Povestiri de

Povestiri de

psihoterapie

,\ \,

romaneasca

Coordonarea volumului Vasile Dem. Zamfirescu

A TRCI

Editori:

SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial:

MAGDALENA MANCUIESCU Coperta:

FABER STUDIO Director Produclie CRIST]AN CLAUDIU COBAN Redactor:

crPRrAN _STULEA Dtp:

VICIORTA GARLAN Corecturd:

SINZANA DOMAN, RODICA PETCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Povestiri de psihoterapie romineascl : 19 cazuri inedite / coord. vol.:

Vasile Dem Zamfirescu. - Ed. a 2-a. - Bucure;ti : Editura Trei, 2017 ISBN 978-606-40-0288-4

I. Zamfirescu, Vasile Dem. (coord.) 615

Copyight @ Editura Trei, 2OI7 pentru prezenta edifie.

O.P.16, Ghi;eul l, C.P. 0490, Bucuregti Tel.: +4 O2l3OO 60 9O; Fax: +40372252020 e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei. ro

ISBN 978-606 ^- 40 ^- 0288- 4

Cu prins

7

Cuv6ntinainte

AUGUSTIN CAMBOSIE

13

Ioana sau narcisismul unei depresii ION DAFINOIU

31

Corpul tdu

;tie

DANIEL DAVID

45

^{Cazul Chucky}

-

^{pdpu;a agresive}

-

LIANA DON

73

^{Toba feminind} de tinichea ALFRED DUMITRESCU

95

^{Vu lcan u I}

NICOLETA GHEORGHE

113

A;chia din picior

VLAD MIHAI GRIGORESCU

131

^Pot fi

IRINA HOLDEVICI

155

De ^la 96nduri negre ^la speranld

195

GABRIELA HUM

Cind

un inceput poate fi o continuare MIHAELA MINULESCU

Puterea Anei

IOLANDA MITROFAN

Prin fereastra

intredeschisi -

flash - u ri di ntr- u n pa rcu rs tera peutic u nificator BRiNDUSA ORASANU

NeindemSnarea FLORENTINA PALADA 4 ore

MARA PRICEPUTU

Drumul de ^la calvar la eliberare SIMONA REGHINTOVSCHI

Dumnezeu mi-a

dat-oin

locul mameil IRENATALABAN

Micul prin! asiatic DIANA VASILE

Ce g5se;ti atunci cdnd pierzi RADU VULCU

Maria

VASILE DEM. ZAMFIRESCU Sunteli evreu?

219

257

279

295

313

333

357

379

399

Cuv6 nt inainte

Dinamismul

pi amploarea

dezvoltdrilor din

domeniul psiho-

logiei

gi

mai

ales

din

cel al psihoterapiei, greu de anticipat ina-

inte de

1989,

au luat prin surprindere domeniul editorial. in timp

ce nurneroasele facultdfi de psihologie

din

Bucuregti pi

din

fard produc anual cAteva

mii

de absolvenfi,

editurile

care

publi-

cd sistematic psihologie sunt incd prea

puline

gi necorespurtzd-

tor

calibrate.

Tot astfel,

in timp

ce asociafiile profesionale ale psihoterape-

ulilor

se inmul;esc pi-gi imbogdlesc activitatea

- astdziprinci- palele orientdri din psihoterapia

contemporand (psihanalizd, psihoterapie cognitiv-comportamentald, jungiand, adleriand, re- ogersiand, tranzacfionald, umanistd,

pozitivd, integrativi

etc.) sunt reprezentate

in

RomAnia de una sau mai multe asocialii re- cunoscute de Colegiul Psihologilor

-,

publicafiile de specialita- te, atdt traducerile, cAt gi cele autohtone, nu reflectd corespunzd-

tor

aceastd realitate.

Publicarea

pentru prima

datd

in cultura

romAnd a

unui

vo-

lum cu prezentdri

de

cazuri inedite

scrise de reprezentanfi ai

unor orientdri diferite exprimd

preocuparea

Editurii

Trei de a susfine continuu gi energic dezvoltarea psihoterapiei autohtone.

