Romanul Dune, primul din seria omonimS, este cel mai bine v6ndut roman SF din toate timpurile' A fost publicatserializatin revista Analog, in 1963;i 1965, c69tig6nd Premiul Nebula 5i Prerniul Hugo (1965).

Serio DUNE:

Dune MontuitoruL Dunei

CopiiiDunei imporatuChu aLDunei

EreticiiDunei CononicotuL Dunei

FRnNr HTRBERT (1920-1986) este unul dintre cei mai cunosculi 9i ^mai apreciali scriitori sF din lume. opera lui se numird ^printre scrierile clasice

din literatura ;tiintifico-fantastic6. ^{Romanul Dune,} primul din seria omonimS, este cel mai bine v6ndut roman SF din toate timpurile' A fost publicatserializatin revista Analog, in 1963;i 1965, c69tig6nd Premiul Nebula 5i ^Prerniul Hugo (1965). Cartea a cucerit imediat;i critica de specialitate, gi publicul larg, devenind din ce in ce mai populara. Dupa Dune, au urmat romanele Mintuitarul Dunei {1969) 5i Copiii Dunei (1976), care a devenit primul hardcover bestseller din istoria literaturii sF. seria a

continuat cu impdratul-Zeu alDunei (1981), Ereticii Dunei (1984) :i Canonicatul Dunei (1985).ln 1984, a ajuns pe marile ecrane filmul Dune, regizat de David Lynch ;i produs de Universal Pictures, iar mai tArziu ^seria a stat la baza mai multor ecranizdri. Dupd moartea autorului, care plSnuia

si continue cu un alt roman, Brian Herbert ;i ^{Kevin J. Anderson aveau sd}

continue opera lui Frank Herbert scriind seriile ^PRELUDE TO DUNE (House

Atreides- 1ggg., House Harkonnen

-

^2000, House Corrino

-

^2001),

LEGENDS OF DUNE (The Butlerian Jihad -2002, ^{The Machine Crusade} - ²⁰⁰³

j

The Battte of Corrin

-

^{2004) si HEROES OF} DUNE (Paul of Dune

-

^2008,

The Winds of Dune

-

^2009, Sisterhoad of Dune

-

^2A12).

rffi&ffiK*tffiffiffif,ffiT

Edilia a VI-a

Traducere din limba englezd

Iou Donu ^BnnNa

t

ffi

ARMADA

Coperta: Adnan VASILE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei HERBERI FRANK

Canonicatul Dunei / Frank Herbert; trad. din lb. englezS: lon Doru Brana.

- Ed. a 6-a - Bucure;ti : Nemira Publishing House, 2019 rsBN 978-606-43-0528-2

L Brana, lon Doru (trad.) 421 .111

Frank Herbert CHAPTERHOUSE: DUNE

Copyright @ Herbert Properties LLC. 1985

@ Nemira, 1993, 2003, 2005, 2012, 2013, 2019 ARMADA este un imprint al Grupului editorial NEMIRA

Redactor-;ef : Marian C.OMAN Tehnoredactor: Magda BITAY Lectoi': Du;a UDREA-BOBOREL Tiparul executat de ARTPRINT SRL Tel: 01 23.13.A5.o2, e-mail: office@artprint.ro

Orice reproducere, totalS sau parlial;, a acestei lucriri ;i inchirierea acestei c;4i fdrE acordul scris al editorului sunt strict interlise

;i se pedepsesc conform ^Legii dreptului de autor.

tsBN 978-606-43-0528-2

,,Cei ce doresc

si

repete trecutul trebuie

si

controleze predarea istoriei."

Coda Bene Gesserit

And pruncul Ghola iegi din prima

cuvi axlotl

^{a Bene} Gesseritului, Maica Superioari Darwi Odrade organizd' o mice ^agapl, pentm a serbdtori

in

mod disbret ^eveni- rnentul,

tn

sufrageria ei

din

vArful celui mai

inalt edificiu

^al Sectorului Central.

