Releaua de cisitorii iniliati de regina Vic- toria, ,,bunica Europeiil dar qi de Christian al IX-lea al Danemarcei, supranumit ,,socrul Europei'] a fost sortitl eqecului

UN oesrrN FABULos tx nriNrnecIREA RouANIeI

Text, transcrierea manuscriselor din limba englezi _9i note

Drexe

MeNolcnB

,/

/G;\

mDluca

\

(Gl \::,i

tonfirr

CupnrNs

Vrve

RBcrN,e.

Menret

^o

Ruor qr ALTANTE 9

Pno-ANr.a.NrA 12

nirrorrl rc

MrsruNe r,e, Pl.nrs ^gr

LoNona

35 Nor

rnoNrrenr

42

PnopnceNoA, MEDIATIZARE,

MIT M Brslrocnerrp

47

ArauM

4s

ConEspoNDENTA

RrcrNnr Menrl cu

MAMA sA, DUCESA pB

Conune (r9t4-r9zo)

Le3

NorL esupru. EDrTrEr 320

w

a-"t{L-.$-=Ar-'t,

Rupn ^{gr ALTANTE} 3,-$i.=.

!J

r{r _{-_,-*}

arele Rizboi a separat familiile regale europene, intAietate avAnd alianfele poli- tico-militare, nu cele matrimoniale. Releaua de cisitorii

iniliati

de regina Vic- toria, _,,bunica Europeiil dar qi de Christian al IX-lea al Danemarcei, supranumit _,,socrul Europei'] a fost

sortitl

eqecului.

in

acest rinboi rude apropiate sau mai indeplrtate s-au aflat in tabere adverse.

in

toamna

lui

1914, cdnd Ferdinand _Ei Maria au devenit suveranii RomAniei, la acea vreme stat neutru, in Europa se aflau ca regi gi regine consoarte _Eapte dintre nepolii reginei Victoria: regele George al V-lea al Marii Britanii, impiratul Germaniei Wilhem al Il-lea, (arina Alexandra a Rusiei, regina Maud a Norvegiei, regina Sofia a Greciei, Regina Maria a

Romdniei gi regina Ena a Spaniei.

De partea Puterilor Centrale, aldturi de Germania gi Austro-Ungaria, se situau Impe- riul Otoman gi Bulgaria, din 1915. Antanta avea de partea Marii Britanii, Franfei gi Rusiei state precum Belgia, Italia (din 1915), RomAnia (din august 1916), Grecia (1917), _Statele Unite ale Americii ⁽¹⁹¹⁷⁾ etc.

intre

lirile

^{europene neutre se} aflau Norvegia, Spania, Danemarca, Suedia, Olanda qi Elvelia. insd in unele dintre aceste state, suveranii erau de partea alialilor, cum era cazul Norvegiei gi Danemarcei. Regina consoarti Maud a Norvegiei era niscuti prinlesi brita- nic6t, fiind ^sora regelui George al V-lea al Marii Britanii. Regele Christian al X-lea al Da- nemarcei era virul lui George al V-lea, dar _Ei fratele regelui Haakon al VII-lea al Norvegiei,

1 Maud era fiica cea mai micd a regelui Eduard al VII-lea al Marii Britanii _9i a reginei Alexandra.

Alexandra, niscuti prinlesi a Danemarcei, era fiica regelui Christian al IXlea al Danemarcei gi sora farinei Maria Feodorovna a Rusiei (Dagmar a Danemarcei), a regelui George I al Greciei _{9i a} regelui Frederic al VIIIlea al Danemarcei, dar qi a prinfesei Thyra gi a printului Valdemar.

a_.6.j

=*t*

6ffi,o &E*n &(*na/

solul lui Maud.

in

Grecia, regina consoarti Sophia era sora kaizerului Wilhelm al Il-lea, iar decizia regelui Constantin

I

de prelungire a neutralitifii a dus la suspiciunea alialilor.