Cuvant inainte

AUGUSTIN CAMBOSIE

r

Membru al societdfii Psihanalitice RomAne (199G-2000), mernbru fondator alAsocialiei Rom6ne de Psihoterapie Psihana-

litrcd

^(1999),

psihoterapeut formator gi supervizor in

ARPP (2000-prezent), membru

trbordul

EFPP (European Federation

of

Psyhoanalitic Psychotherapies), pregedinte al Federaliei RomAne de Psihoterapie (1999-2008), vicepregedinte al FRP (2008-prezent)

o

Practicd privatd

in

psihanalizd gi psihoterapie analiticd 1973-2000.

?

IOana sau

na rcisism u I u nei depresii

"i:;[ff l':ilJ*Tiil:ill:,',".,?'ft ?"[i?x",ffi :'iH:

m e nte di sti ⁿ cte, u ni ce,

*

" i,Hi:,n3,:1:i^Tg:3'iff

Ioana este o femeie de 40 de ani. Mai degrabd

plinuld,

nu are, din

punctul

meu de vedere, foarte multd feminitate. O figurd ro-

tundd, ochii mari pi

cam

inexpresivi,

sprAncene sfufoase

pi

o pieptdndturd-coafurd care este

puncful

ei ,,forte":bogatd, tapatd gi buclatd (ceva stil MoliEre).

Cam dupd gase

luni

de analizd m-am

irtrebat

tmeori dacd,

in-

tdlnind-o pe stradd, as recunoagte-o. $i asta cred cd spune

mult

despre

prima

parte a relafiei analitice.

La

primul

telefon mi-a spus culn se numegte gi de la cine are

numdrul meu...

gi a tdcut.

Dintr-o

oarecare strategie sau obip-

nuinfd, mi-am refinut utoara iritare

pi

am tdcut

gi eu. CAteva zecide secunde nu s-a intAmplat nimic, apoi mi-a spus cu o voce egald cd

ar'dori

o furtrevedere. I-am

fixat

o intAlrrire gi mi-a soli-

citat multe explicalii

despre adresd,

pe motiv

cd

nu

cunoagte bine Bucuregtiul. La ora stabilitd sosise deja de 60 de minute.

Nu

Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

mai gtiu

fir

ce era

imbrdcati,

insd mi-a fdcut impresia unei per- soane sterse, bdtrAnicioase. A

intrat in

cabinet gi

timp

de aproa- pe 20 de minute _,,gi-a cdutat

locul":

a firtors

fotoliul

la45 de gra-

de (dupd

ce a fircercat

mai multe

variante),

a

tras draperia, a stins

lumina

gi a aprins o veiozd,

intr-un

cuvdnt a pus furcet,

itr-

cet stdpAnire pe cabinet... pi a tdcut. Comportamentul ei vorbea despre o anxietate (sau cel

pufin

o emofie puternicd),

dar

ceva md fdcea sd

fiu

sceptic. Ceva

imi

pdrea teatral,

artificial, iar

ca

amplitudine, inedit

pentru mine. Poate asta m-a fdcut sd

fiu

cu- rios gi sd merg mai departe. Crriozitatea mea era atunci de

tipul

,,s6.vddpAnd unde poate sd ajungd".

in primele intAlrriri

scenariul s-a repetat aidoma: venea cu

mult

inainte de pedin;d, aptepta, intra, reconfigura cabinetul,

di-

minua la maximum

lumina...

gi tdcea.

intai

amuzat,

apoidin

ce in ce mai agasat, fircercam sd

fiu

cAt de cAt ,,eficient": puneam

fir-

trebdri de

,,rutind"

^{(familie, profesie, istoric,}

motivalii

etc.). De obicei nu

imi

rdspundea;

in

schimb plAngea. Thcut, fdrd convul- sii, sobru, serios,

dar...

p16ngea. Cel

pufin

^jumdtate

din timpul

pedin;ei. Cend eram pe cale sd-mi pierd rdbdarea mai venea ^cAte un rdspuns la o intrebare anterioard (de obicei,

mult

anterioard).

imi

trebuia ceva

timp si

inleleg la care dintre firtrebdri

imi

rds- punsese. Devenise clar pentru mine cd funclionam

in unitnfi

de

timp diferite

pi cd dacd avea sd se intdmple ceva/ va

fi

de lungd duratd.

