NINU$A ERCEANU AURELIA ILIAN

NINU$A ERCEANU AURELIA ILIAN

$T.M.TLTNCA

Limba ;i ^Literaturd

Romdnd

pentru clasa , VIII-,

INSTRUIRE $I EVALUARE

Eualuare cllrentd

W euBrbH

lCupruNsl

Cuvintinainte ...

... 5

Partea

intii. UNITATI

^DE PREGATIRE

...

...7 Unitatea

I ...

..'...'...'...7 Balada populard. Interferenla

genurilor MIONTA o

Componenla vocabularului.

Caracterul latin

al limbii

romdne. Dublete etimologice. Dublete lexicqle. Etimologie populard o Cererea

Unitatea

2

...

Lirica

populard:

DOINA o Familia

lexicald. Derivare cu sufixe. Derivare cu pre- fixe. ^Derivare parasinteticd ^o

Invitalia

18

Lirica

cultd:

DONNTA

^{(Mihai Eminescu) o} Procedee de compunere a cuvintelor:

prin aldturare

(parataxa, juxtapunerea),

prin contopire

(subordonarea),

prin

abreviere (prescurtarea) ^o Scrisoarea amicald

Unitatea

4 ...

^...22

Lirica

eroticd/

filozoficd:

DEPARTE SUNT

DE TINE... (Mihai

^Eminescu)

o

Sufi- xoide. Prefixoide. Schimbarea valorii gramqticale (conversiunea) o Telegrama

Unitatea

5 ...

^...26

Modalitdli lirice. Starea de poezie: PESTE VARFUN (Mihai Eminescu) o Arhaisme.

Regionalisme. Termeni tehnici. Termeni Etiinlifici ^o Felicitarea

Lirica

elegiaca: FANTANA (Alexandru Macedonski)

o

Neologismele. imprumuturile.

Rolul neologismelor in dezvoltqrea sinonimiei. Calculul lingtistic ^o Curriculumvitae

Unitatea

7 ...

...'...35

Lirica

descriptiv-simbolisticd:

BALUL POMILOR (Dimitrie Anghel) o

^Cuvinte

monosemantice. Cuyinte polisemantice. Sensul

cuvintelor.

Sens

propriu.

Sens

figurat.

Omonime o Procesul-verbal

Unitatea

8 ...

^{... 40}

Lirica filozoficd de tip program poetic: SONET (Octavian Goga)

o

_Sinonime. Anto- nime. Paronime. Pleonqsm. Tautologie. Jargon. Argou o Adeverinla

Unitatea

9

...

Lirica

descriptivd: PASTEL (George Coqbuc)

o

Vocald. Semivocald. Consoand.

Dtftong. Triftong.

Hiat.

^{Trans criere} _foneticd ^{o Del egalia}

Unitatea

10 ...

....'...'...51

Lirica descriptiv-portretistica:

O,iSC,4lt7,l

(Octavian Goga) o Despdrtjrea in silabe.

Dificultdli

ale despdrlirii tn silabe. Accentul o $tirea

Unitatea

11 ...

...'.'...56

Balada populard: TOMA ALIMO$ o Text. Enun!. Propozitrie. Frazd o AJiS

publicitar

Unitatea

12 ...

...62

Epica in prozd. Legenda populard: MONASTIREA ARGESULUI o Relalii sintactice.

Mijloace de realizare a raporturilor sintactice o Anun,tul

publicitar

l3

47

Unitatea

13 ...

... 71 Romanul: BALTAGUL

(Mihail

Sadoveanu)

o Tipuri

de

propozi{ii o

Memoriul de activitate

Unitatea

14 ...

...76

Romanul: BALTAGUL

(Mihail

Sadoveanu)

c

Cuvinte incidente. Construclii (expre- sii) incidente. Propozilii incidente. Fraze incidente. Anacolutul

Unitatea

15 ...