Sub presiunea adeplilor lui Venizelosr si cea anglo-francezb,,la12 iunie 1917 familia regal[

ia drumul exilului in Elvelia, iarla2 iulie 1917 Grecia

intrl

in rdzboi alituri de Antanti.

Din alte doui state neutre, Beatrice gi solul siu Alfonso, infante al Spaniei, sau Mar- gareta (Daisy), prinfesa mogtenitoare a Suediei (fiica ducelui de Connaught), au sprijinit personal sau prin intermediul reprezentanlilor diplomatici corespondenfa Reginei Maria cu familia sa ln Europa.

Divizarea regalitilli prin alegerea uneia dintre cele doui tabere politico-militare, An- tanta sau Puterile Centrale, avea si schimbe destinul unor state gi lideri, la sfirgitul rdzbo- iului avAnd loc modificarea unor frontiere, disparifia unor imperii, exilul unor monarhi gi chiar asasinarea familiei _lariste. Odati deschisi cutia Pandorei, in doar patru ani, trei dintre faimoasele dinastii europene

-

^Habsburg, Hohenzollern gi Romanov

-

^{au fost} inliturate.

Primul R[zboi Mondial a modificat harta politic[. in urma negocierilor se traseazi. noi frontiere prin tiatatele de pace din 1919-1920, fapt care duce la tipdrirea de noi

hir$

^qi

atlase intr-un numlr mult mai mare. Unele he4i ale RomAniei interbelice erau insotite de portretele suveranilor.

Alituri

de politicieni, diplomali gi militari, familiile regale se aflu in centrul atenliei presei internationale, membrii acestora fiind cunoscufi prin intermediul ^presei, dar gi al fotografiilor sau al

c[rlilor

pogtale care se difuzau periodic, crescAndu-Ie astfel populari- tatea intr-un mod plicut, rapid gi familiar.

CAnd s-au intimplat tragedii, vegtile au produs efecte importante; astfel, asasinarea farului ^{Nicolae al} Il-lea al Rusiei gi a familie sale de citre bolgevi ci a reprezentat un ade-

virat goc in rAndul verilor sii regali. Degi a existat posibilitatea salvlrii familiei imperiale ruse, decizia a fost disputatl. Lordul stamfordham2 ii scria lui Arthur Balfour la Foreign Office, in aprilie 1917: ,,Cum bine gtifi, de la inceput regele s-a gAndit ci prezenfa familiei imperiale (in special a impiritesei) in aceasti

lari

^{va crea tot felul de}

dificulti$

^gi sunt sigur

c[

le veli lua

in

considerare, oricAt de ciudat va

fi

pentru familia noastri regall, care este

inruditi

atAt de mult cu impiratul gi implriteasa.... Regele doregte si

vi

intreb daci, dupi consultarea cu premierul, nu ar exista posibilitatea discutirii cu guvernul rus

I Eleftherios Venizelos (1864-1936), politician, lider al Partidului Liberal, de mai multe ori pre- mier al Greciei (1910-1915, l9l7-1920,1928-1933), considerat creatorul Greciei moderne.

2 Arthur _|ohn Bigge, lord Stamfordham, secretar particular al regelui George al V-lea intre 1910 gi 1931; anterior o servise in aceeaqi func{ie pe regina Victoria in ultimii ani de domnie, 1895-1901.

10

!ffi,a

&egrno

&,6rto/

pentru a face planuri ale unei alte viitoare reziden{e pentru majestifile lor imperiale?"l

Se aprecia posibila dezaprobare a opiniei publice ln eventualitatea sosirii familiei _fariste.

in urma protestelor anonime gi a celor venite din partea unor prieteni, suveranul bri- tanic s-a temut ^de scdderea populariti{ii, ^{dar gi de} pericolul rdspindirii bolgevismului _9i, in acele condilii, nu i s-a acordat azil

virului

siu Nicolae (Niclcy), salvarea familiei _lariste nemaifiind posibili.