Am

decis sd am rdbdare sau poate ^sd md testez dacd

pot

suporta o astfel de relafie.

incet, incet, am aflat o poveste gocantd, poveste care s-a itrse- riat, cAt de cAt cronologic, foarte greu pi care pi acum are desfu- le lacune. S-a dovedit insd cd nu povestea este elementul cel

mai important

al analizei.

POVESTIRI DE PSIHOTEMPIE ROMAN EASCA Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

Ioana este

copilul mijlociu intr-o familie

cu

trei

copii: un bd- iat mai mate cu patru ani ^pi o fatd cu doi ani mai micd decAt Ioa- na. Fratele, Andrei, nu face parte

din

lumea ei; a fost

amintit

de cel

mult

trei

orl

iar c6nd am furcercat sd insist

mi

s-a rdspuns cd nu meritd sd piardd

timpul

pedingei

vorbind

despre el.

De altfel, teama de a nu pierde

timpul in

pedinld este un mo-

tiv

constant de supdrare. Mereu se invinovdfegte _{ca a}

ratat

^pe- dinla nevorbind sau spunAnd

lucruri

neinteresante, sau, uneori, rdspunz6nd intrebdrilor mele. Discursul ei nu avea continuitate;

la urmdtoarea pediryd

nu

continua

girul

istoriei, introducea

un

cu

totul alt

subiect,

iar dupd

cAtva

timp

revenea

la primul

su- biect de unde

il

lasase. Greu de inteles gi de

urmdrit.

La ceva

timp

dupd inceperea terapiei a

apirut

alt aspect ine-

dit

pentru mine: mesajele de pe telefonul mobil. De obicei, ime- diat dupd gedinfd (sau a douazl);toate erau autocritice (cum am mai

pufut

,,sttlca" ^{o gedingd,} curn se agteaptd de la mine sd nu o mai las sd procedeze a1a, cam despre ce subiecte ar

fi trebuit

sd vorbeascd).

Lrifial

am fost deranjat de aceastd ,,inovafie"

in

tera- pie.

Ulterior

m-am gAndit cd, de fapt, este o dovadd a

faptului

c5,

firtr-un fel

ciudat pentru mine, relafia asta chiar funcfionea- 26' cd,Ioana chiar se simte in relafie gi cd analiza are un spafiu al ei intre cele doud

htalniri

sdptdmAnale.

in

rest, era

un

client destul de congtiincios; nu intArzia gi

nu

lipsea la gedinfe (depi locuiepte

intr-un

ordgel din sudul Olteniei pi face cam doud ore pe

drum

pAnd

in

Bucuregti). Rarele absen- fe erau legate mai ales de imposibilitatea de moment a transpor-

tului.

Mesajele (mai _ales) au

introdus

fircet,

trcet

c6teva personaje cruciale

in

istoria ei de

viafi:

miuna gi fiica.

Probabil cd mama constituie

modelul

depresiei, dar

in

mod sigur este un imens

motiv

de culpabilitate. Mama nu s-a itrfeles niciodatd

cu tatdl (alt

personaj cvasiabsent

din

orice relatare).

Ioana

nu inlelege cum

au reugit sd rdm6nd impreund pdnd la moartea acestuia (survenitd

itr urma

unei

boli

incurabile, cAnd Ioana avea L3 ani):

...

nu s-au inleles niciodatd. Tatdl era diferit. Mama ^{tpi dorea me-} reu mai

mult,ln

^specinl pentru copii, iar el se compldcea tn mediocri- tate pi suficienfd. Mama a determinat familia ^{sd se mute de la lard la}

orap, sd cumpere o casd, sd facd copiii facultate. Nu existau de fapt ^cer-

turi

tntre ei; numai reproguri mute gi o permanentd stare de nemullu- mire. kdiam tot timpul tntr-o presiune insuportabild pentru mine'

CAnd Ioana avea noud ani, mama a

avut

o tentativd de sui- cid,

prin

ingestie de medicamente.