Zorti

^abia mijiseri ^gi celelalte

doui

membre

ale Consiliului, ^{Tamalane gi} Bellonda,dddeausemne de neribdare dincauzaacestei convoceri neagteptate, cu toate cd Odrade ceruse ca micul dejun ^sd fie

pregitit

^de bucitireasa ei Personale.

- ^Nu-i

^{e dat}

^{oricui sI}

^{asiste la nagterea}

propriului

seu tate, glumise Odrade cAnd cele

doui

Cucernice Maici se plAnseserd cd

timpul lor era prea pretios pentnt a fi _,,irosit cu asdel de fleacuri".

Doar bdtrAnaTamalane ^avusese o expresie de amuzameot iro- nic. Bellonda igi pistrase impasibila frgura adipoasl, ^{ce ea} ce,la ea' cra cel mai adesea echivalentul unei

incruntituri.

Se fi fost cu putinte, ^se intreba Odrade, ca Bell sd nu-gi fi exor- cizat incd resentimentul faln ^de relativa opulengi

in

cate trdia Maica Superioard? Apartamentul lui Odrade purta marca distinc-

rld

apoziliei ^sale in cadrul Comunitigii, dar eta o distincqie care evidengia mai degrab[ obligaliile ^{ei, decAt} vreo intenlie de

inrlpre

6 |

^{Fnnrur HeneeRr}

deasupra celorlalte Surori. Mica sufragerie

ii

ingnduia sl-gi con- sulte colaboratoarele in timpul ^mesei.

Bellonda, in mod

vizibil,

abia agteptAnd sI plece, nu inceta

si

arunce

priviri

piezige in

jurul

_{ei. Toate} eforturile ^depuse pentru

a-i strepung e carapacea de rltcealddistanti se dovediserd, zadarnice.

- ^Mi

^s-a

^{pirut cu}

^{adevdrat straniu sI}

fln

^{bebelugul acela tn}

bra1e, spunAndu-mi: _,,E

tatil

rneu", ^zise Odrade.

-

^Am priceput foarte bine ^de prima dati!

Bellonda vorbise cu o voce aproape ca de bariton, care-i:urca din stomac intr-o bolboroseald prelung5, de ^parcd fiecare cuvAnt i-ar fi provocat o vagd indigestie.

trrq"l"g." totugi sensul butadelor lui Odrade. BitrAnul Bashar Miles Teg ^fusese, intr-adevir,

tatil

Maicii Superioare qi Odrade insdgi culesese de sub unghiile ei cele ^cdteva celule destinate,

in

ipoteza

ci

Bene Gesseritul avea sd stlpAneasci

intr-o

zitehnica secrete a cuvelor tleilaxu,

si permiti

producerea acestui nou ghola. Bellonda insd ar

fi

preferat sd fie expulzatd cu surle ^gi tobe din Bene Gesserit, decAt si subscrie la ^pdrerea luiOdrade despre echipamentele vitale ale Comunitdlii Surorilor.

-

^{Gdsesc treaba asta cu}

^{totul frivoli in}

^actualele

imprejuriri,

spuse Bellonda. Turbatele alea ne vdneazdpretutindeni cu inten-

gia de ane extermina _{9i 1ie} igi arde de celebriri!

Cu un oarec reefort, Odrade izbuti si rostexci pe un ton blAnd:

-Dacl,Onoratele ^{Matres ne descoperi} inainte de-a fi pregitite

si

le infruntem, asta se va intAmpla, poate,

datoriti

faptului

ci

n-am $tiut si ne pdstrim moralul.

Privirea cu care o

lintui

^{Bellonda era}

plinl

de acuzalii frus- trantei Ferneile acelea currTplite au nimicit deja Saisprezece dintre planetele noastre!

