile noastre de caracter.

Un aspect fundamental al congtiinfei

inlelegem

acest

lucru cAnd

observdm

faptul

cd cea

dintdi

calitate

a

congtiintei, care este

pur

gi simplu calitatea de ,,a cunoagte",

in

esenld, nu este nici bund, nici rea. Dacd

privim

dincolo de

valul

turbulent

al

gAndurilor gi al

emotiilor efemere care ne traverseazd spiritul

de dimineafa pAnd seara, putem constata mereu

prezenta acestui aspect fundamental

al congtiintei care face posibild

gi

sustine orice perceptie, oricare

ar fi natura

sa. Budismul

calificd acest

aspect

drept ,;luminos",

cdci lumineazd totodatd lumea exterioard gi lumea

interioard a senzatlllor, a emotiilor,

a

judecdtilor,

a amintirilor, a

sperantelor

gi

a

temerilor, fdcAndu-le perceptibile.

Cu

toate cd facultatea de cunoagtere subinlelege fiecare fapt mental, ea

nu

este

in

sine afectatd

de

acest

fenomen.

O

razd de lumind poate

lumina

un chip rduvoitor sau unul amabil, un diamant sau

Anre Muorualru

c

¹⁷

o

murddrie, dar

lumina in

sine

nu

este nici rduvoitoare,

nici amabild, nici

cutatd', nici murdard. Aceastd constatare

ne permite

^sd

infelegem cd e posibil sd transformdm universul

nostru mental, conlinutul gAndurilor 9i

^al

experienlelor noastre. De fapt, fondul neutru gi

,,luminos" ^al congtiinlei ne oferi spaliul necesar pentru a observa fenomenele mentale,

in

loc ^sd

fim

la cheremul lor, gi sd credm apoi condiliile transformdrii lor.

O

simpli dorinfi

^{nu aiunge}

Noi nu putem sd alegem ceea ce suntem,

dar putem

aspira sd

ne

ameliordm. ^Aceastd aspiralie

va

da

o

direclie

spiritului

^{nostru. O} simpld dorinld nefiind de ajuns, ne rdmdne sd acliondm.

Nu ni se pare anormal sd petrecem ani de

zile

pentru

a invdfa

sd mergem, sd

citim,

sd scriem ^qi sd urmdm o formare profesionald. Ore

in

gir ne exersdm fizic pentru a

fi in

formd, de exemplu, pedaldnd cu asiduitate pe o bicicletd

de

apartament care

nu

duce nicdieri.

Ca

sd

facem ceva, orice, necesiti

un ^minimum

^de

interes sau de entuziasm, ^{gi acest} interes rezultd'

din

faptul cd suntem conqtienfi de binefacerile pe care le vom ^culege.

18 . MATTHIEURICARD

Prin ce mister

spiritul ar

putea sd scape acestei logici gi ar putea sd se transform e tfua cel mai mic efort,

pur

qi simplu, pentru _cd aga

am vrea? Acest lucru nu ar avea mai mult sens

decAt

a

spera sd

pofi

interpreta

la ^pian

un concert

de Mozart,

do1r trecAnd

din

cdnd in

cAnd degetele peste clape.

Depunem atAt de multe eforturi penhu a

ameliora

condifiile

exterioare

ale

eiistengei

noastre, d,ar, la urma urmei,

intotdeauna

spiritul

este cel care face experienta

lumii

_{Ei o}

traduce printr-o _{stare de bine sau de}

suferinti.

Daci schimbim felul nostru de a

^oedua

Iucrurile, transformim _calitatea

viefii

noastre.

9i aceasti schimbare e rezultatul

unui antrenament

al mintii pe care iI

numim ,,meditatie".

Ce inseam nA ,,a medita"?

Meditalia este o practicd ce

permite

cultivarea gi

dezvoltarea

anumitor

calitdti umane fundamentale, la fel cum alte forme de antrenament ne invald sd citim, sd cdntdm la un instrument muzical sau sd dobdndim orice altd aptitudine.

Etimologic vorbind, cuvintele _sanscrite gi

tibetane traduse

prin

,,meditafie,, sunt bhaaana,

care inseamnd ,,a atltiva", gi gom,

care inseamnd ,,a se familiariza".

itt

esentd, e vorba

Anra

Meorralut c

19

de a

ne

famlliariza cu

o

viziune clard 9i justd asupra

lucrurilor qi a

ne

cultiva

calitdlile, ^pe care

le

avem cu

tofii,

dar care rdmdn

in

^stare

latentd atdta timp cAt nu facem niciun efort sd le dezvoltdm.