$i din

^{acel moment}

totul

^s-a schimbat, a devenit gi mai cenugiu. Tot

timpul

Ioana a fost con-

vinsi

cd mama a incercat sd se sinucidd

din

cauza ei,

pentru

cd

nu

a

mulpmit-o

suficient,

nu

a fost cuminte, n-a luat note sufi- cient de mari, de fapt cd

nu

a

izbutit

,,sd o

bucure"

suficient, sd

ii

compenseze tragedia

vielii

_{Pe care}

o

trdia.

Din

acel moment intre ele nu a mai fost decAt tdcere, tot ce venea de la mama ei

fi- ind

interpretat de Ioana ca un rePro9.

Nimic din

ce a fircercat sd facd pentru a-gi convinge mama ^{cd ea o} iubepte nu a ajuns la

lot-

td.

Apoi

s-a instalat

o

renunlare

la luptd,

o

lipsd

de scopuri, o

platitudine

afectivd, clar depresivd, pe care

psihiatrul la

^{care a} ajuns la un moment dat (pe la 30 de ani) a tratat-o ca pe o depre- sie anxioasd.

Numai

cd medicamentele (sau poate

statutul

de bobrav psihic)

o

,,ajlttau" ^sd

nu

se mai poatd da jos

din

pat, sd

nu mai poatd ^face nimic, sd nu mai aibd chef de nimic' A coche- tat de cAteva

ori

gi cu ideea

suicidului,

dar

nu

a avut

nicio

ten- tativd reald.

POVESTIRI DE PSIHOTERAPIE NOUAICNSCA Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

in urmd cu cinci ani,

mama s-a hotdrAt sd

mai ,,noard"

^o

datd. S-a retras

intr-o

mdndstire, suficient de izolatd cAt sd facd

vizitele

aproape

imposibile.

Ioana a

simfit

atunci o revoltd ne-

putincioasi,

suficient de

puternicd pentru

a o determina sd se

ridice din

pat pi sd facd ceva

pentru

^ea. A incercat atunci o psi- hoterapie pe

plan local (nu gtiu

de ce orientare),

la

care a re-

nunfat

dupd cAtva

timp pentru

cd

nu

se simfea inleleasd, auzi- td.,La sugestia acelui terapeut a

venit in

Bucurepti, la o colegd de-a mea, care i-a sugerat

si

discute cu mine. Apa ne-am

intal- nit.

Dupd ceva

timp

am aflat

,,motivul" intrdrii ilr

terapie:

...

trebuie sd fac ^ceaa cu mine. Nu affit pentru mine, ckt mai ales

pentru Maria (fiica loanei). Nu pot sd o las

ftrd

^{mnmd, nu pot sd ti} fac pi ei ce mi s-a inthmplat mie in aiafd. Tot ce fac ^acum fac numai ^pen- tru ea. Ea meritd tot, Mdriuca ^mea.

Discurs foarte

mobilizator,

dar

greu

acoperit

de fapte

^(sau mdcar

ir atitudine)

la

inceputul

analizei. Sau poate eu am fost prea nerdbddtor gi acesta era de fapt

ritmul

ei ^(?!).

Acum, ckte ceaa despre

Maria.Lal9 ari,Ioana

a

intrat

la Facul- tatea de Filologie

din

Bucuregti. Complet debusolatd, incapabi-

ld

sd relalioneze cu

profesorii

sau colegii, sd ajungd

la timp

la ore, sd gdseascd sdlile de curs, sd vorbeascd la seminarii etc.

Adi-

cd un fiasco total.

in

acea perioadd de bulversare maximd,

intal-

nepte

un

coleg

mai tr

vArstd (genul de student ,,intArziat") ^cu care are o aventurd, la insistenfele

lui

(?!?),

in

urma cdreia Ioana rdmAne trsdrcinatd.Paralizatd. de fricd,

nu

ptie ce sd facd. Bine- infeles cd

nu

face

nimic

_ai o aduce pe lume pe Maria.

