Varvara Buzili

Autor: ^Varvara BuzilS Editor: Cosmin Dragomir Graficd: Alex Baciu DTP: Dan lancu

Corecturi: Rodica Crefu, Eugenia Oprea

Toate drepturile pentru prezenta edilie ^Editura GastroArt. Orice reproducere, co- piere sau multiplicare se va face numai cu acordul Editurii GastroArt in scris.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei BUz|LA, VARVARA

Pdinea : aliment ^gi simbol : experienla sacrului f Varvara Buzili. - Bucuregti :

GastroArt, 2019

lsBN 978-605-94595-2-2

664 398.3

Varvara Buzili

PAINEA

ALIMENT 5'S'MBOL

o Experienfa sacrului ^o

Cuprins

INTRODUCERE

5

rMpLrcATl Mlro-stMBoLlcE ALE

pAltrtrr

₃₈

1. Originea

grAului

42

2. Lanluri de

simboluri

46

3. Texte

operalionale

54

4. P6inea

-

aliment complex _9i simbol

ambivalent

^O3

PATNEA 5r ^NASTEREA

1. Rdscumpdrarea pruncului cu ^pAine 2. P6inea moagei

3. Pupiza gicolacul

PAINEA NUPTIALA L. Elucidarea problemelor 2. Faza prenupfiald 5. Loacerea patnil 4. Primenirea mirilor 5. Venirea cu daruri la

nunti

5. Prima lertSciune. Plecarea la mireasi 7. Colacul mireluigi colacul miresei 8. Jemnele

9. Consurirul ultimelor simboluri din p6ine ale nuntirii

PATNEA gl _MoARTEA 1. Prepararea p6inii

2. Pregdtirea mortului de drum 3. Pomulviefii. Arborele cosmic 4. Alle simboluridin ^p6ine 5. PQrnirea mortului la drum 6. lntegrarea

PATNEA STTTMPUL

L. Reactualizarea p6inii din perspectivi sincronici gi diacronici

2. Simboluri ale timpului obiectivizate in ^p6ine 3. Pdinea _9i timpul ^pascal

4. P6ine nouS

82 84 91 93 107 LO7 110, 113 122

t25

L27 131 137 158 167

t74

778 181 186 193 201 2LO 2L4 228 238 24L

Cuprins

INTRODUCERE

rMpLrcATr r Mrro-stMBoLtcE ALE ^pAttrrt t

1. Originea _916ului 2. Lanluri de simboluri 3. Texte operafionale

4. P6inea

-

^{aliment complex gi} simbol ambivalent

PATNEA gr _NASTEREA

1. Riscumpdrarea pruncului cu p6ine 2. Pdinea moagei

3. Pupdza gi colacul PAINEA NUPTIALA 1. Elucidarea problemelor 2. Faza prenuplialS 5. Loacerea patnil 4. Primenirea mirilor 5. Venirea cu daruri la

nunti

5. Prima lertdciune. Plecarea la mireasd 7. Colacul mirelui gi colacul miresei 8. Jemnele

9. Consurfiul ultimelor simboluri din p6ine ale nuntirii

PATNEA St MoARTEA L. Prepararea pdinii

2. Pregdtirea mortului de drum 3. Pomulviefii. Arborele cosmic 4. Al{e simboluridin p6ine 5. Pornirea mortului la drum 6. lntegrarea

pAtruen

STTMPUL

1. Reactualizarea pAinii din perspectivd sincronici ^gi diacronici

2. Simboluri ale timpului obiectivizate ?n piine 3. Pdinea gi timpul ^pascal

4. P6ine noui

38 42 46 54 63 82 84 91 93 LO7 L07 110 113

t22

725 L27 13L L37 158 L67 L74 178 181 186 L93 201 270 2L4 228 238 24L

ICONOGRAFIA PAINII

irucHrrrRr

ANEXE Bibliografie Abrevieri

Plange cu desene Planse cu fotografii

Hirli

Varvara BUZILA

248 276 286 286 299 301 330 338 347

care asigurd

funclionalitatea

sistemului. Noi am

pornit

de la

ultimele,

consider6ndu-le

esenliale.

Le-am

formulat

_!in6nd cont de exigenlele domeniului pi de situalia la zi creatd in cer- cetarea temei. Finalizarea analizei

importanlei

p6inii

in

mari- le structuri culturale

consti in

a face relevant specificul p6inii romAnilor.

TMPLtCATil M|TO-STMBOLTCE ALE ^pArrurr

in jurul

cultivdrii gr6ului gi

al

consumului p6inii, g6ndirea simbolicd a generat

o

multitudine de simboluri, a

ciror

^parte

csenliali

a fost mereu perpetuatd prin intermediul ritualurilor.

