POLITICA EXTERNA

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE

$r ^RELATTT' TNTERNATIONALE ,,ION I. ^C. BRATIANU*

www.rspn.ro www. librarie.ispri.ro

CRISTINA ARVATU VOHN

URITATE

iN

NTERBELICA

1

POLITICA EXTERNA

sEc

ROMANIA ^I

- ^{o analiz6} cantitativ6 (1919-1939) -

EFim EDITURA

INSTITUTULUI DE $TIINTE POLITICE SI RETATII INTERNATIONALE

,ION ^{I. C.} BRATIANU"

Bucureqti' 2018

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Teorii despre sistemul internafional

interbelic.

...i...

l.

^L. Politicd acternd versus relalii internalionale ...

I.2.

Caracteristici generale ale sistemului internalional interbehic...

1.3. Realismul _Si neorealismul ...

I. 4. Liberalismul _Si neoliberalismul

l. 5. Constructivismul ...

I.6.

Teoria statelor

mici;i

mijlocii...

I. 6. 1 . C onfuzia termino logic d...

I.6.2. Tborie tn curs de dezvoltare ...-.-...

I.7. Subsistemul european in perioada interbelicd...

Capitolul

II.

Rominia in politica internafionall

(19f 8-1939). Tiatatele internafionale

II. l.

^Politica extemi a Romdniei prin tratate ...

II. 2. Definiliile tratatului ...

II.3. Delinilii ale tratatului intre cele doud rdzboaie mondiale

Il. 4. Aspecte politice ale tratate\or...

II.5.

Tratatele Romdniei in perioada interbelicd.-.- III. 5.1. Tiatatele Romdniei din primul deceniu

t5

15

l9

24 31 35 40

4l

49 54

63 64 66 68

71, 73 interbelic

CUPRINS

II.5.2. Tratatele Romdniei tn perioada crizei

economice

II. 5.3. Tratatele Romdniei tn ultima decadd

a perioadei interbelice ...,...

II. 5.4 Rolul tratatelor in politica ^qcternd romdneascd interbelicd

Capitolul

III.

Vizitele oficiale (f918-1940) ...

m.

t. DeJinilii ale vizitelor oficiale..

lII.2.

Wzitele oficiale din'tre cele doud rdzboaie mondiale

III. 3. Wzite oficiale ( I 9 I 8- I 9281...

III. 4. Wzite oJiciale (1929-1933) ...

m. 5. Wzite oficiale (1934-1940) ...

III. 6. Semnificaliile vizitelor oficiale Capitolul IV. Rominia in organizafiile

internafionale

(1918-tr940)... ..

^I l

l

ry. l. De/inilii ale organizaliilor internalionale

fn perioada

interbelicd ll2

IV. 2. Definilii contemporane ale organizaliilor

internalionale...

115

IV. 3. Participarea Romdniei tn organizaliile

internalionale...-...

L24

IY.4. Romdnia _Si Societatea

Na;iunilor

129

1Y.5. Mica

ingelegere

l3g

IY.6. inlelegerea Balcanicd

...

¹⁵⁶

Capitolul V. Concluzii ...

Capitolul VI.

in

loc de incheiere. O ipotezi...

Lista bibliograficl ...

239

8l

85

88 9T 93 95 99

r02

104 r07

165

t4 CRISTINA ARVAru VOHN

Mullumiri

Lucrarea de

fali -

^{publicati acum intr-o}

^formi

revizuiti -

beneficiat de sprijinut mai multor pro- fesori qi cercetitori gtiinlifici,-c6rora _{in si te mutlu- mesc pentru sugestii, pentru suportul gi infetegerea pe care au manifestat*o de-a lungul anilor de studiu.