Dupd

ce nagte, renunld la facultate, la Bucuregti ^gi impreund cu Maria se intoarce acasd ,,Ia rrrari:ra"/ care

nu

gtia nimic

nici

de facultate...

gi

nici

de

Maria. Nu

are loc

nicio

discufie,

nicio

ceartd,

niciun

A

reprop pi viafa continud ca pi cum

nimic nu

s-ar

fi

intAmplat. Ipi gdsepte

un

post de

suplinitor in

invdfdmAnt,

iar

acasd mama se ocupd de Maria. Ocazional mai apare cAte o relalie pasagerd (ta- tdl

Mariei

a dispdrut

definitiv

cAnd Ioana i-a spus cd a rdmas ir:r- sdrcinatd). Parcd una dintre aceste

relalii

a ldsat urme mai

mari,

ca un regret, dar nimic

nu

se leagd, nu capdtd sens, continuitate pi

nu

o poate desprinde de ,,acasd", de relalia cu mama. Relafie fdrd cuvinte, fdrd intimitate, dar cu un permanent reprop mut

in priviri, in

gesturi,

in

atitudine.

Maria cregte mare ^(a ajuns acum Ia1.Aanl), dar ruptd de Ioana,

pulin

sdlbaticd, fdrd comunicare

in

relafia ei cu mama, fdrd

int'-

mitate, apar conflicte frecvente intre ea gi Ioana, accese de ,,insu- bordonare", crize de personalitate, unele comportamente _,,matr- ginale" (ocazional aicool, pseudofugi de acasd etc.). Cert este cd

nu

ascultd,

nu

se ,,subordoneazd" Ioan'ei,ii

refind

autoritatea pi stafutul de mamd. Ioana este debusolatd, are o atitudine contra- dictorie; de la acceptare gi blAndele exageratd

la

crize de

orgoliu

pi opacitate totald. Toate pe

fondul

exagerdrii

culpabilitdfii.

incd un epec

ir

viafd pi poate chiar cel mai important de p6nd acum.

...Nu

ptiu ce sd fac, cum ^{sd procedez.} Instinctul de mamd nu md ajutd... de fapt ^{nici nu}

ted

cd existd un instinct matern; cred cd este ceaa tnadtat, inr eu nu aln aaut de la cine sd lnod! asta. Mama nu nn-a

ajutat, nu a fost ^{niciodatd lhngd} mine... nici acurn pi nici cilnd eram eu rnicd. Eu nu am aflat ce inseamnd

MAMA.

$i totupi, paradoxal ^parc6,,

Maria

crepte oarecum singurd. La pcoald se descurcd chiar bine; are note

mari,

dar

multe

absenfe, Se i:rdrdgostepte repede gi intens (de obicei _,,via

internet"), dx

renunfd tot atAt de repede pi se desparte dramatic pi intens,

trist

pi irevocabil,Idrd. regrete... gi o ia de la inceput. Dar grija ei

fun-

damentald este sd ipi trdiasci viafa, cum se pricepe ea,

tr

absenfa

POL/Fs-TJRI DE PSIIIOTFRAPIE ROMANEASCA Ioana sau narcisisnnul unei depresii. Augustin Cambosie

rnamei, pe care o line ^{constant pi} eficient la distanfd de tot ce

i

se intAmpld gi simte.

Revenind la loana, un alt fapt semnificativ ar

fi

^cd in urmd cu

;ase ani ^se cdsdtoregte, fdrd pasiune, fdrd dragoste, mai degrabd ,,ergezat",

din

calcul:

...

nu mai puteam sd md descurc singurd, iar

Mihai

^{(so!ul) pdrea} un bdrbat sigur. Credeam cd o sd pot sd-l ^{respect Tndcar, dacd} nu sd-l itfuesc; pi sd

fie

^{bine, tn primul} rhnd pentrw

Maria...

sd simtd pi ea o

siguranfd, un aiitor, un tatd.

infelege insd repede cd

Mihai

este

un

mare

timid, un

retras, un

introvertit

,,fdrd sentimente". $i relafia ia ^o

tumurd

mai de- grabd proastd: nu se injetreg, urrneazd

discufii

gi Ioana hotdrdpte sd

nu

mai facd nimic.

