VINDECARE SPIRITUALA

Patrick Drouot

VINDECARE SPIRITUALA

$I NEMURIRE

Cdile terapeutice

ale

viitorului

Traducerea din ^limba francezd:

Delia Popescu

srr:v,in

ffi

^oror*

Braqov,2009

CUPRINS

lntroducere

_...

"";""""""'

... 13

r. cAT,AToRIILE _SPIRITULUI

La Monroe Institute,

subiectul TS007, 14 iulie _l9g9

...

...

l9

Canada, provincia eudbec, octombrie 1 9 g9 ... ... 3 6 Nordul Indiei, Dharamsala,

provincia Himachal ^pradesh, iunie 1990 ... 40

II. TERAPIILE EN-ERGETICE

De la terapiile corporale

_ _la terapiile

energetice

...49 Nagterea unui potenfial

...

... 52 Uncaz clinic:

Jeanine

...55 Vara anului 1987, pdrigord.

Frangoise

_{... 5g}

Studierea unui

proces

....,... 63

la7le

Percepliei Energetice Simultane (pES) ...,.. 67 Tehnici debazd, ale

palpirii

vibratorii

...

... 69 Elemente de decodificare

gi de chirurgie energetice

...

...72 Principii debazd ale structurii energetice

_a fiin{ei

omenegti

...73 Chakrele gi anatomia subtili a fiinfei umane ...75

lorpul

^{ashal qi emofiile}

...

... 7g

Chakrele

astrale

_...

_gl

Corpul mental gi corpul cavza,l,

^ dimensiunile superioare ale congtienfei ... ^g3

Corpul

cauzal

_{... g4}

Exerci,tii de grup,

percepfia cdmpurilor

vibratorii

... ^g5

I

II. STAREA SUBTILA A MATERIEI

$I CAMPURILE ^{DE ENERGIE}

Introducere in fiziologia multidimensional[

a fiinfei

umane

... 87

De la

super-corzilatwistori

^{... 88}

Modelul

holografic

... 89 Universul holografic

Modelul spafio-temporal pozitiv-negativ ... 95 Fiziologia multidimensionali

a fiinfei

omenegti

... 96 Spiritul ^gi cdmpurile de

energie

... 98 Paradigma holografi

ci

9i psihologia ... ¹ 0 1

Remedii fizice ^gi terapii

holografice

^{... 103}

Interfafa fizicleteric:

chakrele

... 105

Alcltuirea c6mpului eteric,

anatomie

vibratorie

... 109 Nadis-urile

- Prana

... 110 Principii de codificare

memorial5

... 114

IV. NOILE TERAPII ALTERNATIVE

Medicina

corpului-spirit...

... 119 Mecanismele vindeclrii corpului-spirit ... ...

I25

R6ul-a-spus

...126

Experienla

terapeutic[

...I32

Precepte de imboln[vire

...

... ¹³⁶ Precepte pentru menfinerea

sau regisirea

sdndtifii

^{... 138}

Iubirea

condifionati

... 139

V.

DOUA MEDICINI TRADITIONALE

De la medicina ayurvedic[

la medicina

tibetanl

...

I43

Arborele

slnltitii

^{qi al}

bolii

^{... 150}

Concepfia psihiatricl

tibetan[

... 153

Concepliile medicinii sioux gi hopi ... _{I 55}

Roata de

leac

_{... 159}

Epoca terapiilor

altemative _....

₁₆₂

Universul

sunetelor

...164

VI. CENTRII SUBTILI MAJORI, ELEMENTE _DE ACTIVAREi CHAKRELE $I ^TATTWELE

Caracteri _s tici es enlial e al e chakrelor ... ... 17 O

Prima chakri (Muladhara) gi tatrwa prithivi ... ₁₇₀ Definitia

endocrini

... lT2

Glandele

suprarenale

...,... 173 Androgenii

suprarenali

...,... I7S

Mineralo-corticoizii...

,.,.... l7S Hormonii gi rezonanta

vibratorie

... l7S

Aspectul psihologic _al primei

chat<re

... 176 A doua chakrd (Svadisthana) _9i tattwa _{Ap as} ... 177

Caracteristici comporiamentale

legatede

ceade-adouachakri

... l7g

Horrnonii

ovarieni

...

lg0

Cea de-a treia chakr[ (Manipura)

$i tathva Tejas

...

...

lgl

Caracteristici comportamentale

legate de chakra

Manipura

_{... l g3}

Glucagonul

... lg5

Somatostazina

... lg5

TattwaTejas

... lg6

Cea de-a patra chakrI (Anahata)

gi tattwa

Vayu...

...

lg6

Timusul gi sida

...

... 190

Aspecte psihologice ale celei de-a patra chakre

gi ale tattwei Vayu

...

^{... 191}

A cincea chala[ (Vishuddha)

gi tattrva Akasha

...