In primul rdnd, profesorului Dan Dungaciu, condu-*

citorul gi

coordonatorul tezei de doctorat; mem- brilor Comisiei de indrumare, profesorul lon Bulei de la Facultatea de Istorie a Universitilii Bucureqti;

cercetitorutui

qtiinfific

Ai conferentiar universitar Cristi Pantelimon, de la Institutul de $tiinle Politice

gi Relalii Internalionale ,,Ion I. C. BrItianu" al Aca- demiei Rom0ne gi profesorului Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a

Universitilii

Babeg

Bolyai din

Cluj-Napoca.

De

asemenea, membrilor Comisiei de doctorat, profesorului Darie Cristea, prodecan

al

Facultiilii -de

Sociologie qi

Asisten{i Sociald a Universitafii din Bucuregti, pro- fesorului

Cilin

Cotoi de la Facultatea de Sociologie

qi Asistenfi Sociald a UniversitSlii din Buiuregti gi

cercetitorului Etiin{ific dr. Cristian-Ion ^Popa de la Institutul de $tiinle Politice ^qi Retafii Interna{ionale ,,Ion I. C. Britianu" al Academiei Romdne.

Capitotut

I

TEORII

DESPRE

Sl STETTIIU

L INTERNATIONAL

^I NTERBELIC

l. Politicd

externd versus relasii internasionale Teoriile despre politicile externe ale statelor sunt interdependente cu teoriile relafiilor interna{ionale.

Diferenfierea intre cele

doui teorii

apare la nivel sistemic, rela{iile interna{ionale studiind sistemul internalional in ansamblul siu iar politicile externe ale statelor sunt analize subsistemice ca stnicturi de

bazi ale acestuia. Cu toate cd rela{iile internalionale s-au dezvoltat ca o disciplini aparte, ele sunt indi- solubit legate de politicile externe ale statelor. Existi teoreticieni care suslin cb

exist[ o

distinclie netb intre rela{iile interna{ionale qi politicile, externe ale stdtelor '(vezi de exemplu, Kenneth Waltz, Teoria

politicii

internalionale), deoarece,,variabilele lor dependente, comportamentul agregat versus comr portamentul ca unitate debazd, sunt pe diferite nive- luri de artalizd"r dar chiar qi,aceqtia recunosc

ci

re-

lalia

dintre cele dou5 domenii este una _,,comple-

-t

et"*nder wendt (zool), social rheory of Intternational Politics, Cambridge, Cambridge University Press, p. I l.

16

^{cRrsrrNA ARvAru voHN}

mentard"2. Nu putem vorbi despre un sistem inter- nalional abstract, care existi qi funclioneazl de sine

stdtitor,

in

absenla statelor qi a

politicilor lor

ex- terne. Afirma{ia este cu atdt mai evidentd pentru pe- rioada interbelici, atunci cdnd statele erau singurele

entit[li

^care contau in afacerile interna{ionale, spre deosebire de perioada cresterii interdependenfei sta-

telor ^qi a globalizdrii (cdnd aceste teorii au fost ela- borate) atunci,cdnd au af6nrt'mai,rnulli aotori sem-

nificativi in politica mondiald, in afara statelor, care au devenit esen{iali in teoriile qi analizele relaliilor interna{ionale.

In fapt, rela{iile interna{ionale sunt rezultatul in- terac{iunii qi a interdependenfei

politicii

externe a

![rilor lumii. Diferit

este numai impactul pe care

politicile exteme ale unor state

il

au asupra siste- mului in ansamblul sdu. Deciziile ^pe care le iau ma- rile ^puteri in ^politica lor externd au un impact mai mare asupra sistemului internalional qi pot produce modificdri substanliale (inclusiv asupra democrati-

zirii

sistemului sau a modificdrii contextelor sociale care le genereazi). in schimb, puterile regionale pot genera decizii cu impact numai asupra regiunii din care fac parte iar statele slabe pot doar

si

se confor-

meze unor decizii care sunt,luate de alte

![ri

^{mai pu-}

ternice. Teoriile moderne au reliefat influen{ele ge- nerate de contextul intern asupra deciziilor de poti- ticd externd ale statelor (cu toate cd este

dificil

de evaluat care este ponderea pe care variabilele in- terne o au in deciziile de

politici

extemi _Ei care este ponderea pe care o are sistemul

in

ansamblul sIu asupra acestor decizii) dar qi acestea au reuqit

si

2lbtd"*.