Pentru consolidarea tronului, in numele patriotismului,in 1917, regele George al V-lea schimbi numele Casei de Saxa-Coburg-Gotha in Windsor, iar membrii familiei regale bri- tanice renunld la numele, titlurile, demnitilile ^gi onorurile ^germane. Astfel, Battenberg a fost inlocuit cu Mountbatten, iar ^{Teck cu} numele Cambridge, unul din frafii reginei Mary, Adolphus, duce de Tech devenind Adolphus, marchiz ^de Cambridge. Regele Ferdinand al Romdniei a luat o decizie similari dupi rizboi, considerAnd

ci

dinastia este romAni _9i nu

de Hohenzollern.

Odati ^cu victoria, s-au niscut ^gi mituri. in ^{Belgia sau in} Romdnia, suveranii au fost poPu- lari. Statele mici ^gi conducltorii lor, intra[i in rlzboi alituri ^{de Antanta, au avut de} infruntat familiile de origine; Albert era un Saxa-Coburg?, iar virul slu Ferdinand, un flohenzollern.

Regina Maria a suslinut aderarea RomAniei la Antanta, unchiul siu, ^{regele Eduard al} VII-lea, fiind unul dintre fondatorii Antantei Cordiale, ^{ceacare anetezit} drumul spre Tri- pla inlelegere (sau Tripla Antanti), ^{alian!6 extins5'} in Primul R[zboi Mondial ⁱⁿ jurul prin- cipalelor puteri.

Venitl ^de

t{niri

intr-o lari indepirtat[ ^din sud-estul Europei, Maria a adoptat noua iden- titate na{ionali qi s-a adaptat la realit[1ile balcanice. Purt6nd aura augustei sale ascendenle, a devenit insi neaqteptat de populari in anii rizboiului. Demersurile sale nu erau singulare,

activitili caritabile gi ^de infirmerie erau indeplinite

;i

de alte regine din Marea Britanie, Belgia, Rusia, dar gi de principese ori ^ducese susfinitoare ^ale societ[1ilor de Cruce Roqie.

Curajul Reginei Maria n-a linut ^{searna de epidemii, fiind} alituri de bolnavii de tifos qi de

gripl spanioli. A vizitat ^{gi a ajutat} militarii

rini[i,

orfanii de r[zboi, dar _9i copiii din satele sirace ale Moldovei. A sprijinit ^{Crucea RoEie cu} fonduri sau materiale specifice gi a colabo- rat cu societfllile similare ale alia!ilor. Mai mult, a purtat coresponden![ cu gefi de stat, verii sii, prezent|nd situafia politic6, vorbind despre oameni, frontiere, drepturi istorice, alianle.

1 Kenneth Rose, King George V, Phoenix ^Press, Londra,2000,p.2l2.

2 Mama regelui A||6rt I eia Maria de Flandra, niscuti prinlesi de Hohenzollern-Sigmaringen, sora regelui Caiot I ^al Romdniei; vezi |ohn ^de Courcy Mac Donnell, ^The Life of His Majesty Albert' King ofthe Belgians, |ohn ^{Long, Londra, 1915.}

11

Palais Edinburg, Coburg 2/15 octombrie

I9l4

Dragi Missy!

Nu-mi vine

si

dau crezare vegtilor rele! Bunul, inteligentul, respectabilul unchil nu mai trliegte, pur gi simplu nu pot si cred

ci

s-a

pripidit

acum, in aceste vremuri tulburi, pline de nelinigte, cAnd era atAt de mare nevoie de el! Dar imi dau seama tot mai mult

ci

asta i-a zdrobit inima...! Am inleles asta cu adevdrat de cAnd !i-am citit ultima ^scrisoare, atAt de interesanti. Vai! Mi-ar face plicere

si

vorbesc mai pe larg despre asta, dar este

mult prea periculos, c[ci sunt aproape siguri

ci

scrisorile mele sunt citite de Ministerul de Externe gi nu indriznesc

si

mich nach Herzen aussprechen2 in acest moment, in care interesul gi toate gAndurile mele sunt