Unii

pretind cd meditalia

nu

e necesard,

cdci

experienlele constante

ale viefii

sunt suficiente pentru

a ne

forma creierul

9i

^felul nostru de a

fi

^gi de a acliona. Este neindoielnic

faptul

c6., gralie acestei interactiuni cu lumea, cele mai multe facultdfi ^ale noastre, de exemplu simlurile, se dezvoltd. ^{Totugi, e} posibil sd facem acest lucru mult mai bine. Cercetdrile gtiinfifice legate

de

,,neuroplasticitate" aratd

cd

orice

formd de

antrenament

induce

reorganizdri importante in creier, la nivel funcfional, precum

gi la nivel structural.

Sd incepem, agadar,

prin

a ne intreba ce

anume vrem cu adevdrat

in

existenla noastrd.

Ne mullumim cu ideea de a improviza ^fiecare zi? Nu vedem

in

addncul nostru ^acea suferinld difuz6, prezentd. mereu, in vreme ce noi suntem insetaji de fericire ^gi de plenitudine?

Obignuili sd credem cd defectele noastre

sunt

ineluctabile, gtergAndu-le

de praf

^viaJa

intreagd, ajungem

sd

considerdm disfunclia noastrd ca un fapt dat o datd pentru totdeauna, fdrl.

a fi

congtienli cd

e posibil

^{sd ieqim din}

cercul vicios ^{de care} ne-am sdturat.

20 . MATTHIEU RICARD

Din punctul de

vedere

al

budismului,

fiecare fiinfd poartd in sine

potenfialul

Ilumindrii tot

aga cum, spun textele, grduntele de susan poartd

in

el picdtura de ulei.

in

ciuda

acestui fapt, rdtdcim in confuzie ca

biefii

oameni care, folosind o altd

^comparatie

cunoscutd, sunt

in

acelagi timp bogati gi sdraci, negtiind cd o comoard zace ascunsd in cocioaba lor. Scopul cdii budiste este sd ne facd sd

intrim

in

posesia acestei comori negtiute

gi sd

dea astfel

vietii

noastre intelesul cel mai adAnc pe care il poate avea.

A te transfonna pentru a schimba mai bine lumea

in

fetul acesta, dezvoltdnd calitdtile noastre lduntrice, putem sd-i ajutdm mai bine pe ceilalf.

Experienta personald, chiar dacd

la

inceput e

singurul nostru punct de referintd, trebuie apoi sd ne permitd adoptarea unui punct de vedere

mai

vast, care sd

tind cont de

toate fiinfele.

Depindem

cu totii unii

de

allii

gi nimeni nu vrea sd sufere.

A fi

,,fericit"

in

infinita multime a celor care suferd, ar

fi

absurd, chiar dacd ar

fi

cu putintd. Cdutarea fericirii numai pentru sine

e

^destinatd

unui

^egec

sigur, pentru cd

in egocentrism

se afld

sursa suferinfei noastre.

,,CAnd fericirea egoistd este

singurul

scop al vietii, curAnd viata va

fi

lipsitd de scop"1, scria

Anre MEonelIEt

.

^21"

Romain Rolland. Chiar ^afigAnd toate aparenlele fericirii,

nu poji fi

cu adevdrat fericit dacd nu

egti

interesat

de binele altuia.

Dimpotrivd, iubirea altruistd

gi

compasiunea

sunt

funda- mentele fericirii adevdrate.

Aceste cuvinte nu izvordsc dintr-o intentie moralizatoare,

ele ^reflectd pur gi

^simplu

realitatea.

A

cduta fericirea numai pentru sine este cel mai sigur mijloc de a nu te ferici nici pe tine, nici pe altul. Am putea crede cd e posibil sd ne izoldm de

ceilalli

pentru

a

realiza mai ugor propria fericire (fiecare sd fac6 acest lucru la rdndul sdu gi toatd lumea va

fi

fericitd!), dar rezultatul astfel obfinut va

fi

^{opusul a ceea ce}

am

fi

dorit. Indecigi, intre speranld gi fricd, ^ne facem

viala

mizerabild

gi vom ruina gi

viala celor care se afld

in jurul

^nostru.

in

cele din urmd, toatd lumea va pierde.

Unul dintre

motivele fundamentale ale

acestui

egec

este faptul cd lumea nu

^e

constituitd

din entit5li

autonome, dotate cu proprietdli intrinseci care

ii

fac

in

chip natural sd fie frumoqi sau urAli, prieteni sau duqmani:

lucrurile gi fiinfele sunt

esenlial interdepen- dente

gi in

perpetud evolulie.

In plus,

chiar elementele care le constituie nu existd decAt in

relalia dintre ele.

Egocentrismul

se

^izbegte

neincetat

de

aceastd realitate care

dd

nagtere numai la frustrdri.