Delimitim din ele doud categorii mari de simboluri pe care vom axa prezentul capitol. Gr6ul _9i produsele obfinute din el, genera- lizate in lexicul popular prin cuvAntul pdine, constituie categoria cea mai sesizabilS de simboluri, numite,

in virtutea

materiali- telii

lo[

obiectivate sau obiectivizate. Paradoxal ins5, din ^cauza ambivalenlei de obiect 9i semn pe care o intrunesc, acestea au

fost mai

pulin

cercetate, constituind p6nd

in

prezent

o

^piatrd

de incercare a metodelor de investigare mai mult sau mai pulin tradilionalel2a. O altd categorie, de

timpuriu intrati in

atenlia cercet5torilor, o constituie textele care nareazd istoria cregterii gr6ului _{gi a} coptului p6inii, numite tehnologice sau operatorii.

Ambele grupuri de simboluri dezvoltd implicalii mitice, sunt de mare vechime, a9a inc6t s-au articulat

in toate

structurile

e ulturii tradilionale, devenind axiologice. Ele fac parte din instru- mentarul simbolic cu care opera g6ndirea mitologic5. Treptat, aceasta a fost inlocuitS de g6ndirea

istorici

care opereazd in baza concepteloq

insi

procesul nu s-a incheiat. P6nd in a doua jumdtate _{a sec. XX} p6inea continud sd dezvolte implicafii mi- hce. Simbolurile luate

in

disculie reprezintd,

in linii

mari, cele doub componente ale mitului respectiv: de expresie (de formd) 5i de conlinut (de fond). Dar p6nd

in

prezent au fost preferate

;:entru studiu mai

mult

narafiunile tradi!ionale prin care este fundamentati aparilia _9i disparilia lumii cu toate cele existente

in

ea, activitatea eroilor culturali, continuatori ai crealiei pri- rnord ia le, m ini ma liz6 nd u-se inexplica bil im porta nla simbolu ri- lor obiectivate, in

jurul

cdrora graviteazd aceste naraliuni. Jean Chevalier precizeazS:,,Simbolul stabilegte raporturi extrarafio- nale ^gi imaginative ?ntre fapte, obiecte, semne, precum ^gi intre diferitele planuri ale existenlei ^{gi, ca} atare, intre lumea cosmicS, L24 Problema este comund pentru toate obiectele-simboluri. Cf. Rl- tuol,in Jhe New Encyclopedio Britanica in 30 volumes", vol. 15, Knowle- rlge in Depth, 15th Edition, 1973-7974, p.865.

?-7

uman;,

divind"12s, iar ,,miturile apar ca nigte scenarii ale arhe-

tipurilor,

reprezent6nd scheme gi simboluri sau compozifii de ansamblu:

epopei, naraliuni,

geneze, cosmogonii, teogonii, gigantomanii, care vddesc inceputul unui proces de ralionali- zare"L26. Relalia ritual-mit este surprinsd de Octavian Buhociu:

,,Ritualul este aspectul practic al mitului"127.

Necesitatea cercetdrii implicaliilor mitice ale p6inii a fost su- geratd indirect incd la inceputul sec. XX de Elena NiculilS-Vo-

ronca128. Ulterior, referindu-se la acelagi fenomen, Valer Buturd motiva crearea ,,unei atmosfere de religiozitate ^gi misticism" in jurul gr6ului, gralie importanlei sale ca aliment gi a vechimiiin-

tre

plantele cultivatel2s.

Dupi trei

decenii, D. Caracostea 9i ^O.

V. 86rlea au reluat pi au desfSgurat aceasti idee: ,,in

jurul

_cul-

tivdrii

cerealelor existS 9i la noi

o

mitologie gi mai ales datini strdvechi"l3o.

Studierea manifestdrilor mito-simbolice ale p6inii a cdpdtat amploare odatd cu intensificarea cercetdrilor, orientate

si

elu- cideze dimensiunile fenomenului agrar

in cultura

rom6neas- c5. O parte din textele operatorii viz6nd p6inea au constituit

obiectul de studiu al

exegezei profesorului

Dumitru

Pop gi,

aproape

dupi

un sfert de secol, prin contribulia Sabinei lspas, Tatianei Civijan,

a lui lon

H. Ciubotaru gi Silviei Ciubotaru131, anul 1984 a devenit de reper in abordarea acestei categorii de simboluri.

Din tota litatea sim bolurilor obiectivizate circu mscrise p6inii, cel mai frecvent a fost

cercetati

din perspectivd miticd coliva.

L25 ,,lntroducere", in ^J. Chevalier, A. Gheerbrant, Diclionar de simbo- luri, vol.l, Editura ,,Artemis", Bucuregti, 1995, p. 34.

126 lbidem,p.27.