Odrade gtia

ci

era eronat ca acele planete sd fie considerate drept posesiuni Bene Gesserit. Confederaii a dezlinate' de guverne planetare reunite dupd Epoca Foametei gi dupe Dispersie depin- dea ln mare misurd de Comunitatea Surorilor, pentru serviciile vitale ^qi securitatea comunicagiilor pe care aceasta le asigura, dar vechile facqiuni persistau: CHOAM-uI, Ghilda Spaliala, Tleilaxul,

-

CnNorulcAruL DUNEI

I

⁷

vestigiile rdzlege ale preolim

ri Zeulil

Frac-tionat _9i chiar ^grupus- cule inrudite cu Pistrdvdresele sau numeroase migciri schisrna-

tice. Zeul

Fraclionat

^lesase rnogtenire

omenirii un

imperiu

f.r acgionat, ale cdrui componente deveniserd dintr-odati aleatorii

din

cauza

atacurilor furibunde

^ale

Onoratelor

Matres din Dispersie. Iar Bene Gesseritul

- ^inci

^{interesat de} menlinerea ma-

joritelii

acestor vechi forme

-

constituia, fireEe, linta ^principalS

a acestor atacuri.

GAndurile

lui

Bellonda nu se abdteau niciodati,prea rnult de la ameninta ^rea reprezentati de Onoratele Matres. Era o slibi- ciune care-o ingrtjora pe Odrade.

Nu

o datd se gAndise s-o inlo-

cuiascd pe Bellonda, insi facqiuni existau

in

^{ztua de uz^:t pXnd} 9i in interiorul Bene Gesseritului, iar Bell ^poseda

calitfii

de organiza- toare pe care nimeni nu ^le putea tdgddd. Arhivele nu funcliona-

serd niciodati mai eficient ^decAt sub conducerea ^ei.

A9a cum ^{facea deseori,} Bellonda,

chiar;i

^ldrd a recurge la cu- vinte, reugise sd indrepte aten\ialvlaicii Superioare asupra

Furiilor

care le urmdreau cu o perseverenle feroce. Faptul fu ^de naturi ^sd tulbure atmosfera de izbAnda calmi pe care Odrade nidnjduise s-o instaure ze

in

aceastd' dimineali.

Se sili sd se gAndeascd,la

noul

ghola. Teg!Dacd memoria ^sa originale putea

si

fie restabiliti" Comunitatea Surorilor avea sI dispund din nou de cel mai strilucit Bashar car€ o slujise vreodati.

Un Bashar mentatl Un geniu militar ale

cirui

fapte de vitejie ali- mentau deja miturile Vechiului Imperiu.

Dar, chiar dacdJ obiineau _Pe Miles Teg, avea sd fie el indeaiuns pentru a ^{face fayd. acestor} femei reintoarse din Dispersie?

Pe topi zeii care-ar pwtea ^sd existe, Onoratele Matres nu trebwie sd ne g,iseascd!Nu tncd!

Teg reprezenta prea rnulte necunoscute _9i posibilitdli tulbu- rXtoare. Perioada dinaintea

mo4ii

^sale

in

catastrofa Dunei era inconjuratd de mister. A s,iokrgit ceoa, pe Garnmu, care a dczldnpuit

"[uria turbat,i a Onoratelor Mates. Rezistenpa ^sa, pldtitd cu oiapa pe Dune, nu-i de ajuns pentru a explica o reacpie

atit

^de rtiolent,i d.in partea lor.

I

e

s I

^{Fnnrur HeReERr}

Circulau tot felul de zvonuri, relatdri care fl-a.ve u nici cap, nici coadd, despre ultimele sale zile petrecute pe Gammu, inaintea distrugerii Dunei. ^{Se rni;ca}

atit

de repede, tncAt nu puteafi adzwt cu ocbiul liber!Fusese, intr-adevdr, in stare sd facd acest lucru? Vreo

altd. rezultantd eraticd datoratd genelor Atreides? O mutagie? Sau

doar

inci

o fabulagie de adiugat la legenda lui Teg? Comunitatea Surorilor trebuia si stabileascl adevirul cAt mai curAnd cu putinfd.