^{... 192}

Caracteristici ale comportamentului legat

de chakra

Vishuddha

... 196

A ^gasea chakr[ (Ajna) _9i tattwa Maha ...197 A gaptea chalai (Sahasrara) gi chakra Soma ... ...201

VII. CITIREA CAMPT]RILOR DE

EN"ERGTE

ALE FIINTELOR OMENE$TI

Conversajia ...2I0

Poziliasubiectului

... 211 Trecerea la expansiunea congtienfei operatonrlui ... 2 1 1

Expansiunea

congtientei

...211

lnceperea citirii

...

...212

Efectele palp[rii

energetice

^...212

C[utarea copilului

...

^...

2I4

Observalii privind calarea corpului eteric ... ... 21 4 Citirea unei amintiri din cdmpul eteric ... .,,,,...,.215

Citirea simultanl a celor patru

corpuri

...215

Tehnici de chirurgie

energetici

...216

Folosirea degetului de lumin6,

al celui de al teilea ochi ^gi aunui arc luminos ...217 Moartea gi cdmpurile

energetice

...2t7 Semnele care anuntd moartea

apropiatl

^...219

Mecanismele

lncarn[rii

...222

VIII. EXPERIENTA KUNDALINI:

MAI\IFESTAREA SPIRITUALA

Tr ezir ea lui Kundalini ^:

care este semnificafia sa?

...

...230 Kundalini ^qi

Kriya

...232

Nodurile

energetice

...237

Kundalini gi osteopatia

cranio_sacri

...23g Semnele

urc[rii

lui Kundalini ... ... ₂₄₁

Simptome _{gi semne} ale lui

Kundalini

_...245

Fenomene

motorii

...246

Migcdri automate ale corpului g i poz

ilii

... 246

Ritmuri respiratorii

neobignuite

...,....246

Parolizie

....,..247

Fenomene

senzoriale

...247

Senzalii _de cdldurd gi

defrig

...24g Lamind interioard gi

viziune

.,...24g Sunetele

interioare

...24g

Dureri

...24g Fenomene interpretative

...

...24g Emolii neobisnuite s au emolii _extreme ...,... 24g Distorsionarea procesului

gdndirii

...24g

Detagarea

...250

Disocierea

...250

Experienfa,,marelui _corp,,

...

...250

Fenomene non-fiziologice

...

...251

Experienla

extracorporald

_...251

Perceplia paranormald (activarea

Siddhis-urilor)

... 252

Diagnostic _Ai mijloace

terapeutice

...252

Kundalini gi emergenfa

spirituali

...256

Susfinerea energetici a unei persoane aflate in faza de trezire a lui Kundalini ... ... _25g

rx. STRUCTURTLE CON$TTENTET OMENE$Tr

Philosophia perennis De la ritmurile Alpha la porfite

Gamma

_{-.. 263}

Cartografi ile moderne ale congtienfei ... ... 27 3 Sindromul

Ewika

...276

I0

Cdmpurile

budiste

...279

De la explorarea la reconsiderarea creierului ... 281

Sincronizarea emisferic[ a lobilor temporali ... 284

X. CARTOGRAFIILE MODERNE ALE CON$TTENTET

De la NC 7 la NC 49

...

... 289

Jocurile congtienfei

omenegti

...296

Drumul

eroului

...297

EPILOG

...301

Exploratorii

congtienfei

... 301

CONCLUZIE ...

...305

GLOSAR

...30e

BIBLIOGRAFIE

... 313

CUVINTE DE MULTUMIRE

... 3 1e

I1

Capitolul I

CAT,ATORIILE SPIRITULUI

La Monr* tillliT,;Bt*- ^rs007,

Este ora 8.

Am

petrecut noaptea

la

Sharon Winters. O noapte interminabil[.

in

aceastii dimineap soarele

e

deja sus

pc cer, lncepe

si

se thcilzeasc[

ln

Blue Ridge Mountains, din inima Virginiei, iar Country ^Roadsa mi se invdrte

in

cap. Pdni la Monroe ^Institute nu sunt decdt doi kilometri, dar pentru mine oste un drum simbolic. DacE Parisul sfubltoregte la ora aceasta bicentenarul Revolufiei Franceze,in lume exist[ gi alte revolulii, uneori de un

alt

ordin,

iar

revolulia mea este una interioarl.

Drumul acoperit cu pietig duce in

vffirl

unei coline, unde cdteva clddiri domin[ cele patru sute de hectare ale institutului.

Aici

se afl6 scena unei noi etape a cdutirilor ^mele. Faptul de a fi dezvoltat

capacltatea de a citi in interiorul cuiva ^gi eventual de a pitrunde acolo, nu irni mai este suficient. Vreau sd inleleg de aceast5 dati ce se pefrece

in

creierul meu atunci c6nd inchid ochii gi cdnd lncepe acest fenomen, intr-un moment precis determinat.

La

institut gtiu cu

totii

pentru ce am venit gi nu

mi

^se

pun prea multe

lntreblri.