Nimic in

forma cea mai clard a termenu-

lui: nu activitdfi

casnice,

nu

sex,

nu

serviciu;

nimic pur

pi sim- plu. Zile intregi nu ^se dd jos din pat, nu se spald, nu vorbepte cu nimeni,

ii

este sild de

propriul

corp, ^se detestd. Depresie adevd- ratd, clinicd gi invalidantd.

Numai

cd existd aici pi un mesajpen-

tru

ceilalgi: ,,IJItayi unde

m-afi

adus!".

fli

mesajul este adminis-

trat furios;

apar pi crrze de

nervi,

irascibilitate, obiecte sparte, haine aruncate pe geam...

dupd

care, epuizatd, ^se retrage

in

pat pentru incd cAteva zile. Medicamentele pe care le ia

nu o

afiftd' (antidepresive luate ocazional, ca algocalminul), mai

mult

o

iri-

td.,

o

^{fac sd se simtd} dependentd,, ^fdr6. control,

handicapati.

Are nevoie de cineva ^{sd o} infeleagd,, ^sd o ajute ^{sd se} irrfeleagd, are ne- voie de cuvinte, de relafie, adicd de psihoterapie.

fli

^apa,

intr-un

mod destul de intortocheat, ajunge la mine.

Retrospectiv, relafia noastrd a

avut

mai

multe

faze distincte,

in

mdsura

in

care acest

lucru

este posibil.

inceputul

a

fost

dezastruos.

Nu

exista, cu exceplia

ritmici-

tdfii intAlnirilor pi a duratei lor, mai nimic

^care

sd

pledeze

!

&

pentru o

_,plianfd.

terapeuticd".

Apdrea

la gedinli

cu

atitudine umil5

gi continua cu o mare agresivitate. Sau cel

pufin

asta am

simlit

eu la inceput.

Md

simfeam agresat de incercarea ei de ^a

modifica

cabinetul, de tdcerea

pe

care

o

simleam ostentativd, de

,,critica"

^{fdcutd gedinfei, ca} de obicei,

prin

mesajul telefonic ce urma pedinfei.

Am

,,rdbdat"

din

curiozitate. Si cred cd a mai fost ceva: simfeam cd avea mare nevoie de mine, cd

imi

testa

in-

congtient

limitele,

poate rugAndu-se sd rezist, sd

nu pot fi

dis-

trus,

respectiv sd

nu o mai

primesc.

intr-un fel

ce

nu imi

era

foarte

clar, Ioana era

in

relafie.

Altfel

decAt mi-ag

fi dorit

eu,

altfel

decAt era ,,convenfional",

dar pentru

ea era o

relalie

de care avea nevoie gi pe care ircerca sd o conducd aga cum gtia ea mai bine: oarecum fdrd mine _,,ca realitate", o relafie fantasmati-

cd in care rr.d, agezape tabla ei de pah, ca pe

mama,Maria,Mihai.

$i avea grijd ^sd

imi

impiedice orice migcare, sd md blocheze com- plet ca psihoterapeut,

pentru

cd

in

mintea ei ^ag

fi putut

sd o

ju-

dec, sd o

critic,

sd

nu

o iubesc. Or, Ioana avea nevoie sd

fie iu- bitd ca

atare, necondipionat,

fdrd

rezerve.

Cu o iubire

totald,

dincolo

de erotism,

iubire u;or

de

distrus

de orice element al reahtetii. La toate incercdrile mele de a interpreta ceva legat de relafia noastrd, rdspunsul

imediat

era inchiderea

in

sine, o re- tragere undeva

in

afara relafiei,

intr-o

anxietate severd pi bene- ficd

pentru

ea,

mult mai

acceptabild

(prin

obignuinfd) decAt o schimbare.

A venit irrsd un moment de genul ,,totul ^sau

nimic" din

par- tea mea, moment

in

care i-am spus ce simfeam fafd de ea; toate scenariile cu care fircercam sd

umplu

lipsa informa,tiilor venite de la ea, toate stdrile pi afectele pe care mi le provoca pi

prin

care m-a fdcut sd trec.