PaLITTC.{ ffiERNI SI SECTTRITATE (19T9-19]9) 17

surprind[ numai partlal complexitatea retatriilor in- tenra{ionale. Nu existE deocamdati

o

teorie com- prehensivi a relafiilor intemalionale care

slexplice

at6t istoria politicii mondiale dar s[ ^gi furnizeze in- diciile pentnr evolu$a viitoare a sistemului

in

an- samblu sar4 altfel spw, niciuna dintre teoriile ac- tuale nu reugegte s[ acopere infiegul spectnr

atit

de complex al problematicii relaliilor interna{ionale asffel

tncit

sd poati oferi ^prognoze cert€ ale evolufiei sis- temului irfsmational in ansarnblut sftr sau al subsirs- temelor care-l compun.3

Pe de altiparte, analizele asupra politicii externe s-auconc€ntrat, in special, asupraerocesufui de luare a deciziilor, a rezultatelor qi efectelor acestor de- cizii raportate la ceea ce a fost identificat a

fi

interes nalional. Dar acest prooe$ de luare a deciziilor nu

este unul unidirectional, in sensul in care un stat iEi poate stabili orice strategie de

politici

externS, pe care o poate promova oricum doreqte. Strat€gia tine intotdeauna cont, dincolo de propriile capabititEfi interne, ^gi de

ceila[i

actnri interna{ionali, in

sp*ial

de celelalte state gi de organizaliile internaqionale.

O

shategie de

politicl

externE

ralisti

este creio- natd tin6nd cont ^de mai noulte aspecte care privesc politica extenri a altor state

-

propriile lor interese,

capacitifile de a influen{a luarea deciziilor

in

sis- temul intematibnal ^etc.

-

^{fie ele} perce,pute ca

allaf

sau ca adversarl Deci aceste stnategii sunt elaborate prin raportare la alte

tiri

^{din sistemul} internaXional.

Pe de

alti

^parte, acest proces de luare a deciziilor qi

irnplicit

a efectelor

lui

este influen{at inclusiv de

3

V*i

O*i" Cristea (2012) , Prognoz[ _si prejudecatd- Dilenelc nsndalogice ale relnliilor inttna{ionale, Bucurqti, Rlinra Insti- tuhrlui de $tiinte ^{Politice qi} Rela{ii Intcma{ionale.

18

^{cRIsrrNA ARvAru voHN}

modul

in

care este perceput la un moment dat'sau altul sistemul international. Sisternul international influenleazd, deciziile gi strategiile de

politici

ex- tern[ ale statelor: dacd voin{a de putere este predo- minanti in sistem, atunci statele iqi adapteazl,stra- tegia proprie la aceastd realitate, dacb sistemul este

perceput ca unul democratic, atunci _16rile adoptd alte strategii de politicd extern6, gi unele qi celelalte fiind influen{ate de felul in care un stat sau altul gi

elita

lui

politicd decident[ percep riscurile qi opor-

tunitilile,

prietenii _Ei dugmanii sau propriile'capa- citdli de a-qi promova interesele. Exist[ o rela]ie bi- direcfional[, aqa cum a reliefat constructivismul so- cial, intre stat qi sistemul international. Al. Wendt a suslinut

ci

,,existen{a agenlilor nu poate

fi

conceputd independent de structurile in care aceqtia evolueazd, dar nici aceste structuri nu sunt intangibile. Cu alte cuvinte, agenli aclioneazd,la rdndul lor asupra struc- trnilor gi le fiansforml feptat, voluntar sau nu. Agen{ii qi structuril.e coexisti qi se modeleazdreciproc, fiind vorba de o miqcare cu dublu sens