alituri

de voi doi. Dar

mi

aventurez

si-!i

scriu

in

englezi pentru ca gi das Auswiirtige3

mitugi si

poati infelege la fel de bine ca noi gi

si

nu le stric plicerea de a-mi citi scrisorile, care

ii

vor dezamdgi printr-o nullitda a

continutului. Nu cred

ci

scrisoarea ta a fost deschisi; in orice caz, cele 3 sigilii negre erau acolo, mais on ne sait jamaiss, existi o mullime de

modalitili

^de a o face. $i ^acum, daci am fost rulgar6, degi imperiall, am sd

mi

laud cu fiica mea, reginal lch habe es wirklich erlebft Mi-este indiferent, incerc o oarecare satisfaclie sI o primesc, sper destul de cu- rAnd, pe Majestatea Sa in casa mea! Vei vedea cdt de diferite vor

fi

expresiile servitori- lor: Ihre Majestiit ist angekommen, Ihre Majestiit liiJ3t sagenT etc. Nu pot ^sd nu fac aceste glume inocente acum, in aceste momente serioase, ciLci trebuie

si ili

ridic moralul, nu s[ te lntristez. Ceea ce mi-ai spus

m[

intereseazi foarte mult,

fii

prudenti, cum ai fost gi

1 Regele Carol I al RomAniei se stinsese din viald la 27 septembrie/10 octombrie 1914 la Sinaia.

2 Vorbesc cu inima.

3 streina.

a Lipsa de informalie.

' ^{Dar nu se qtie niciodati.}

^

^{6 Chiar am triit asta.}

7 ,,Majestatea Sa a sosit, Majestatea Sa a binevoit si spunlii

ffi,o ^&rg*o &fonol

196

p6nd acum, e tot ce pot s[ spun intr-o scrisoare: de la prudence et du tactt mai mult ca

niciodati, pozifia ta va deveni din ce in ce mai difici16 gi mai delicati, dar intuilia i1i va arita drumul cel bun. Vai, cAnd md gindesc ci nu l-am vdzatpe unchiul din'972! Apoi a

intervenit un froid ^{entre nous3, dar trebuia sd se} intdmple in aceste vremuri triste, cdci el nu s-a purtat atunci aga cum trebuie, iar eu nu am uitat niciodati asta, dar ag fi vrut sd

il

mai lntAlnesc

inci

o datd en toute amiti6a, insi providenla nu a dorit ca asta si se intAm- ple. L-am respectat gi in acelagi timp l-am admirat, cdci era un caracter mare gi nobil,

ll

awit ses faibless, nu te pofi impiedica si nu regreli un asemenea om remarcabil; era atAt de nepractic im gewdhnlichen Leben6 si adesea crea nigte situalii dificile gi inutile, dar toate aceste gregeli erau, cred, gi rezultatul sentimentului siu du devoir trop prononcdT.

in

momentul

in

care vrei

s[

spui mai mult trebuie

si

te opregti, amintindu-fi de discre[ie gi de prudente. $tii c[ Marittas este de cateva sdptimdni in Holstein cu viitoarea sa familie gi l-a intAlnit chiar qi pe tAnirul ei blrbat, a cirui navl nu a plecat inc[, ^se pare, Gott sei Danke. Nava aceea ruseasc[ s-a scufundat cu tot echipajul! Este ceva teribil de

crunt! Cdt despre navele englezegti, nu imi pare deloc

riu,

Anglia s-a purtat gi se poarti rusinos, ignobil, din nou trebuie s[

mi

^opresc in meinen Betrachtungerlo. Am primit par hazardl' cAteva ziare englezegti gi franfuzegti, la sfArgitul

lui

septembrie: nu i1i poli in- chipui tonul celor englezegti, vulgaritatea, minciunile, stilul autoritar erau pur gi simplu rusinoase, cele franfuzegti sunt blAnde prin comparafie... Nu am citit

w

ziar rusesc _de la inceputul rdzboiului, dar imi pot imagina gi tonul lor! imi pare tare

riu

pentru bie{ii mei veri Kostyr2 gi Mawal3! Mi-e imposibil si nu m[ gdndesc: sunt probabil prizonieri si nu o

I Prudenti si tact.