O acolite aduse trei mic dejunuri ^{pe care} Surorile ^le infulecard

la

repezeala, ca gi cum aceastd intrerupere trebuia depdsitl ^fdra

zdbavd, din pricina pericolului pe care-l dezvolta fiecare minut pierdut.

Chiar;i

dupn plecarea 1or, Odrade rimase sub impresia telne-

rilor

nerostite ale Bellondei.

$i ^{ale mele.}

Se

ridici

^gi se apropie de {ereastralargd' ce domina acoperigu- rile mai ^joase _9i o parte dintre livezile _9i pdqunile care impreimu- iau Sectorul Central. Primdvara nu se sfArgise incd, dar fructele incepeau deja sn se implineasci pe crengile pomilor. Semnul re' na;terii. ^(Jn nou Teg s-a ndscut astdzi!Niciun simlimAnt de entu- ziasm

nu

insoqea tnsd acest gAnd. De obicei, priveligtea avea asupra ei un efect tonifiant.

Nu

gi in dimineala aceasta.

Care sunt adeadratele mele for,te? Care ^sunt faptele pe ^care pot sd- rnd bizui?

Resursele de care dispunea o

Maici

Superioari erau conside- rabile: loialitatea absolutd a Surorilor care-o slujeau, fo4e armate sub comanda unui Bashar format la ^gcoala

lui

Teg (dar aflat

in

clipa de fagI, se pare, cu o mare parte atrupelor sale, pentru

apdtt

planeta-gcoaleLampadas), meseriagi qi tehnicieni, spioni _9i agenli raspAndili ^pe

tot

cuprinsul Vechiului Imperiu, cohorte ^de mun.

citori

de

tot

felul care ceutau protectia

Comunitiqii

Surorilor impotriva Onoratelor ^{Matres gi,} desigur, toate Cucernicele Maici, cu Celelalte Memorii ale

lor

ce ajungeau pAnr tn

zorii

zilei.

Firi

nicio trufie, Odrade gtia

ci

reprezerrta culmea a ceea ce tnsemna puterea unei Cucernice Maici. Daci amintirile _{ei Perso-} nale nu-i f:urnizarr informagiile dorite, existau alte ^persoane

in

CnruoNrcnruL ^DUNEr

I

^y

jurul ei c re

erilrin

misurd ^sd umple golurile. Fdtd a mai pune la socoteale datele pistrate

in

memoria maginilor, fald ^{de care}

insl

recuno$tea cd aveao neincredere

inniscuti'

Era adesea tentatdsl exploreze ^acele alte viegi pe care le purta

in

propria-i memorie gi ale

clror

meandre subterane ar

fi

{ost, poate, capabile si-i ofere solugii strdlucite pentru orice

dificultili.

Riscul

insi

erapreamare! ^Te puteai pierde cu orele printre Celelaite Memorii, pradi fascinaliei pe care-o exercita mullimea

tipurilor

umane intAlnite. Era mai bine sd respecti echilibrul profund al acestei memorii secunde qi si recurgi la ea sau so lagi si se manifeste de la sine, doar in caz de necesitate. Congtiinp, acesta era pivotul identitngii gi singurul reazemsigur pe care se bizuiaOdrade.

Strania metaford mentadce ^a

lui

Duncan Idaho

ii

^{era adesea}

de ajutor:

Perceppia sinelui: oglinzi, fap,i ⁱⁿ fap,i, cd're tra'oerseazd uni.oersul, captilnd tn trecerea lor imagini reflectate la nesf,irSit.

Infinitul

vdzut rlin unghiul fi.nitului, analogul conrtiin{ei purthnd p,irticelel-e perce' pute ale nemdrginirii.

Odrade nu ^auzise niciodati cuvinte care si exprime mai inde- aproape percepliile ei neformulate. Idaho ^{numea asta} ,,complexi- tate specializati".