-

^{de jos in sus gi}

de sus in jos. _{Sistemul este o} structuri sociali gi re-

zultl

din rela{iile sociale existente intre indivizi (qi

adiugim noi, intre diferite forme de coagulare so- ciald, iar

in

cazul nostru specific ne referim in spe-

cial la state, n.n") iar acfiunea

indivizilor

afecteazd, sistemul."4

in acelagi timp, toate teoriile rela{iilor internafio- nale au ca principal actor al anaLizei lor statul (chiar daci unele dinffe acestea neagd centralitatea

lui

ca actor al politicii internalionale). Toa6 perspectivele teoretice asupra sistemului interna[ional, indiferent

4 _gerban Filip Cioculescu (2007), Introducere in teoia relasiilor internalionale, Bucuregti, Editura Militari, p. 263.

poLrrrc.tr txrnnyl ^gr sEcuRrrATE

(r9r9-r939)

19

de ideologia sau doctrina de la care se revendicl nu fac abstraclie de stat gi de politica lui extern[, ca qi concept, pentru

c[

astfel ar

fi

lipsite de nofiunea de bazilaanalizei lor. Prin urmare, teoriile politicii ex- terne sunt intrinseci teoriilor rela{iilor interna{ionale.s

I I.!

Capitolul de fa{6 analizeazd sistemul interna{io- nal din perioada interbelici, prin prisma a trei mari teorii ale relaliilor intemaJionale: realism/neorealism, liberalism/neoliberalism

gi

constructivism. Epoca interbeiicd ^este una aparte gi complexd, delimitatl de cele doud mari conflagralii ale omenirii iar de- mersul nostru vizeazd, modul in care ea este reflec-

tati

?n cele trei mari teorii. Poate

fi

explicat eqecul

sistemului westfalian doar prin prisma realismului

sau nrrmai a liberalismului ori a constructivismului

sau toate trei converg in a oferi o viziune exhaustivi asupra cauzelor ce au dus la declan$area celui de-al doilea rilzboi mondial? Celor trei teorii le-am adlu- gat o teorie care se dezvoltii recent gi exprimi viziu- nea statelor mici qi mijlocii asupra sistemului inter- nafional, o teorie care vine in intdmpinarea inten{iei prezentei

lucriri,

anaLizapoliticii externe a unui stat mijlociu/putere regionali, aqa cum a fost Rominia in perioada dintre cele

doui

rdzboaie mondiale.

2. Caracteristici ^generale ale sistemului

internalional

interbelic Sistemul interna{ional din perioada interbelici se detaqeazi in istoria relaliilor interna{ionale cao etapl distinct5, prin faptul

cI

este demarcati de cele doul

5 St"ue Smith (1986), ,,Theories of foreign policy: an historical overview", in Review of International Studies, No. 12, p. 13.

20

cnrsrrNA ARVATU voHN

rdzboaie mondiale, cele mai mari gi mai distnrctive din intreaga istorie a umanitil{ii. Aceastd caracteris- ticd unicd individualizsazi perioada interbelicd in istoria omenirii gi permite

o

analizd distinctE, cu toate

ci

^ffialtza la

nivel

sistemic se concentreazi asupm unor procese ample, ce s-au desfrEurat pe perioade de timp indelungate.

Perioada interbelic6 a fost adesea defrnitii in lite-

ranrra relaliilor intenratrionale ca o perioadb de ,,G.rifru,

ca,Jungul armisti6iu"" sau ca o ,,tranzilie scurtl _Ei goviiitoare de

doul

decenii"6 pentru

ci, atia dupi

tinalul celui de-al doilea

rlzboi

rnondial sistemul internalional cunoagte o schimbare profrrndd: de la sistemul multipolar care existase o lungd perioadi, la sistemul bipolar dominat de doui mari puteri (nu-