'orrl8gz.'

3 O riceal[ intre noi.

4 Cu toati prietenia.

5 Avea sldbiciunile lui.

6inviala dezicttzi.

' Prea pronuntat al datoriei.

8 Prinlesa Marie Melita de Hohenlohe-Langenburg (1899-1967), fiica Alexandrei qi _a lui Ernst de Hohenlohe-Langenburg.

e Slavi Domului-

ro Din gdndurile mele.

1r Din intdmplare.

1r Constantin Constantinovici, mare duce al Rusiei (1858-1915), cdsitorit cu Mavra (Elisabeta Ma- vrikievna).

13 Elisabeta Mavrikievna, mare ducesi a Rusiei (1565-1g27),niscuti prinlesd de Saxa-Altenburg.

9ffi,o &tq*o &(ono/

pot spune? in pozilia mea politici delicati nu indriznesc si intreb ^qi nu pot comunica cu niciunul dintre Gesandter ruqi din striinitate, lucrul acesta nici nu poate fi sperat in ziua de azi. $tiu ^{doar ce} betrand Adlerberg a fost nevoit si emigreze in Elvelia si

ci

acum este la Montreux. Cei doi

cintireli

ai mei au plecat dans le fond ^de la Russiez gi nu se pot in- toarce: inchipuie-fi ce nepldcut este pentru mine, intrucdt cel mai tAnir reugise si puni la Punct un mic cor suportabil. insi preotul, care este acum o pacoste agitati, este incintat gi se descurc[ de unul singur la toate slujbele, cite;te, cdnt[ etc. si se distreazi de minune...

Amuzant este ci gdzduim inPalais un prizonier francez, goferul lui Ali, care nu este deloc trist din caaza fapt:ul:ui cd daJ3 er sich nicht mehr stellen kdnnen3. Patriotismul l:ui francez nu mai existd, iar el repeti doar: la guerre, c'est mauyais pour le commerceal...

Despre Babf am auzit numai dupl aproape doui siptimani

ci

era la Madrid, bine, dar numai prin ambasadorul spaniol. Voi primi oare weodati scrisori? Nu pot inplege de ce

Duc$

nu ifi scrie, daci poate, gi de ce nu incearci si trimiti o scrisoare prin intermediul teui

Pe SandraT gi pe mine ne-au interesat mult scrisoarea ta si comunicatul, pe care ea nu l-a inleles la inceput, cici cunogtinlele ei de limba francezi, incd sunt destul de slabe, malgrd tous les sdjours

d

Nices.Imagineazi-li cllucreazi cu plicere

in

spitalul militar, ajutAnd la mici operafii fbcute de dr. Floel. $i ^{Friedele a} lucrat din greu multe ore pe zi printre

rinifi,

ajutdnd doctorii ^gi surorile. Acum avem

mulf rinifi

^aici; in urmi cu citeva zile am frcut un tournde al acestora, au umplut Caserne, citeva qcoli qi o Fabrik. Cand a sosit ultimul lot, aritau jalnic, murdari, ausgehungertll, dar dupi doui zile, timp in care au fost spilali,

hrlnifi,

tungi gi curlfafi, au inceput si-gi revin6. Bineinfeles, am a\.ut cAteva cantri serioase gi cam jumitate dintre ei se plimbi prin orag.

Mulli

sunt

rinifi

la

'Trimiqii.

2 in fundul Rusiei.

3 Ce nu mai poate lupta.

u Rezboiul este riu pentru comerl.

5 Nume de alint pentru Beatrice, infanta Spaniei (1884-1966), sora cea mai mici a reginei Maria.

o Nume de alint pentru Victoria Melita (1876-1936), sora reginei Maria, devenitd mare ducesi a Rusiei prin cisitoria cu marele duce Kirill Vladimirovici (anterior a fost cisitoriti cu Ernst Louis,

mar_e duce de Hessa, fratele lui Alix, viitoarea impiriteasi a Rusiei).