,,Culegem, asamblim gi reflectdm,frecare dintre noi, in cadrul sistemului nostnr ^de ordine", spunea el.

Ceea ce corespundea,

in

fapt, punctului de vedere al Bene ()esseritului _cd oamenii erau o

formi

de

viali

menite de evolulie sil creeze ordine.

Dar

prin

ce ne ajutd asta sd lupt,im tmpotriaa ^{acestor creatwri} ,rlc dezord.inii care ne aineazd? Cdrei ramuri a eoolupiei' ti aparpin tle? S,i fi.e eoolupia doar un ah nume atribuit lui Duntnezeu?

Surorile ei ar

fi

luat

in

rAs asemenea ,,speculalii ^vaneo.

$i totugi... rdspunsurile existau' poate, in Celelalte Memorii.

Ahhh, ce ispita!

CAt de mult ar fi vrut sd-9i proiecteze eul, asediat de pretutin- cleni, in identitdli din trecut, pentnr ^{a simgi cum se} trdia pe-atunci.

I)ar

pericolele imediate ale unei ^asemenea

tentatii

o inghepu.

ro I

^{Fnnrur HrReeRr}

Simlea Celelalte Memorii inghesuindu-se la hotarele percepliilor

sale. Iatd, a;a era!Nu!Mai degraba a;a!Ce lacome erau... Trebuia si alegi gi si triezi, animAnd pe nesimqite trecutul. Dar nu tocmai

acesta era obiectul congtiinlei, esenla insigi ^a faptului de a exista?

Sd selecpionezi

din

trecut

;i

^{sri compari cu} prezentul. S,i tnaepi consecinpele.

Acesta era punctul de vedere al Bene Gesseritului ^asupra isto- riei. Strdvechile cuvinte ale lui Santayanarlsunau in vieqile tuturor Surorilor: Cei ce nu pot sA-;i aminteascd trecutul sunt condamnapi sd-l repete.

Clddirile insegi ale Sectorului Central, ^{cel mai} Puternic dintre toate agezemintele Bene Gesseritului, oglindeau aceastd atitudine, oriincotro giar

fi

indreptat Odrade

privirile. Uziformul,

acesta

era conceptul de cipetenie.

Niciun

centru de activitate Bene Gesserit nu era ldsat sd devind nefunclional, rimAnAnd ^neschim- bat de dragul nostalgiei. Comunitatea Surorilor n-aYeanevoie de

arheologi. Cucernicele Maici intrupau istoria.

incet (mult mai incet ca de obicei), priveligtea contemplatd din inaltul ferestrei iqi produse asupra ei efectul

liniqtitor.

^{Ceea ce-i} raportau ochii ^era ordinea Bene Gesseritului.

Dar Onoratele Matres puteau pune capit ^acestei ordini dintr-o clipn

in

alta. Situalia Comunitdlii era

mult

mai rea decAt pe vre- mea cAnd fusese supusd de Tiran. Odrade detesta multe dintre deciznle pe care se vedea

siliti

^{sn le ia in}

^ultimul

timp. Biroul ^ei

era un loc mai pulin pldcut din cauza acgiunilor ^{ce se} hotirau aici.

Sd abandondm Citadela Bene Gesserit de pe Palrrta?

Sugestia figura

in

raportul cotidian al

lui

Bellonda care o ^a9- tepta in aceastd dimineali pe masa de lucru. Odrade

il

adnotd cu un singur cuvint. Da.

Trebwie sd abandondm Palma, ^deoarece atacul Onoratelor Matres este iminent, iar noi nu sunteftt tn mdsurd nici s-o apdrdm'

nici s-o eoacwdrn.

O

mie o

sutl

de Cucernice Maici, _9i doar Parcele gtiau cAte

acolite, postulante ^gi altele, aveau si-gi gdseasci moartea sau ceva

CnruorutcnruL DUNEI

I

^rr

qi mai

riu

din cauzaacestui singur cuvint.