Actul

meu a fost

resimfit

ca

fiind

foarte agre- siv, depi modalitatea

in

care am fdcut-o a fost mai degrabd neu-

povEsrlRr _DE psIHorERApIE RoMAN EAscA

Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

trd, fdrd pasiune ^gi fdrd tentd de reprot. Pe moment reaclia a fost

cea obignuitd: plAns tdcut, pe infundate, mut. Dupd gedinfd a ve-

nit

gi mesajul obignuit pe telefonul mobil.

Numai

cd aici,

surpri-

zd: ceva se schimbase. Cred cd a fost cel mai

lung

SMS pe care l-am

primit. Vizibil

scris ,,cu

rrew",

cu multe prescurtdri ciuda- te, cu omisiuni de litere sau chiar de cuvinte intregi. Pentru

pri-

ma datd de cAnd o cunogteam pe Ioana,

am

auzlt o durere au- tentic5, aproape de disperare.

Un

strigdt de ajutor

formulat

fdrd rezewe. $i ^o rugdminte imperativd: nu md pdrdsi!

Urmdtoarea pedinfd

am

apteptat-o

altfel.

Fdrd apdrarea de pAnd acum. N-a mai trebuit sd md montez ca sd suport 45 de

mi-

nute de disconfort gi tensiune. De

inutilitate

gi deprofesionaliza-

re. Aveam totugi doud motive de anxietate: oare disperarea ei

nu

cra prea eroticd?

Nu urma

ceva

de tipul unui

pantaj afectiv?

Asta pe de o parte. Pe de altd parte,

imi

era oarecum

fricd

de o furtund

intr-un

pahar cu apd. Exista riscul ca, dupd descdrcarea mea gi mesajul ei telefonic,

lucrurile

sd revind _,,la

normal". Adi-

cd sd

nu

se schimbe nimic.

Dar

lucrurile

chiar s-au schimbat.

A venit cu

totul

altfel la pedinfe. Parcd aveam

in

fald altd per- soand. HotdrAtd, decisd sd facd ceva, cu un discurs

mult

mai co- crent gi mai ales... cu participare afectivd. De alt

np

fald de cea cu care md obignuise;

mult

mai nuanlatd, mai bogatd gi mai au- tentic5.

Am

aflat cd Ioana poate sd pi zAmbeascd;

nu

zAmbetul acela

,,oboslt',

,,irr

sild"

gi cu tentd ironicd, ci

unul

autentic.

Am

aflat cd Ioana poate

fi spirituald,

cd poate avea pi

urnor

gi mai

ales cd poate fi pi autenticd. Cred cd cea mai

importantd schimbare a constat ir:r

faptul

cd a dispdrut impresia mea de ne- autencitate

din discursul gi atitudinea

Ioanei.

$i ^am simfit

cd avem o relalie pi cd funcfionam ca o echipd.

$i

in

afara terapiei Ioana a schimbat cAte ceva in relafiile ei.

A ,,normaIizat",

^cAt de cAt, relalia cu soful ei. S-a creat un nou

tip

de relafie, un fel

,,barte{'in

^{care Ioana se} ocupa de treburile cas- nice (mai

mult

decAt firainte suna ca un nonsens din moment ce pAnd atunci

nu

fdcea nimic), redusese la

maximum,,crizele

de- presive" (gi refugierea

,,Iapat"). Nu

^{au mai} existat conflicte ma- jore,

certuri

aprinse, soldate

cu

pagube

tr

obiecte. Acestea au fost

inlocuite cu

incercdri de

discufii,

de comunicare

(in

mare parte puerile, dar totugi incercdri). Intimitatea fizicd nu a fost re- gdsitd, dar mdcar au existat cAteva tentative, de unele

fiind

res- ponsabild chiar Ioana

A ircercat

cAteva

relafii

amicale (foste colege de

liceu)

gi a

avut chiar

iniliativa

cAtorva intAlrriri. A inceput sd iasd

din

casd, nu exagerat, dar totugi iegiri: mai un

film,

mai o plimbare, mai o cafea la o terasd... (nu trebuie sd ne imagindm cd a fost o schim- bare bruscd,

la

L80 de grade).