...81

Epica in

prozd:

GURA SATULUI (Ioan Slavici)

o

Predicatul. Propozilia subordo- natd predicativd o Mandatul telegrafic

Unitatea

16 ...

... 88 Nuvela: POPA TANDA (Ioan Slavici)

o

Subiectul. Propozisia subordonatd subiec- tivd o Scrisoarea de mullumire

Unitatea

17 ...

...94

Prozafantasticd: LA HANUL

LUI

MANJOAL,{

OL.

Caragiale)

.

Atributul. Propo- zilia subordonatd atributivd o Recomandarea

Romanul:

MARA (Ioan Slavici) o

Complementul

direct. Propozilia

subordonatd completivd directd o Cartea

po;tald

unitatea 19 ...

... 109 Poyestirea: POVESTE (IMITATIE) (1.L.

Caragiale) o

Complementul indirect. Pro-

pozi{ia

subordonatd completivd

indirectd.

Complementul

de

agent

o

Prospectul

(Instrucliunile)

Unitatea

20 ...

^....

^ll5

Poezia romanticd: SCRISOAREA

III

^{(Mihai Eminescu)}

^o

Complement circumstan-

lial

^{de loc.} Propozilia subordonatd circumstanliald de loc

Unitatea

2l ...

^....

^l2l

Proza memorialisticd. Monografia artisticd: AMINTIRI DIN COPIL,LRIE (Ion Creangd)

o

Complementul circumstanlial de timp. Propozilia subordonatd circumstanliald de timp o

Biletul

Unitatea

22 ... ^....126

Nuvelarealistd: ittt WZtttZ OZ A,LZnOt 1t.t. Caragiale) o Complementul circumstan-

lial

^{de mod.} Propozilia subordonatd circumstanliald de

mod

^o Aloculiunea

Unitatea

23 ... ^....I32

Textul

dramatic.

Comedia

clasicd: O

SCilISOARE

PIERDUTI

^(1.L. Caragiale) o Complementul circumstanlial de cauzd. Propozilia subordonatd circumstanliald de cauzd o Jurnalul

Unitatea

24 ...

^{.... 141}

Textul dramatic. Comedia-parabold: CONUL LEONIDA

FAT,{

CU fuEACTIUNEA (1.L. Caragiale)

o

Complementul circumstanlial de scop. Propozilia subordonatd circumstanliald de scop o Foaia de depunere

Unitatea 25

...

^{.... 148}

Textul dramatic. Cdnticele comice:

CHINTA ilf eAOftNryn

(Vasile Alecsandri) o Propozilia circumstanliald condilionald o Relatarea

Unitatea

26 ... ^....152

Textul dramatic. Comedia: O NOAPTE FURTUNOAS,{ Q.L. Caragiale)

o

Propo- zilia subordonatd concesivd o Toastul

101

Unitatea

27 ... ...:...

^{.... 156}

Poemul romantic: LUCEAFARUL

(Mihai

Eminescu)

o

Propozilia circumstan{iald consecutivd c Discursul

Unitatea

28 ...

^{.... 160}

Schila. Intederenla genurilor: BACALAUREAT Q.L. Caragiale) o ^{Semnele de} punc- tualie ^(virgula, punctul _Si virgula, doud puncte, ghilimelele,

linia

de dialog

linia

de pauzd, parantezele, punctele de suspensie, cratima, semnul exclamdrii, semnul tntre'

bdrii, punctul). Semnele de ortografie (cratima, punctul, qpostroful) o Discursul

Unitatea 2g-3g

...

^....166

Evaluare

partea _a doua. SUBIECTE PENTRU PERFORMANTA $COLARA $I

OLIMPIADE

^{.... 187} Partea a treia.

INFORMATIL

SUGESTII.

REZOLVARI ...'...

...209

[PlnrnliNrAr]

uilmI! ^{Dr PRrG[Trnr}

xexxx$etee

sm wrmw&xxre

il

I

_m

{.