7 Alexandra (1878-1942), sora reginei Marii, devenitd printesi de Hohenlohe-Langenburg prin cdsitoria cu prinlul Ernst de Hohenlohe-Langenburg.

o In pofida tuturor sejururilor Ia Nisa.

e Prinlul Gottfried (Friedel) de Hohenlohe-Langenburg (1897-1960), fiul Alexandrei gi al lui Ernst de H-ohenlohe-Langenburg.

1u Flemanzi.

t97

9ffi,n &'g"a &(ina/

198

miini, le lipsesc nis,te degete, aceqtia, cred, nu vor mai putea lupta din nou, pare ceva ne- insemnat, dar nu este aqa, gi inseamni

ci

sunt hors de combatt . Au povestit

ci

stiteau in

Laufgriiben2 cu pugca in mdini ^gi cI astfel se poate explica acest procent enorm de ,,Hand verwendungen"3. ClJ

tolii

sunt veseli gi le place s[ vorbeasci, dar nici nu-!i inchipui cAt de diferite erau dialectele pe care le-am auzit: polonezi, Schlesier Badenser, Elsrisset'..., dar Sandra _Ei copiii infeleg ce vorbesc.

Mulli

birbali birbogi din Landweht' _9i mai ales

biiefi, unul avea doar ¹⁶ ani! Acum avem, in fine, un ofiler in Villa ^3, un anume Herr von Wangenheim. Nu ai idee cit de multe dintre cunogtinlele noastre au fost ucise, prin- tre acestea oameni in vdrst[ ^{care s-au} inrolat in Landwehr gi Landsturm6. Cucerirea An- versului a fost o mare realizare, dar ce greu trebuie si fi fost pentru bietul Albert gi solia lui! Ai ^idee ce fac acum? Nu pot s[ nu am sentimente germane acum, este ingrozitor si te gAndegti

ci

impotriva acestei biete

![ri

^{prospere la} jalousie,l'envie des autres s'est ddcha- inde7, iar ea se

aplri

in mod ^eroic. Das mut3 man miterlebt haben um ganz zu verstehens

c[ este

mirealI

_9i magnifici. Alle Kleinlichkeiten verschwindene, iar germanii au devenit generogi

-

^{nu mi-as}

^fi

^imaginat niciodat[!

in

timp de pace, on a ^{toutes les} peines du monde deleur soutirer des sous pourles venues de charitdtl, asta m[ infuria foarte tare. Dar acum dau, dau, muncesc,

trimit

o mul$me de lucruri soldalilor ^qi oamenilor nefericifi din OstpreuJ3entl, care a fost teribil ^{(de zece} ori vai!) devastati de rugi, nu existl nici cea mai micd indoiali. Ei pretind c[ in Galilia s-au comportat ^{cu mai} multl blindele, clci nu voiau si-gi strice reputalia in rAndul populaliei slave. Cu toate acestea, nu am incredere in gtirile austriece, cred

ci

^{au mAncat} mai

multi

bltaie decit admit.

PS. Daci Woodfieldl2 o intreabi ^pe folley, trebuie s6-i spunl cd o c[litorie de intoar- cere este aproape imposibili acurn>

imi

este tare

mil[

^de ea

ci

gi-a l[sat toate lucrurile cllduroase aici gi nu poate primi salariul. Am primit, de asemenea, o scrisoare de la ea

I ScoEi din lupti.

-

)^

_lrangee.

1- t

- -toloslre ^a malnll.

4 Silezieni, locuitori din Baden, alsacieni.

s Armata nalionald.

6 Armata nalionali de rezervigti.

7 S-a dezlinpit invidia celorlalli.

8 Trebuie sd treiegti ca si inlelegi bine.

e Toati reutatea a dispirut.

l0 Este foarte greu sd ob[ii bani de la ei pentru operele de caritate.

l1 Prusia Orientali.

12 Nini Woodfleld, guvernanta principesei Ileana ^gi a principelui Mircea.