Lucrurile

au

venit

treptat uneori, chiar destul de lent ca ritmicitate, dar oricum intrase

intr-o pro-

gresie lentd, insd certd.

$i ^au mai

existat

alte doud relafii importante, cu

mama pi Maria, ftr care schimbarea s-a repercutat.

A trebuit

sd traverseze aproapejumdtate de fard ^{ca sd} ajun- gd la mdndstirea unde se retrdsese mama sa. Dar a fdcut-o. Era

cu

ocazia

unui praznic: lume multd,

treabd

de fdcut. A

pus mdna la treabd, a ajutat, s-a comportat ca gi cum ar

fi

fost

,de-a

casei".

$i

^s-a

simlit

bine. Spre sfArgitul

zilei,

cAnd

agitalia

s-a

mai domolit,

s-a retras cu mama ei pi, paralizatd de fricd, a fur*

ceput sd

ii

vorbeascd. A

vorbit

cam doud ore fdrd intrerupere gi

i-a

spus mamei cam

tot

ce

nu ii

putuse spune pAnd atunci.

A

pus

in

cuvinte toatd dragostea gi toatd ura pe care le acumula- se.

A golit tot

sacul... gi s-a

simfit

uguratd.

Cultura

monahald,

PoVESnRI DE PSIHoTERAPIE RoMAN EAscA Ioana sau narcisismul unei depresii'Augustin Cambosie

culpabilitatea

^{sau poate}

structura mamei au determinat-o

^pe aceasta

si nu

spund

nimic;

dar absolut nimic.

A ticut,

cu ochii

irn

pimdnt

(piogenie sau vinovdfie?), a condus-o pe Ioana pAnd

la poarta mdndstirii,

a

imbrdlipat-o

(trecuserd cAfiva

ani

de Ia

ultima

imbrdligare) gi apa s-au despdrfit. Pe

drumul

de

trtoar-

cere, fir tren, Ioana a

trceput

sd fumeze ^(se mai ,,ptostise"

pulin demult,

pe

la

sfArpitul

liceului). A

fost

un

gest

sinonim

cu a-pi

oferi o bucurie,

o

bucurie de om matur, eliberat

^de

cordonul ombilical.

De atunci

relafia

cu mama a

devenit

,,normald": ipi vorbesc la telefon cam o datd pe sdptdmAnd, ^se mai _9i vdd (des-

tul

de

rar din

cauza distanfei

-

^{pi poate} nu numai).

A dispdrut din atifudinea

^{Ioanei acea} incrAncenare de a schimba trecutul, de a-i face pe

toli

sd acfioneze reparator

iIr raport

cu

propria-i

istorie.

Nu

am

putut

sd nu md gAndesc la

faptul

cd

in

urmd cu

pulin timp

avusesem gi eu

in

terapie acelagi

tip

de reacfie. Se termina-

se bine. Cred cd a fost un bun model pentru loana. $i ^{ca proces,} pi ca finalitate.

Intruzivd

^pi cam ^(?) agresivd atitudinea mea/ pro-

babil

cd

nici

foarte ortodoxd analitic, dar beneficd,

dupd

mine, mersului terapeutic.

Alt

plan important al schimbdrii

il

constituie relalia cu Maria.

$i

^{aici Ioana a}

diminuat

incrAncenarea.

A

inceput sd o vadd pe

Maria

aFa cum era de

fapt un copil

debusolat, care incearcd ^sd atragd, asupra ei

privirea

^{goald (de sens) a} mamei. Mama care bascula mereu

irtre

a se simfi

in

relalie, ca ea irsd9i pe cAnd era copil sau ca

propria-i

mamd. Furtuna de afecte

din

aceastd con- tradicfie o impiedica sd vadd, sd audd strigdtul

mut

(degi nu ftr-

totdeauna mut) al Mariei. Ioana, mult prea preocupatd

de

interiorul propriu,

nu mai avea contacte reale cu lumea exterioa- rd.

Ainceput

^sd fie prezentd

in

lumea Mariei: s-a dus la _{gcoald 9i}