nnite de acum gi zuperputeri). Cel de-al doilea

riz-

boi nnondial

-a

^redeschis problemele primului, cu aceeaqi

lari

agresoare, intreqinfrnd aceleaqi visuri de hegernon global, a fornnat cam aceleaqi alianfe, a vdrsat doarrnai mult s6nge pe mai multe

frontqri.'{

Dupd

lg4s,lumea

este

impl4itii in

doud sisteme antagonice, unul democratic iar celdlalt dictatorial, cu fenomene gi manifestiri specifice, total diferite

in

^planut

relaliilor

internafionale

fap

de ^perioada anterioari celui de-al doilea rdzboi mondial. Cu toate acestea,

in

perioada interbelicd, care degi a durat numai 20 de ani (o perioadl scurtd la scara istoriei), politica interna$onali are anumite caracteristici care

o

individualtzeafr gi

o

diferenliazd, atilt de epoca

qt"b"tt"."

cfrt qi de cea postbelic[.

6 nfit""u MaliF ^(2010), Cuminlenia pdnbnfr.tui- Strategii de P- ^155.

I lbtdqt-

nntnNl Sr sEcuRrrATE

(tslg-te3e) _2l

Sistemul internaSonal definit ca ,,cel mai ^mare conglomerat de

unitlli

care interacfioneazi sau uni- tate interdependenti, ce nu are niciun sistem supe- rior lui"8, a continuat intre cele dou[ rizboaie mon- diale

si

^pivoteze

^{in jurul}

Europei. Europa

a

fost

centnil

sistemului,

aflati infr-o

interdependenfl mult mai accentuati (comparativ cu perioade isto-

rice

anterioare,

atit din

punct de vedere politic, economic ori cultural), cu celelalte zone ale lumii.

Aici

au loc fenomene ctre se vor extinde mai apoi in intregul sistern internafional. Unele dintre aceste fenomene sunt adesea contradictorii sau interpre- tate unilateral.

Sistemul euopean versailles, stabilit la finele pri- mului r6zboi mondial,,a avut configura{ia geogra.

fici

cunoscuti, ca urmare atfita finalului rlzboiului dar qi diffr-un impuls exterior (semn al decadentei puterii europene ca qi centnr al sistemului): cele 14

puncte enuntate de pregedintele

SUA,

Woodrow Wilson" cu corolarul lor, principiul na{ionalitililor.

Acestea au jucat un rol important in noua configu- ralie teritoriald a Europei, principiul autodetermi- ndrii na{ionale sus{inut de pregedintele Wilson fiind determinant tn procesul de destrlmare a celor trei mari imperii: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Oto- man _Ei Imperiul

larist

^gi crearea statelor pe prin-

cipiul

na{ional, proces ce va confinua cAteva de:

cenii mai

tirziu prin

destrimarea imperiilor colo- niale ale Franlei qi Angliei. Se sffirgea astfel con- certul marilorputeri stabilit prin Congresul de Pace

8 nutry Buzan, Richard Little ^(2009), Sistemelb internalionale tn istoria lumii- Reconfigurarea sudiului relaliilor internalionale, Iagi, Polirom, p. 86-

22

cRrsrrNA ARvATU voHN

de la Viena din anul 1815, prin care marile puteri europene dictau politica qi granilele de pe b6tr6nut continent. Cei doi aliali occidentali; Fran{a gi Marea Britanie,

invingitori

la sfhrgitul rdzboiutui, _,,nu au avut la inceput nicio dorin{i qi niciun plan de & pro.

mova o pace bazatd, pe nafionalitate. Ba chiar, dim- potriv6, _{amindo_ui conduceau} imperii rrrultinafio- nale, poliglote.o'9 Dar enun{area suprema{iei princi- piului dreptului la autodeternarinare a[ popoarelor _a permis continuarea accelerati a unui proces care in- cepuse din a doua jumitate _a secolului al XIX-tea.