Fdri

^a mai vorbi ^deqpre toilte ,,vie[ile obignuite" care existau la umbra Bene'Gesseritului.

Povara unor asemenea decizi

ii

pricinuia

lui

^Odradle un nou soi de oboseala. O ^{oboseale a} sufletului? Dar exista oare un aseme- nca lucru ca sufletul? Oboseala profunda pe czr€.o simgea se situa lir un nivel la care con$tiinla n-avea acces. ObositS, obositS, obositi.

l)in5 qi Bellonda ^{dadea semne de} oboseah, degi climatul ^de violcntri era pentru ea o adeviratl desfitare' Singuri Tamalane lrlrcir ^{mai presus de toate astea' insd} Odrade nu se

lisa

amdgite.

' I ';r rrr atinsese vArsta contempla,tiei superioare

,

^{care le agtePta} Pe

trxrtc Surorile daci supravieiuiau destul timp.

Nimic

altceva nu

rrr,ri conta atunci, declt observarea ^gi judecarea.

Nimic

nu mai ^era l.rrrrrtrlat altfel declt

prin

cAte-o expresie fugard _Pe

trasiftrile

brrlzdate de riduri. Tamalane vorbea foarte Pulin in ultima ^vreme.

l{t'rrrarcele ei erau atit de laconice, incAt deveneau aproape ridi-

t'olc:

,,Mai

cumplrali

non-nave...

Informali-o pe

Sheeana--.

Srrrrlirrtri dosarul Idaho...

tntrebalio'pe

Murbella..." {Jneori nu

l,lsrr s,I se audi ^decAt

mormlieli,

de parcd, s-at {i temut cd vorbele ,u _l)utea ^s-o trldeze.

$i in

tot

acest timp, Furiile le vAnau, rdscolind spaliul in ciu-

l,rn'rr oricdrui indiciu ^care si ^le permiti descoperirea coordonate- Ior lll:rnetei Canonicatului.

in gnndurile ei cele mai tainice, Odracle igi imagina non-navele ( )rrorrrrelor Matres ca pe niqte coribii de corsari stribitAnd

rnirile

irrlinite dintre ^stele. Nu arborau pavilionul negru ^{cu cap de} mort 5i ^orrsc, incrucigate, dar asta nu ^insernna

ci

simbolul nu era pre- z,crrt. _.Si nu exista nimic romantic in motivaliile ^{1or- Ucid'e} ;i jefu'

tt,stc! Adund-pi bog,ipiile din sAngele ahora. Secdtuie;te'le energiile pi ttr,irt,I-1i non-naaele wcigape pe cai lubrifi'ate cu si'nge!

$i nu-gi dddeau seama cd aveau sd se inece

in lubrifiant

^rogu

tl;rt'rl sc: incipigAnau si continue Pe acest fega$.

Cu siguranpd cd trebuie sd existe aanteni tncrhncena4i ^d.e mi'nie, irutlo, tn acea Dispersie in care i;i au obilryin Onoratele Matres. Oammi trtrt,a{)rf;. trdind ^toatd ztiapa cu o singurd i'dee: s,ilefac,i de parecaniz!

12 |

^{Fnerur HeneeRt}

Nimic

nu era mai periculos decAt un univers

ln

care unor

asemenea idei

li

se ingnduia

si

circule

flra

opreligti. Civilizaliile demne de acest nume aveau grijd. ca astfel de idei

si

nu dobAn- deasci energie, ba chiar

si

nici nu aibe prilejul de a lua nagtere.

Iar cAnd lucrul se producea totugi, din intAmplare sau dintr-un accident, ^ele erau degrab; deviate, inainte de-aaptca sI ^capete o

fo4r

^de ine4ie prea mare.

Odrade era reaimente

uimiti

de faptul

ci

Onoratele Matres nu vedeau acest lucru ^sau, daci-l vedeau, nu-i dldeau importan$.