SALAS,A

f*pUmnn. lNTrRrXRff"JTA GfNURILOR:

&{iS&lT.&

Citeqte cu atenfie

textul urmitor:

Pe-un

picior

de plai, Pe-o gurd de rai, Iatd vin tn cale, Se cobor la vqle Trei turme de miei Cu trei ciobdnei.

Unu-i Moldovan, Unu-i Ungurean

$i unu-i ^Vrdncean.

Iar

cel unglffean

$i ^cu cel Vrdncean, Mdri, se vorbird, Ei se

ffituird

Pe l-apus de soare Ca sd miJ omoare Pe cel Moldovan

Cd-i mai ortoman

$-are oi mai multe Mdndre qi cornute,

$i ^{cdni mai} bdrbaYi!...

Dar

cea

miorild

Cu ldnd

pldvild

De trei zile-ncoace

Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place.

,,- ^Miorild

^laie,

Laie, bucdlaie, De trei zile-ncoace

Gura nu-li mai lace!

Ori iarba nu-li place, Ori eSti bolndvioard, Drdguld mioard?

"

,,-

^{Drdgulule bace!}

Dd-1i oile-ncoace La negru zdvoi, Cd-i iarbd de noi

$i ^{umbrd de voi.}

Stdpdne, stdpdne,

Ili

cheamd q-un cdne Cel mai bdrbdtesc

$i ^cel maifrdlesc, Cd l-apus de soare Yreau sd mi te-omoare Baciul ungurean

$i ^cu cel Vrdncean!

"

,,-

^{Oild bdrsand,}

De eSti ndzdrdvand

$i

de-afi

sd mor

in

cdmp de mohor,

Sd-i spui

lui

Vrdncean

$i lui ^ungurean Ca sd md ingroape

Aice pe-aproape,

in

strunga de oi, Sdfiu tot cu voi;

in

dosul stdnii Sd-mi qud cdnii.

Aste sd le spui,

Iar

la cap sd-mi

pui

Fluieras defag, Mult zice cu drag!

Fluieras de os,

Mult zice duios!

Fluieras de soc, Mult zice

cufoc!

Vdntul cdnd a bate Prin ele-a rdzbate

$-oile s-or ^strdnge, Pe mine m-or pldnge Cu lacrimi de sdnge!

Iar

tu de omor Sd nu le spui lor, Sd le spui curat Cd m-am insurat Cu-o mdndrd crdiasd, A lumii mireasd;

Cd la nunta mea A cdzut o stea;

Soarele Si luna Mi-au linut ^cununo.

Brazi qi pdltinasi I-am avut nuntasi, Preoli, munlii mari, Paseri, ldutari, Pdsdrele mii

$i

stelefdclii!

Iar

dacd-i zdri,

Dacd-i intdlni Mdiculd bdtrdnd Cu brdul de ldnd, Din ochii ^ldcrimdnd, Pe cdmp alergdnd, Pe to{i intrebdnd

$i

^{la toli zicdnd:}

Cine-au cunoscut, Cine mi-au vdzut Mdndru ciobdnel Tras

printr-un

inel?

Feliqoara lui, Spuma laptelui;

Mustdcioara lui, Spicul grdului;

Perisorul lui, Pana corbului;

OchiSorii lui, Mura cdmpului!...

Tu, mioara mea, Sd te-nduri de ea

$i-i ^spune curat Cd m-am tnsurat Cu-ofatd de

crai

Pe-o gurd de rai.

Iar

la cea mdiculd Sd-i nu-i spui, drdguld, Cd la nunta mea A cdzut o stea,

C-am avut nuntosi Brazi _Si pdltinaqi, Preofi, munlii mari, Paseri, ldutari, Pdsdrele

mii

$i stelefdclii!...

A

m

w ffi rI

g

(x** -

^Mioriya)

Identific5 doui elemente care pot determina incadrarea textului in categoria genului epic.