Apar, astfel, mai multe state noi,iar altele igi finati-

zeazd" procesul de formare statal6. Shtele nafionale sunt acum principalii actori ai sistemului versailles, cu toate

ci

mari puteri occidentale r[mdn

inci

im- perii coloniale, ce le asiguri resursele necesare pentru a-gi afirma puterea continentald. Sistemul versailles inseamni

ins[,

pentru spafiul european, disparifia irnperiilor multinalionale,

in

forma care le consa- crase timp de mai multe secole gi aparilia mai mul- tor state create pe principiul na{ionalitililor.

Tratatele de pace de

la

finalul primului

rlzboi

mondial, a$a cum au fost ele concepute de marile puteri invingitoare, in special Franfa gi Marea Bri- tanie, aveau, printre obiective, eliminarea posibili-

titii

izbucnirii unui nou

r[zboi

gi impunerea pdcii pe continenful european. Dar, a$a cum sunt de acord cei mai mul{i dintre istoricii perioadei interbelice, ele au con{inut in ele insele (in special prin clauzele deosebit de costisitoare impuse Germaniei invinse) germenii declangirii celui de-al doilea fizboi mon-

_

^{9 put t lghnson QO05), O} istorie a lumii moderne, 1920-2000, Bucureqti, Humanitas, p. 28.

pounc,{ wrentt{ _SI SEoUNTATE

(19t9-t9i9)

23

dial, ce a avut

o

amplitudine

in

pierderi umane gi materiale mult mai mare decflt primul rdzboi mon- dial. Dacd in cel de-al doilea deceniu interbelic pa- cea pdrea a

fi

instaurati definitiv in Europa, in de- ceniul al treilea, pe fondul

marii

crize economice (1929-1933), cdnd democraliile parlamentare qi-au

dovedit incapacitatea

de a

gdsi solu{ii eficiente, efectuI fi ind,,infl orirea regimurilor dictatoriale" ^{I 0,} spectrul

rlzboiului

a inceput sd fie

vizibil

din nou deqi, mai pu{in

la

nivelul elitelor decizionale din marile puteri invingdtoare. Dorinla Fran{ei de a in- genuchea Germania mai ales din punct de vedere econoriric, politica conciliatorie a

Marii

Britanii

-

determinati de vechea ei concep{ie potrivit cbreia are rolul de a asigura echilibrut balanlei de putere pe continent

-,

incapacitatea celor doui mari puteri de a'sesiza intenfiile reale ale regimului nazist din Germania au fost tot atdtea canze care au dus la iz- bucnirea celui de-al doilea rdzboimondial. ln epocd

insd,

perceplia

apropierii unei noi

conflagrafii mondiale nu a existat decdt atunci cdnd ea nu a mai putut fi evitati, atdtlanivelul teoreticienilor (cu unele notabile excepliil

l)

cdt gi al conduc[torilor demo- cra{iilor europene.l2 Pend in ultimul rnoment, Franla

10 S*g"Berstein, Piene Milza (1998), Istoria Europei,vol. 5, Secolul XX (din I9l9 pdnii tn zilele noastre),Iagi, Institutul Euro- p""?iou"?;

de exemplq cristi pantelimon (2013), ,Jacques Bainville qi Romdnia. Un autor ,,necunoscut" despre un stat promilitor", in Revista de $tiinle Polilice"Si Relayii Internafionale, w.3.

rz _Printre liderii politici europeni care au inhrit izbucnirea unui nou rizboi mondiai cu mai mulli ani inainte de debutul acestuia se

afli qi Nicolae Titulescu. Vezi Nicolae Titulescu (1994), Politica externd a Romdniei (1937), edilie ingrijiti de George G. Poha, Constantin L Turcu, Ion M. Oprea, Bucureqti, Editura Enciclopedicb.

24

cRJSTINA.ARvATU voHN

qi Marea Britanie au sperat

ci

pot evita o noui con- flagralie mohdial[, in acest sens frcf,nd numeroase concesii regimului nazist, concesii cale au mers p6nE

la acceptarea

implrfirii

_Ei disparitiei unor state na- fionale (vezi ^cazul

Cehoslovaciei).