,,Isterice infatuate", le calificase

intr-o

ziTamalane.

oXenofobe" ,

o

contrazisese Bellonda, mereu predispusl si ^co- recteze pe

toati

lumea, ca gi cum pozigia ei in fruntea Arhivelor ti ingdduia o mai

buni

inlelegere a realitafli.

AmAndoui

aveau dreptate, considera Odrade. Onoratele Matres se comportau ca nigte isterice pentru care orice

striin

era un dugman. Singurele persoane cdrorapdreat ^sd le acorde incre- dere erau berbalii pe care-i subjugau sexual, dar 9i aceasti incre- dere era

limitati.

Erau nevoite sd se asigure intruna,

dupi

cum susginea Murbella (singura noastrd Onoratd Mater prizonierd), cd

prizalor

rdmAnea suficient de fermd.

,,CAteodati, ^{la mAnie,} ucid ^pe cAte unul doar pentru ^{a le} servi drept exemplu celorlalli", ^explicase Murbella, iar cuvintele ei im- puseserd intrebarea: Vor sd facd

;i

^{din noi un exennplui ,,Privigi!}

Iatd ce pdtesc cei ce cuteazd sd, ni se impotriveascd!"

,,Le-a1i

iritat",

spusese Murbella. ,,$i,

odatl

rritate, nu se vor hsa pAnd ce nu vd vor

fi

nimicit."

Moarte strdinilor!

O

^reacgie ciudat de

primitivl,.

O slabiciwne, dacd Stim ^{s'o ex-} ploatdm, iqi spunea Odrade.

Xenofobia

-

^{tmpins,i pi.nd la limira} ridicolului?

Foarte posibil.

Odrade lovi cu pumnul tn

tiblia

biroului, congtiente cI gestul avea si fie observat gi inregistrat ^de Surorile care exercitau o su-

praveghere constante a comportamentului

Maicii

Superioare.

Cnruorutcnrul

oururt I

^r3

Apoi vorbi ^cu voce tare, pentru omniprezenlii ochi com 9i cAinii

,.le pazddin spatele lor:

- ^N-o

^sd aqteptim la nesfAr;it

in

enclave, pe pozigli defen- sive!

Am

devenit la fel de grase ca Bellonda (n-are decAt

si

^se supere!) inchipuindu-ne cd

am

creat

o

societate intangibila _9i

st ructuri trainice.

Ficu ochii roata prin incdperea atir de familiarFr.

-

Locul ista este unul dintre punctele ^{noastre slabe!}

Se reagezl la birou gAndindu-se (ca gi cum n-ar fi avut alte griji!) l,r necesitllile comunitare ^gi arhitecturale ale Bene Gesseritului.

$i ^{de ce nu?} Era una dintre prerogativele Maicii Superioare!

Agezdmintele Comunitigii Surorilor ^se dezvoltau rareori ^la in- tirnplare. Chiar gi cAnd se implantau pe structuri preexistente (cum lrrscse cazul vechii Citadele Harkonnen ^{de pe} Gammu), o ^feceau

r'rr intenlia de a renova totul. Aveau nevoie de pneumotuburi ^pen-

t r u cxpedierea mesajelor ^qi a pachetelor de mici dimensiuni, de

linii

optice _Ei de proiectoare duradiante pentru transmiterea criptogra- rrrclcrr. Surorile se considerau experte

in

arta protejZtrri comunica-

liilor.

Misivele importante erau incredinqate unor curiere acolite s,ru unor Cucernice Maici, pregitite ^{sd se} autodistrugi ^{mai degraba} ,l.'cit sd trddeze increderea superioarelor lor.