Stabilegte, pe baza

lecturii

intregii balade, natura temei gi numegte patru argumente

in

favoarea propunerii tale.

Exprim6-f punchrl de vedere, intu-o compozilie de cel mult 25 de r6nduri, in legdtur[ cu situ- af;a excepgionald, in care se gdsegte ,,ciobdna.guf' ^gi despre atitudinea sa, dezvoltate in balad5.

Identifici gi comenteazS, pe scurt dupd o atentl impdrfire a texhrlui, motivele secundare, care se dezvoltii pe miflrl fundamental al Marii Treceri ^gi care se circumscriu temei comentate.

3X

Susline, intr-o compunere de maximum 20 de rdndur| contaminarea/ amestecul celor trei genwi, cu cel pufin douS argumente pentru definirea fiec5ruia, in text.

XK

Descifreazi qi exptic5, intr-un enunf, metafora prefiguratl de personajul miorila.

K Arg"-

enteazd, dezvoltdnd sensurile succesiunii cuprinse

in

skucturile

Mult zice

cu

drag!/

_1...)

Mult

zice duios!/ _1...1

Mult

zice cu

foc!, particularit[lile

stilistice folosite pentru a susline frumusefea dramatic[ a descrierii cdntecului (artei).

X

Selecteaz[

gi

come rfieazd,

intr-o

compunere,

punctul de maximl

tensiune tragicd al secvenlei in care se dezvolt[ motivul testamentar.

XK

Iaentifica versurile care,

in

tabloul

final, indic[ o

altii cheie de interpretare a ritualului nupfiaV interpretarea ritualului nupfial ca unul funerar.

ffi

Comente azd,

intr-o

compunere, imaginea

contopirii cu natura

dezvoltatd

in

^alegoria

moarte

-

^nunt6.

XK

Realizeaza, intr-o compunere de maximum 25 de r6nduri, portretul cuplului maml

-

^fiu,

aga cum reiese el din tabloul final al baladei.

M Atgr*enteazd, in

conformitate

cu definilia,

apartenen\a acestei capodopere

la

specia ,,balad6" popular[.

tt

XKX

T.urrr"rie pe o foaie de hdrtie,

in

coloane separate, toate vocalele, consoanele gi semivo- calele din versul urmltor: Pe-un

picior

de

plai.

ffi

Uenlio neazd ceparte de vorbire este cuv6ntul

mdri,

dinversul Mdri, se vorbird.

K

Scrie

un

sinonim pentru cuv6ntul ortoman, menfiondnd categoria lexical-semanticS,

in

care se incadreazA.

Analize azd srntacticgi morfologic cuvintele subliniate din textele:

a. Pe l-apus de soare Ca sd

a!-l

^omoqre.

b. Cine mi-au vdzut Mdndru ciobdnel.

c. DJ-lioile-ncoace La negru zdvoi.

X&& Vtenlioneazd raportul sintactic dintre urmitoarele

propozifii,

reliefhnd modalitatea de realizare:

Unu-i Moldovan Unu-i Ungurean

$i unu-i ^Vrdncean.

&X ^nxptca

folosirea cratimei din struchra Pe l-apus de soare.

N.

CSMPONTT'JTA VOCASULARULUI

TARACTHTqUL

IATIhI AL

LIMSII ROIVIANE

}UBI-ETT

TTI}\{CILOGICT

* _NUSLTTE

_LEXICALE

ETIMOLOGIE POPULARA

C

XW G*p"-d

cuvintele de mai

jos, dupl criteriul

etimologic,

prin

rescriere: pdine, belsug, efect, caligrafie, buzd, Arge$, cafea, computer,fin, greu.

Cuvinte moStenite:....

Imprumuturi:

W e*"*plifici, prin

completarea spafiilor punctate, categoriile de cuvinte din vocabularul fundamental:

Obiecte uzuale:...