127 Folclorul de iarni, ziorile _9i poezia pdstoreascd, Editura ,,Minerva", Bucuregti, 1979, p.7O.

128 Datinele..., vol. l-ll.

129 Op. cit., p.359.

730 Problemele tipologiei folclorice, Bucure;ti, L971, p. L91.

131 D. Pop, Op. cif.,' S. lspas, Motivul _,,chinul plantelor" in folclorul ro- mdnesc, in REl, tom. 29,nr.2, Bucuregti, 1984,p.119-130; T. Civijan, K mifo- logiieskoi interpretacii vostoiino-romanskogo, koljadnogo teksta ,,Plugugor',

in ,,Slavjanskii fol'klor. Etnografideskaja obsdnost' i mifologiceskie paraleli", Moscova, 1984, p. 96-LL3; l. H. Ciubotaru, S. Ciubotaru, Obiceiurile ogrore-o

dominantd o culturii populore din Moldova, in,,Anuar de Lingvisticd ^gi lstorie Literard", tom. XXIX, 1983-1984, lagi, L984, p. t07-L28.

Autorii

sunt

unanimi

in

interpretarea semnificatiilor ei132. S-a

insistat ^gi asupra colacilor care ?ntruchipeazd CrSciunul, reactu- aliz6ndu-se conotaliile lor solare _9i cele de depozitari temporari ai rodniciei grdnelor133. O

pirere

aparte despre aceste simboluri a exprimat lon Ghinoiu, afirmdnd,

fdri

sd aducS argumente de rigoare,

ci

forma ,,8" ^a coldcilor ,,reprezintd trupul antropomorf al divinitdlii indo-europene ^gi cregtine", iar cea de cerc umplut ar reprezenta ,,divinitatea ^neoliticd geomorf5"134. Suscitd inte- res opinia

cercetitorului

Victor Cirimpei despre vechimea pro- toindo-europeani a cuv6ntului balobustd, ajuns p6nd la noi ^cu semnificalia pAinicd ritualS preparatd de fete tn cadrul practici- lor premaritale din ajunul SfAntului Andreil3s. lon lonicS, Nico- lae Bot gi Maria Cuceu au abordat manifestdrile simbolice ale cununiide la secerigt". O

lecturi

antropologicd din perspectiva sacrului a funcliilor ^gi semnificaliilor pdinii rituale a fost realiza- td de Ofelia Vdduva. Lucririle sale Pagispre sacru. Din etnologia olimentaliei romdnegti gi

Magia

daruluiL3T reprezintd cea ^mai valoroasi contribulie ^?n domeniu. S-a acordat un spaliu mult mai mare articolelor despre pdinea de

ritualin

diclionarele de specialitate apdrute

in

ultimii ani13s. insS ele nu cuprind marea 132 Cf . Victor Kernba ch, Diclionor de mitologie generald, Editura $ti- inlificd gi EnciclopedicS, Bucure;ti

,

^{1989, p.}

tI2;

Anca Bratu, Cdldtoriq spre lumea ceololtd, in ,,Via!a rom6neascd", nr. 12, Bucuregti, \99O, p.25;

lvan Evsee4 Diclionar de simboluri ;i orhetipuri culturole, Editura ,,Amar- cord", Timigoara, !994, p. 45; Ofelia VSduva, Pogi spre sacru, p.82-83.

L33 S. Mangiuca, Cdlindariu jiulionu gregorion _5i poporalu romonu...

pe onulu 1882, p. 14; lurie Popovici, Op. Cit., p. L27. V. BuzilS, Op. cit., ^p.

I22-t23 (conotalii solare gi de pistrdtori aigermenilor fertilitSfii); Petru Caraman, Op. cit., p.473-537; Ovidiu 86rlea , Op. cit., p.297-298; Nicolae Bot, Funcliile sgrore..., p. 315-319; Dumitru Pop, Obiceiuri ograre in tra- dilia populard romdneoscd, Editura ,,Dacia", Cluj-Napoca, 1989, p. 81-89 (pistrdtor al germenilor fertilitSlii).

134 l. Ghinoiu, Obiceiuri populore de peste an. Dicfionor, Editura Fun- daliei Culturale Rom6ne, Bucuregti, !997, p. 47.

135

Urme folclorico-mitologice moldovenegti de vechime protoin- do-europeond, in ,,Speciile folclorice gi realitatea istoricS", Editura ,,$tiin- 1a", Chiginiu, 1985, p. 18-19.

136 l. L lonicS, Op. cit., p. t09-!90; N. Bot, Prefa;d

b

CAnrccele cu- nunii, Texte poetice olese, Editura ,,Minerva", Bucuregti, 1989, p. 6, L2-L3, 30; M. Cuceu , Cununa la secerig, Contribulii privind structura rituolului,in

AAF, Xll-XlV L993, p.226.

L37 O. Viduva, Op. cit.

138 lvan Evseev Op. cit.: cldtitd, colac, colivd, fdind, grdu, hrand, pdi- 3g

varietate a formelor rituale specifice culturii rom6negti. lar op- tica, de cele mai multe ori enunfiativd

giingusti,

prin care sunt prezentate simbolurile obiectivate

in

p6ine, este dovada impa- sului metodologic in care a intrat cercetarea.