Putea si vade cu ochii minqii, dincolo ^de fereastra ei, dincolo

t lc rrceasti planetl, superba relea Bene Gesserit, perfect organizatd 5i clotati, unde fiecare SorI reprezenta o

verigi

umani solidard

. rr c,elelalte. CAnd era vorba despre supravieguirea Comunitdqii, ,.xista un nucieu indestructibil de ioialitate'

Chiardaci

^{se mai}

st'rrrnalau exceplii, citeodatd. spectaculoase ^(ca Doamna _Jessica, lrtrnica TiranrrLi), ele nu er"r, d..At ternporare. tn mai toate c ^- 'turrle,lucrurile reintrau repede in ordine.

f)ar toateastea deveniseri un qablon Bene Gesserit. O slibiciune.

Odrade nu se ferea

si

recunoasci

in

sinea ei

ci impirtigea

irrtru totul temerile Beilondei. Dar ^s,ifi'u afurisit,i dac,i arn sd le las

sl intunece orice bucwrie de a

trdi!

^{Ast'a ar} fi insemnat si facd exact Itrcrul pe careJ doreau ^acele Onorate Matres insetate de sAnge.

14

_{[: Fnnrur} ^HERBERT

-

Vigoarea noastri

viali

e ceea ce vor de la noi Furiile, rosti ea, ridicAnd privirea. spre minusculii ochi com din ^tavan.

Ca s,ilbaticii din epocile prim.itioe, care der.,orau inima du;ma- nitror lor. Ei bine... le oom da de mhncare! Pe sdturate. $i ^{ztafi. prea} t,irziu c,ind t;i uor da seaTrTA cd nu pot digera ce-au fngbipit!

it

^afara

invlliturilor

preliminare, destinate

formlrii

pos- tul-antelor gi

acolitelor,

Bene Gesseritul

nu

obignuia sd, {acd prea mult uz ^de povele metaforice. Odrade

tnsi

avea

propriile

eilparabole

Cineva trebuie sd lind ^{coarnele plugulwi.}

SurAse in sinea ei, in timp ce se apleca asupra

lucririlor

^{de pe} birou,. mutrt

mai inviorati.

Camera de

lucru,

Comunitatea

Surorilor,

^acestea

ii

erau

gridini. O

grndind unde trebuia

si

srnulgi buruienile,

si puni

risaduri. _$i lngr,i;dmint. Nu trebuie witat tngrd;dntintwL.

,,CAnd m-am angajat si cdlduzesc omenirea pe Poteca mea de

Aur, i-am fagaduit o leclie pe care si n-o uite nici in mormAnt.

Cunosc un model adAnc inrndacinat, ciruia oamenii ii neaga exis- tenta, cu toate cd-l confirmi prin faptele lor. Ei spun ci doresc secu- ritatea gi liniqtea, starea de lucruri pe care o numesc pace. Dar, chiar in vreme ce susgin asta, seamdni germenii

Y#iil;rTU:;

asdzicd, md nurne;te Regina-P,iianj en!

Preaonorata Mater se ldsi pe spate in

jilpl

masiv, amplasat pe o estradi inaltd. Pieptul ei

ofilit

tresiri, scuturat de un lxrhot de rAs mut.

$tie ^ce-o ageaptd cknd o ooi prinde in

pinza

mea! O sd'i sug sdngele pAn,i la ultima picdturd, asta an7 sd fac!

Miruntl,

cu

tresituri

^gterse, animate de zvicnetele nervoase ,rle mugchilor, cobori ochii ^spre pardoseala scildati tn lumina ce ptrtrundea prin tavanul translucid al snlii de audienle. O Cucernici Maici Bene Gesserit zdcea

ristigniti

^pe dalele galbene, imobili- z.atd.culegituri din fibrd ^shiga. Prizoniera nu incerca sd facl nicio rniqcare. Astfel folosite, filamentele ^shiga erau cum nu ^{se poate} nrai potrivite. I-ar ^reteza brapele tntr'o clipita!

Sala in care trona era demni de o Preaon oratdMater, atit

prin

climensiunile ei, cAt gi

prin

faptul cd fusese

luati

cu forga din stdpAnirea

alton.

Cu o suprafald de

trei

sute de

metri

pdtragi,