Acliuni _Si stdri:

Grade de rudenie:

Alimente Si bduturi:

Pdrli

ale corpului omenesci

Pdsdri _Si animale:

Arbori qifructe:

Zilele sdptdmdnii sau diviziuni ale timpului:

Nume de instrumente de lucru:

XX

et"atuie$te

o

compunere de gapte r6nduri,

in

care sd foloseqti cuvinte din vocabularul fundamental. Subliniaz5-le !

10

ffi

^pornind de la cuv6ntul de origine latindmdnd,alcltuiegte cinci expresii qi locufiuni.

I;r IEI

Precize azd, categoia cuvintelor: paharnic, monger, laser, darling, lovele, sponsor, curechi, agie, biStari, parai, diftong, care

ap

,Ln masei vocabularului, complet6nd spaliile punctate:

a. arhaisme

b. regionalisme ...

c. neologisme ...

d. termeni de jargon e. termeni argotici/ de argou

f.

termeni tehnico-qtiinlifi

ci

...

XXX Uenlioneazl sensurile urmdtoarelor expresii latinegti, completdnd

liniile

punctate:

Ex catedra ad literam alter ego mea culpa veni, vidi,

vici

alma mater

ab

initio

od-hoc ad interim defacto de iure

curriculum vitae

X&X

S,.Utirriazd cligeele lingvistice din urmdtorul text:

-

^{Ce mai e nou?}

-

^Prost, monSer... Este o crizd, md-nyelegi, care poli pentru ca sd zici, cd nu se poate mai

oribild...

S-a isprdvit... ^E ceva care poli pentru ca...

-

Lasd, Nae, cd se mai Si exagereazd.

(I.L. Caragiale)

W y.rrlioneazl

_elementul

latin,

de

la

care s-au format urmdtoarele dublete etimologice, complet6nd spaf iile ^{punctate :}

a. slruta

saluta 00-

b. greu

grav oB-

c. piept

pectoral

oo-

d. cerc

circ [E-

e. cdrbune

carbon oEr-t

ffi S".i.

enunfuri

prin

care

sI

evidenf,ezi diferenla semanticl a urmdtoarelor dublete lexi- cale. Folosegte diclionarul!

a. fascicul

-

^fasciculd;

b. program

-

^programd;

c. grup

-

^grupd;

d. pendul

-

^pendulS;

e. final

- ^final[.

ll

W

S"ri" fiei enunluri prin care s[ exanplifici fenomenul lingvistic numit etimologie popular5:

a. ...

b. ...

c.

...,..,..,...

W

Bareaza

cu o linie

cuvintele scrise incorect: dezfrunzit; inbdtat; rdsundtor; dezvoltat;

tnpddurit; tnnoptat; ieS an; dezcrelit; rdssuci; rdsfrdnge.

Sensuri

W ^fnai.a

^patru

^unit[li

frazeologice, care

provin din formule qi

cliqee internalionale ^qi

D

EI Srri" o

cerere din partea colectivului de elevi

al $colii Nr.

141, Bucuregti, membri ai cercului de teatru

al

gcolii,

cltre

directorul Teatrului Nalional,

in

care

solicili

asistenlI regizorald,

in

vederea prezentdrii spectacolului cu piesa ,,Conu

Leonidafald

cu reacliu- nea", de

I.L.

Caragiale, in Anglia, in cadrul unui parteneriat.

Atenfie

Ia:

.

_formula de adresare;

.

_{formula de} identificare;

.

_{obiectul cererii;}

'

^motiva-

rea cererii;

.

_{formula de} mulEumirei

.

_{formula de} incheiere;

.

semn[tura;

'

^{locul qi data}

depunerii cererii;

.

destinatarul cererii; . limbajul folosit; . corectitudinea

exprimlrii.

Penfru autqrevaluare,

r*xolv*

exerci{iite

xuxn*ru} \.

2, 6, 7, 12. 15,23, 25,3{} notate cu 1{} puncte {leearel sc scorqiX

l0

pucete din o{iciu, $ueees!

t2