Datd fiind aceastd situafie, ne propunem sd eluciddm in con- tinuare cdteva momente esenliale din domeniul simbolismului p6inii: cum apar simbolurile? Care este istoria creSrii lor? Cum sunt articulate

in

modelul cosmogonic popular? Ce raporturi existS int re si m bol u ri le o b iectivitate ^gi textele-si ^m bol u ri ?

Referindu-se

la

modalitSlile

de

transformare

a

obiectelor

in

simboluri, Petru Bogatyrev preciza cE omul aclioneaz5 asu- pra unor obiecte pentru ca acestea sd capete puterea magicd necesari

funcfionirii

lor

in

ritual, iar altora le

conferi

aceastd proprietate fdrd a le supune unor acfiuni suplimentare. intre ul- timele, el includea gi pdineal3e. Aceastd ipotezd este infirmatd

de

practica prepardrii p6inii

in toate

culturile tradilionale din Europalao. in acest context, ne vom referi la practicile rom6negti

;i

credinfele aferente lor. Prescripliile _9i interdicliile respectate de

femeiin

timpul coptului urmdresc scopul?ncdrcdrii p6inii cu

potente operatorii. $i nu ^doar

in

cazul prepardrii p6inii rituale sau a celei care urmeazd

afi folositi

in practicile magice. Cadrul ritual se respectd si

in timpul

coptului p6inii pentru necesit5!i cotidiene. Se impune intrebarea dacd in timpul contactului alu- atului cu focul p6inii i se imprimd pe nou aceast5 potenfd sau

i se fortificd doar. Putem afla rdspunsul la ?ntrebare abord6nd condilia

gr6uluiin

imaginarul simbolic rom6nesc, relev6nd

tot-

odatd gi mecanismele

prin

intermediul

cirora

este

intrelinut

simbolismul gr6ului, al p6iniiin general.

1. Originea gr6ului

ne, pupdzd, snop, spic; l. Ghinoiu, Op. cit., colacii de Crdciun, colacul de Andrei, colacul de Sdnghiorz, colacul more, coliva ciumei, crdciunei, cunu- nq de Sdnziene, cununo grdului, mdcinici, sdm;i etc.; cf. articolele: colac colindef, pupdzd de M. BocSe,in Diclionor de artd populard romdneascd, Editura $tiinlific6 9i Enciclopedicd, Bucuregti, 1985.

L39 Voprosy teorii narodnogo iskusstva, Moscova, 1971,, p.2O1-2O2.

140 Enzo Spenza, La ponificotion comme ,,octe de vie", Pratiques et longoge qutour de la fabricotion ^{du pain} en Basilicate, in _,,Du grain..,", p.

95-108; Francesco Faeta, Op. cit., p. 147-17L; Alberto M. Cirese, Il pone cibo e il ^pane segno, in ,,Antropologia e storia...", p.29-33; D. Marinov, Op. cit., p.28I.

Nu vom lua

in

dezbatere teoriile gtiinlifice privitoare la do- mesticirea grdului sdlbatic, la crearea noilor soiuri de _916u, la

rdsp6ndirea lor ^pe glob. Dar vom incerca sd relevdm cum a fost motivatd aparilia 916ului gi a cdtorva produse

oblinute

din el

in

crealia folcloricd rom6neascd. O deschidere teoreticS ^nece-

sari

analizei ne oferd elabordrile lui Vasile Tudor Crelu vizdnd miturile primordiale 9i ritualurile rom6negti. A;a cum demon- streazi autorul, ele au fost concepute

in

viziune agrar51a1. Mai mult chiar, ^la o

lecturi

atentd a legendelor etiologice, vom ^gdsi corespondenle intre gestul creator al pdmAntului ^gi modelarea pAinii. ,,Dupd ce dracu o scos pdmOnt din fundul apelor; Dum- nezeu a

ficut

^o

turtild,

care

tot

o crescut _9i s-o l5!it c6t o fdtare de arie"1a2. Sau,,Din nisipul

ista,

Dumnezeu a

ficut

un aluat"la3'

El a lucrat pim6ntul _,,ca pe o coc5, a

ficut

oturtd"laa, cu putere divind ,,a suflat ^gi turta a inceput a cre;te"1as. Se inscrie in aceas-

ti

^{viziune gi} originea gr6ului. Conform legendelo6 Dumnezeu ^a creat _916ul gi i-a

invifat

pe oameni s5-l creasc51a6.

G16nele i9i au inceputul in ,,o

m6ni

de gunoi", ,,nigte gunoi", ,,nigte ^colb'147. Acest moment este semnificativ in stabilirea ho- tarului dintre ^{p6ine gi} gunoi. Scoasi din el prin gestul primordi- al, propulsatd la celSlalt capdt al scdrii valorilor in sfera sacrului, p6inea trebuie

si

rdm6ni mereu in aceastd sfer5. Opteazd pen- tru o atitudine sacramentalS fald ^{de ea} moralitatea tradifionalS, care a ridicat la nivel de normd relaliile dintre om ^gi p6ine. Aces- te relalii ^se bazeazi ^pe un sistem de prescriplii _5i interdiclii, care integreazi p6inea in modelul cosmogonic popular.