^:

Cum este

insi priviti

gi analizati perioada in- terbelic[

in

cadrul celor mai importante teorii ale

relaliilor

internafionale? Reugesc acestea

sI

ofere explica{ii pentru configura{ia gi fenomenele carac- teristice perioadei dintre cele

doui

rizboaie mon- diale sau

si

ofere r5spunsuri teoretice sustenabile pentru imposibilitatea mentinerii

plcii

in lume gi iz- bucnirea celui de-a[ doilea rlzboi mondial. Din mul- titudinea de teorii ale rela,tiilor internalionale (nu in-

totdeauna clar delimitate, existind o rnultitudine de

clasificiri ale acesto*I3), ne-am oprit asupra celor trei mari teorii recunoscute unanim: realisndneorea- lism, liberalisn/neoliberalism qi constnrctivism.

3. Realismul _Si neorealismul

Realiqtii qi-au consruit teoriile,

in

principal pe baza a dou5 concepte fundamentale: puterea gi ba- tanta de putere. Siitemut internalional este, pentnr ei, unul anarhic, neguvernat de niciun

fel

de legi

sau nonne, in care statele concureazi intre ele pen- tru-a define cdt mai mult5 putere. ,,Politica interna (ional6 ca o

lupti

pentnr putere" este principiul de

JT t;i,

de exemplu, Martin Griffiths (2gO3), Retagii interna- lionale. $coli, ^curente, gdnditort, BucureEti, Editura Ziua; _$erban Filip Cioculescu, op. cit.

poLrTrcl _EYTERN{ fr ^sEcuRnATE

(r9re-ts39)

25 bazd al analizelor realiste qi ,,scopul imediaf'I4 al

actorilor

scenei internafionale

iar

_,,puterea poli- tic6"l5 este principala caracteristici a rela$ilor in- ternalionale sau, aqa cuin considera Carr, ,,puter€a reprezintii intotdeauna un element esenfial

al

^po-

liticii"l6.

in viziunea lui Hans Morgenthaun cel mai

influent

teoretician realist, puterea

nu

inseamni ,rputerea omului asupra nahrii'*

ci

_,,pentni noi in- seamn[ controlul omului asupra minfilor gi acfiu- nilor altor oameni" iar ^puterea

politici

desemneazi ,,rela[iile mutuale ^de control intre de{initori ai au-

torititii

publice qi intre cei din urmd gi masele largi de oamenftlT. Din perspectiva realismului, marile puteri din cadrul sistemului sunt cele care iau deci- ziile importante pentru intregul sistem (sau decizi- ile pe care le iau pentnr politica lor externl pot in- fluenfa intregul sistern), iar statele

mici i mijlocii

nu pot avea un rol semnificativ in deciziile care se iau in sistemul interna{ional per ansamblu, ci, even- tual, numai pentru subsistemul regional din care fac parte.

Pentru Hans Morgenthau, politica interna{ionalb din perioada interbelicl este o manifestare clasicd a

politicii imperialiste, pe care el o opune unei aga-nu-

mite ,politici ^a statu-quo-ului" (de men{inere a echi- librului de putere existent la un moment dat in sis- temul internalional). ,,Satu-quo-ul ^european din 1914

a fost caracterizat de concertul marilor puteri for-

f + V"ri Hans G. Morgenthau (1948) _, Politics among nations. A stntggle for ^power and peace, New York, A. A. Ifuopf

f ] Vezi, Martin Wight (1998), Politica de putere, Editura ARC.

16 E. H. Carr (201 l), Criza celar doudzeci de ani (1919-1939).

O in-tr_oducere in studiul rela|iilor internafianale,Ia$i, Polirom, p. I I l.

l7

H-r

G. Morgenthau, op. cit.,p. 13.