Jean Chevalier 9i Alain Gheerbrant generalizeazd experienfa culturalS a mai multor popoare, atunci c6nd suslin ,,g16ul este un simbol al viefii, care nu poate

fi

dec6t un dar al zeilor"1a8.

L4t

Existenlo ca intemeiere. Perspectivd etnologicd, Editura ,,Facla", Timigoara, L988.

t42 Legendele romdnilor, tt, Legendele florei, Edilura ,,Grai ^gi Suflet", Cultura Nalionald, Bucuregti, L994, p. 26.

143 lbidem, l, Legendele Cosmosului, p.47.

144 lbidem, p.L42.

L45 lbidem, p. 14.

t46 ^{E. N} icu lifd-Voro nca, Dati nele..., V. l, P. L-2, p. L0, 25, L65, !7 4' 147 lbidem, p. 10, 165.

L48 ^J. Chevalier, A. Gheerbranl, Op. cit., vol.ll, ^p. 115.

41

$i

in

cultura romdneasci grdul apare drept dar divin. Ca orice dar, la inceput, el era substanfial: ,,Dumnezeu a dat sim6n{d la

toli

oamenii 9i ^i-a inv5lat cum sd lucreze gi

p6ni

la

siptim6nd

p6inea iar s-a copt. Dar, mai pe

urmi,

^p6inea se cocea de

doui

ori ^pe anDl4s. Belgugul era pe misura virtuf ilor celor pentru care a fost destinat, ,,dupi oamenii ce erau',1s0. plindtatea, abunden- fa imaginard sunt insemnele primelor cereale: ,,lar pdpugoiul

;i

gr6ul aveau ciocdldul _9i spicul de la rdddcini gi

p6ni

la v6rf,,1s1.

Deciderea morald

a

adus

dupi

sine impulinarea belgugului:

,,Dar oamenii au fost nemulfumitorifafd de Dumnezeu gi el le-a luat darul. A lSsat at6ta ^g16u givin _c6t sd

aibi

cu ce sluji preotul

in

biseric5"is2.

Paralela om-gr6u,

foarte frecventi in

cultura romdneascd, fine ^de actul primordial. ,,Dumnezeu ^a vrut sd fie p6inile curate ca 9i oamenii ^s5

fie

curatri", dar Necuratul a semdnat sim6nfd rea. ,,De atunci, oamenii sunt buni ca 916ul

;i

^rdi ca fl€ghip3,,rs:.

Uneori,

intre

creatorul cerealelor gi consumatorii

lor

apar intermediari care

iiinva!5

pe ultimii a le cultiva. _,,Sf. Vasile a se-

minat

cel dintdi Etiul"ts+ ^sau ,,Mdlaiulint6i moaga l-a seminat.

A luat o m6nd de

milai

gisemdn6ndu-1, a zis: _,,Sd fii de leac gisd fie sim6ntd din tine"lss.

C6nd cerealele n-au origine divind, ci sunt create

de

Ne- curatul, Dumnezeu le preia de la el pentru a le consacra defi-

nitiv156.

in

acest caz, 9i geneza cerealelor se supune, conform

aprecierilor lui

Mihai Coman, unei

medialii

mitologice, unui sistem dualist asimetric. Toate actele de creare a cerealelor

gi de transmitere a lor ?n custodie

umani

fac parte din mode- lul cosmogonic popular, deoarece ,,cosmogonia populard nu se reduce doar la facerea

primei bucili

de

lut

sau a pdm6n-

tului in totalitate;

ea cuprinde facerea

tuturor

celor ce sunt, la forma gi cu menirea lor de acum"1s7.

t49

E. Niculifd-Voronca, Dotinele..., p.ZS.

150 lbidem.

151 lbidem.

152 lbidem, p. 133.

153 lbidem, p. L65.

154 lbidem, p. 138.

155 lbidem, p.178.

156 lbidem, p.175.

157 M. Coman, Asimetriile constitutive. Observalii pe marginea mo- 42

Posedarea 916ului de cdtre comunitate este supusd procesu- alitdlii. Vine o vreme c6nd oamenii pierd simdnla divinS. Moti- vul acesta este destul de rispdndit in folclorul rom6nesc gi line de subiectul omor6rii bdtr6nilorlss. C6nd comunitatea rdmdne fdrd grdu gi nu mai are ce semdna, dar nici ce mdnca, ea este salvati de singurul pdrinte bdtr6n, rimas neomor6t. La o lecturd

atenti,

indemnul lui _,,Ara!i

drumurile!" denoti

cdteva niveluri semantice. Primul, cel descoperit prin naraliune, !ine ^{de practi-}

ca agrarS. Tot aduc6nd roada din cdmp, au cdzut boabe in colbul drumurilor gi acolo au rdmas,

bdtitorite.

Ardnd drumurile, s-a dat semintelor posibilitatea de a rdsdri. Rodind, ele au

hrinit

oamenii, incdt a mai rdmas _916u 9i pentru _sdm6n!5.

Al

doilea plan reiese din primul. C6nd comunitatea igi epuizeazd resurse- le (nu-i rdm6ne gr6u nici pentru m6ncare, nici pentru insdm6n-

!are), indemnul de a ara drumurile (acestea semnificdnd cdile, legile, obiceiurile), deci ceea ce a adus-o la crizd, echivaleazi ^cu schimbarea, revenirea la firesc.

A omor? bitrAnii inseamnd a merge impotriva firii. Tot impo- triva

firii

este

si

stea boabele in pim6nt-drum gi

si

nu

poati

da rod.

in

plan semantic se realizeazd o conexiune

intre

sdm6nla mereu

chinuiti

^(cdlcati) ce nu-gi poate dezvolta condilia ger- minatorie ^gi bdtrenii omor6li cu zile. Are loc o egalare bob-om, care permite sivdrgirea sacrificiului. Pdm6ntul arat face sim6n-

!a ^sd incolfeascd, adicd sd moard, iar

bitr6nii

sunt ldsafiin via!5.

Se revine la legile naturii.

Comparativ cu legendele etiologice,

in

care se argumentea-

zi

aparilia cerealelor, ajungerea lor la forma cunoscut5 de noi, utilizarea pentru prima oari in cadrul nunlii a boabelor de gr6u, a colacilor, a jemnelor, cele escatologice, referitoare la p6ine, sunt mai pufine. Ca sd arate

ci

^pieirea lumii n-avea

si

fie

dupi

1 000 de ani de la nagterea lui Hristos, aga cum voia Diavolul, Dumnezeu ,,fdcu ca baba sd nascd

o

p6ine, pe care credincio- sul

o

botezd". incregtinatS, p6inea

a

promis c5,

in

mia de ani ce vine, nu va lipsi de pe masa nimdnuilss. Deci

prin

pdine se delului cosmogonic populor, in ,,Memoriile ^Comisiei de Folclor", tom. l, l-ditura Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1990, p. 86.

L58 E. Niculi!5-Voronca, Datinele..., p. L76; Adrian Fochi, Op. cit.,337-

.138; Creofia populard. Curs teoretic de folclor din Bosarobio, Transnistria

5i Bucovina, Editura ,,$tiin!a", Chigindu, 1991, p. 456; Folclor din ^yara fogi-

/or, Editura ,,Hyperion", ^Chigindu, t993, ^p.242.

I59 Legendele romdnilon l, p.237.

L?

asigurd existenta

lumii.

Dar

in

gdndirea

populari

_{9i p6inea} se inscrie in sistemul dualist al reprezentdrilor. Degeaba vor m6n- ca oamenii din carul cu pdine _9i vor bea din polobocul cu apd

primite de la Antihrist, cbci vor simli o foame ^gi o sete mult mai mari. Dimpotrivi, cei ^piogi, tari de ?nger gi buni la Dumnezeu se

vor sdtura dintr-un col! de prescurd, un pahar de vin impdrfite de Hristos ori de un inger160. Morala legendelor rezidd in faptul

cE existi pdine ne-pdine gi pdine odevdratd. Doar ultima va sal- va lumea, ea fiind gi un dtalon

alinaltei

moralitSli.

Cultivarea grdului gi prepararea pdinii din

fiina

lui sunt munci indelungate gigrele, reglementate de prescriplii gi interdicfii. Dar,

paradoxal, nu chinul omului care le infdptuiegte apare

in

prim- plan in cultura rom6neascd, ci cel al grdului, rezultat din cultivare gi prelucrare. Ghicitoarea surprinde aceasti atitudine: _,,Cu cio- mege m-au lovit,

/intre

pietre m-au _{strivit ,}

/

^{Chiar in jar am fost}

bdgatd,

/

^Cu cufitul spintecatd.

/

^{Dar, degi md} chinuiegte,

/

^Toati

lumea

mi

^iubegte, /Toatd ^{lumea md} dore9te"161. Sau:,,Chinuit5 ^gi muncitS,

/

Pestotlocul giuritd;

/

^{Cine-o are,}

ii

bogat,

/

^{Cine nu}

-ii

om s5rac"162.

Din

altd

perspectivd, p6inea gata reprezintd

la

egal chinul omului gi al gr6ului, ceea ce constituie ?nci un temei pentru a

opera egalarea bob-om sau p6ine-om, iar de aici a transfera ac!i- unea cdnd ^pe unul, c6nd pe celSlalt, pentru a rezolva conflictele.

Conform altei legende, c6nd nu erau gr6ne, un copac hrdnea oamenii. Dupd ce el s-a uscat, oamenii au inceput s5-l mdn6n- ce. Au muncit mult

in

cdutarea

riddcinilor

prin p5m6nt gi din sudoarea oamenilor

au

iegit grdnele163. Degi antropocentricS,

;i

aceastd legendd se inscrie in viziunea agrard de concepere a

miturilor primordiale. De la originea divind a gr6ului

p6ni

la cea antropocentricd este o distan!5 culturald considerabilS. Ea mar- cheazd vechimea cultivdrii 916uluiin spaliul populat de rom6ni, dar gi o apreciere a muncii plugarului la rang de primordialitate.

Pentru c5, indiferent de cum a

apirut

_916ul

-

drept dar divin sau

dar al pisdrilor

-,

^{omul a fost} cel care l-a cultivat

prin

munci 160 lbidem, p.238-239.

16L

Grigore Grigoriev, Nina Grigorieva, inchinarea pdinii, Editura ,,Cartea MoldoveneascS", Chigindu, L985, p, L45,

162 Folclor din Cdmpio Sorocii, Editura ,,gtiinla", Chigindu, L989, p.

189.

t63 Folclor din pdrlile Codrilor, Editura ,,gtiinla", Chigindu, 1973, p. tL.

AA,

grea.

Credinla cd pdmdntul se

line

^{pe doud p6ini16a} circumscrie acest efort intr-o imagine cosmic5.

2. Lanluri de simboluri

Subiectul despre originea gr6ului se incadreazi

in

fenome- nele considerate de Mircea Eliade drept ierofanii: _,,Pentru so- cietdlile tradilionale, toate actele importante ale viefii curente au

fost

revelate oborigine de zei sau de eroi. Oamenii nu fac dec6t sd repete la infinit aceste gesturi exemplare ^gi paradigma- tice/16s. Se inscriu

in

aceasti viziune ^gi toate activitSlile umane prin care gr6ul este adus la condilia utilit5fii.

Fiind antrenat

in

edificarea modelului cosmogonic popular, simbolul grdului se cere a

fi

analizat intr-un sistem complex de relalii existente ,,atat intre simboluri, c6t

giin

interiorul lor" sau in conexiunile ce o16nduiesc,,lanfurile de simboluri"166. Un lan!

pregnant pentru relevarea simbolismului gr6ului

il

reprezintd uneltele cu ajutorul cdrora el este cultivat 9i obiectele cu ^care vine in contact ^pdinea in timp ce este preparatS, consumati.

lntrim

prin aceastd scrutare de relalii

in

raza unei dificul- t51i teoretice inevitabile, despre care Jean Chevalier constat5:

,,Simbolurile comunici unele cu altele conform unor legi ^gi unei dialecticiincd insuficient cunoscute"167. Din acest motiv suntem nevoi{i s5 reconstituim conexiunile ce intregesc sistemul, incer- c6nd

si

explicim cum le realizeazS.

in

virtutea

faptului

cd a

fost

consacrat la origine, gr6ul gi,

implicit, p6inea ajung

si

intruchipeze divinitatea, focaliz6nd in acest mod vectoriivalorici ai societSlii. De aceea, toate activitS-

f ile umane indreptate asupra lor sunt strict normate gi verificate multiplanic. lar obiectele prin intermediul cSrora se aclioneazd asupra gr6uluiin lungul proces de trecere a bobului de la naturd la culturS, pentru a deveni un simbol cultural, universal, devin 164 Vasile Scurtu, Cercetdri folclorice in Ugoceo romdneascri, in AAF, V|,L942, p.288.

155 M. Eliade, Eseuri, Editura $tiinfificd, Bucuresti, L991, p. 33-34.

166 J. Chevalier,in lntroducere la J. Chevalier; A. Gheerbrant, Op. cit., 1t.49.

L67 lbidem.

simboluri: plugul, grapa, dicania, secera, coasa,

jugul,

_ci piua, roata, moara, sita, covata, lopata, cuptorul, rnrra _ tea fiind doar cdteva mai esenfiale in sistemul nostru de referi

!5 dintr-o inlSnluire considerabili. Ne vom opri asupra condi!

lor de simbol doar parfial, at6t c6t sd oferim unele deschideri interpretarea _{sem nifi} catiilor.

Comun pentru toate obiectele confectionate din lemn care

trelin acest lan! este gi faptul cd la iegirea din uz se interzice sd

dai pe foc. in fog existenfa lor este curmatd brusc, ceea ce contt vine continuitS|ii _{pe care o} comportd datoriti contactului cu TotodatS, ele sunt obiecte muncite, chinuite, cu multe conexiuni cosmogonia populard. prescripliile _{cereau ca} in final sd fie date

api

curgdtoare. Duse de apd, igi continuau existenla in alt plan, lumea de dincolo. Apa curgdtoare le asigura continuitatea, le cumscria mediului semiotic de reciclare, comun pi pentru gr6u.

Devin consacrate gi gesturile, acliunile

cu ajutorul cir

este lucrat gr6ul, pornind de la arat, semdnat gi termin6nd cernutul, coptul. Ne vom referi doar la c6teva dintre ele, fiind frecvent abordatd ?n literatura de specialitate.

Aratul drumurilor, aratul pe hotar in

jurul

mogiei satului

I-rpyt

epidemiilor sau la intemeierea vetrei satului gi

tot

brazda mogiei la ,,primul arat,, primivara, in

jurul

_gospodd tot atunci ori la Anul Nou, acfiune realizati intr-un timp conc codificat

in

sens ritual, suslinutd mereu de alte elemente tenfate semiotic, devine un act ritual prin intermediul

ciruia

insta u reazS sacra I itatea gi se del im iteazd spali u I profa _n168.

semdnatulcu boabe de grau in timpur ierticiunii, infdptuit

miri

(fiecare la el acasd)

ori

de

alt

nuntag, de c6tre soacra micd la petrecerea mirilor din curtea socrului mic sau de

citre

mare la intrarea in curtea celui mare, dezvoltd mai multe fii ^{simbolice dec6t} semdnatul ritual din prima zi a Anului Nou16e.

Cu grapa se agazd mai bine pdmdntul deasupra semindtu- L68 D. Pop, in obiceiuri ogrore..., face o trecere in revistd a bibrio- grafiei pe aceastd temd pi aratd semnificaliire rituarurui, p. 53-60; cf. Jurie Popovici, _Op. cit., p.36; Nichita Smochind, Op. cit., p.7:laRnul Nou se trage o brazdd in jurul _satului cu un prug de lemn tras de doi boi, ca sd nu se apropie bolile de sat timp de un an.

169 Gestul semdnatului nu este insolit de cerelarte elemente are contextului _{agraL ca} in ziua Anului Nou, gi ieprezintd _un grad _{gi mai} inalt de abstractizare.

AE

rii.,,Trasul moagei cu grapa, iarna, la ziua ei"L7o, ca si ,,trasulin

api

al plugarului la aratul de primdvar5"171 incifreazS, pe 16ngi semnificaliile de purificare la care sunt supugi acegti doi actanli principali, gi altele, de ordinul

fertilitilii.

Responsabilii de fer- tilitatea seminliei umane (moaga) gi respectiv de cea a grdului (plugarul) exprimd doud planuri diferite ale ritualurilor fertilitS-

tii

gifecundit5tii.

Moara este amplasatd

in

c6mpul negativ al semnificafiilor.

Ea elibereazi spiritul gr6ului172, ,,jertfegte germenii vie!ii"173 _9i dezvdluie mereu o conotalie mortuard, fapt ce transpare lesne in ghicitori: _,,Pe spinarea garpelui,

/

Visteria domnului,

/

^{Ce in-}

ghite giinghite

/

^Mii

ti

mii nesocotite

/

9i le taie capetele

/

9i le schimbi numele'l74. Sau ,,Patru

neteplii/

Duc 400000

/

9i ^le duc la impdratul/ 9i le taie'ndat5 capul,

/

5i le schimbd numele

/

^gi

rdmdne albele"17s.

Cernutul

fiinii

reprezint6, de fapt, alegerea esenfei, separa- rea a ceea ce este bun de opusul

siu.

lar sita are proprietdlile celorlalte vase de a incorpora un conlinut _{9i, la} fel ca ele, dezvol-

tl

semnificafii pozitive 9i negative176. Dar ea este un vas specific, vas ne-vas, cdci are doud accese: pentru _intrarea gi iegirea con-

finutului,

ceea ce-i sporegte ambivalenlaT71. Ea discerne esen- fialul bobului de _916u

- ^fiina.

^{Ca gi} celelalte simboluri din lan!, sita este polisemanticS. imprumutul ei poate duce la pierderea sau cdpdtarea belgugului, manei178. Sita reprezintS un hotar prin

170 Practicatd in centrul giin sudul Republicii Moldova, in ^prima zi a

Anului Nou, la VasilicS sau la loan Botezdtorul (Boteaza).

L71 Practicat in Transilvania. Cf: Traian Gherman, Plugarul sau trasul ln apd, in AF, ll, Cluj-Napoca, 1981, p. 157-700.

L72 l.l.lonicd, Op. cit., p. L34-!65.

L73 lon Ghinoiu, SdloSe ole spiritului: trupul, lutul gi aluotul, in AIEF,

tom. 3, L992, p.76.

174 Nicolae Pisculescu, Literatura populord romdneascd, adunatd de..., Bucuregti, 191.0, p. 90.

175 lbidem, p.73.

L76 E. Niculild-Voronca, Op. cit., vol. l, P. ll, ^p. 168,226; A. Gorovei, CredinSi 5i superstilii ale poporului romdn, Bucuregti, 1915, p.227,38L- 382; l. Evseev, Op. cit., p.4,.

t77

T. SveSnikova, T. Civijan, K funkcijam ^posudy v vostoi'noromon- skom fol'klore, in ,,Etnideskaja istorja vostoi'nych romancev", Moscova, 1979, p.178,180.

L78 E. Niculi!5-Voronca, Dotinele..,, p.226.