Sunt primit gi condus imediat intr-o

a Take rne Hotne, Country Roads, Iohn Dpnver,

19

cim6ruf6 pdtratd

numiti

aici Booth;

un fel

de ,ncheson de izolarc senzoriald" imbunrtefit. eerelii interiori

.*, ,"pir"ri

cu mocheti pentru o bund izolare, ansamblul fiind _{blindat cu}

plici

de cupru amplasate sub perne antiseismice. Md intind

pg.

un

pat de ap[,

.:u

capul orientat spre nordul magnetic.

Mi

se pune

o

casci

prevlzutI

_cu doisp rezece electrozi, un NRS 24, diferite sonde cardiace gi termometrice qi

tot

ferul de detectoare, ca de exemptu un dSR penku rezistenla pielii.

Lumina se stinge. plutesc cu impresia

ciudati

Oe

a'mi

ana

la trei

sute

de kilometri

deasupra stratosferei, inarmat _cu echipamente gi inchis intr_o capsuld, ca un cosmonaut. Dar md aflu la Faber,

in

estul Statelor Unite, unde numele meu codificat este TS007 (Tarented subject 007) iar misiunea care mi-a fost incredinfatr _{este de o cu}

tltul

alte natur[. voi incerca

si

explorez intr-adevir corpul eteric al unei tinere femei,

fe

:T. ^ut"

zdrit-o pentru citeva clipe cu o seari inainte. Fiecare

lintre

expresiile gi impresiile _meie vor fi percepute _gi analizate de citre un calculator ra caremi conectele _aceasti aparafin'.

Skip Atwater, patronul laboratorului, se asiguri din c6nd in c6nd

ci

m6 simt bine.

ii

aud vocea prin cascI.

-

^{O.K. Pafick. inainteae} mceperL experienlei

$

lnregisfr[m undele cerebrale. Egti gata?

-

Sunt gata.

De fapt, sunt foarte nervos. Degi sunt obignuit s6 intru infi_o stare meditativ'

in

acest gen de experimente,

ir"i ,ilt irri;;

bitand

tot

mai tare, gandurile imbulzindu_se pi simt

in

special cum

mi

asalteazi,indoiala. Am venit aseari dela ^paris.

$"0";

mi s-a p5rut interminabilil. Dacdlucrurile _nu vor merge?

-

^{Pahick, am}

si

difuzezacum un sunet de

uut*i

oceanice

impreuni cu

nigte unde Deltas,

ca si te

relaxezi

gi

_sd te obignuiegti cu Booth-il. _{Tot ce vei} spune de acum incolo va

fi

lnregistrat. incepi c6nd wei.

5Undele Delta: rinnuri cerebrale cu frecvenla ftrtre 0,5 qi 4 Hertzi.

20

cAtAromtte sPRtruLUt

lncep

si respr, cu ochii

inchigi,

tot mai

addnc. Fac numlrltoarea inversd, de

la

douizeci la unu. Acesta este un nccanism cu care

miam

obignuit progresiv corpul gi spiritul,

care rlspund imediatprintr-o mai mare disponibilitate ^gi printr-o doschidere mai mare. Cu toate acestea, condiliile ciudate ale rcostui episod tn care eu devin propriul meu subiect de studiu prin intermediul unei necunoscute ^{gi al} unui calculator, perturbi lnfiucdtva siguranfa de sine. Dar sunt ferm hotirdt sI duc acest oxperiment la bun sfiirgit. Corpul

mi

se lngreuneazl treptat gi tn ourdnd resimt un fel de

furnicituri

ln m6ini, ceva mai mult tn ar[t6torul st6ng, pe care

ll

folosesc de obicei ^pentru

firal

de lumind. Trebuie

ci

au trecut weo

doul

sau trei minute ^de clnd mi-a vorbit Skip Atwater. imi urmiresc respirafia ca str-mi pregItesc congtienfa pentru deschiderea la alte nivele. Robert Monroe, fondatorul Institutului care-i poarti numele, numegte acest stadiu de deschidere a congtienfei local 2. Este un nivel rituat in afara spafiului ^gi timpului clasic, pe care eu 11 numesc nlvelul 21. insi indiferent de numele dat de unii sau de a$ii, este vorba de o extindere a congtienfei.

-

^{Ce vei face acum?}

- ^m[

^{intreabi Skip Atwater.}

-

^{Sunt gata}

^si

^{o studiez} pe Teena,

ii

rispund.

Mb simt aproape centrat. Ytzualizez o

luminl

aurie, care pulseaz[ ugor de jur-imprejurul meu. Cu excepfia cdgtii gi a

lntregii aparaturi care

o

lnsofeqte, jendndu-md pe alocuri, nu

imi

mai simt restul corpului. incep

s[ o

studiez pe Teena cu cel de-al treilea ochi al meu. Imaginea ei

imi

apare in deplin6 luminS. Plutepte

in

fafa mea pe

un

fond negru,

avind

mici puncte luminoase. La drept vorbind, eu nu o cunosc pe Teena.

Am intAlnit-o asear6 la venirea mea aici, cdnd am stat impreund

doul

sau

trei

minute.

Am fost

prezenta[i

unul

celuilalt, am schimbat c6teva

priviri

gi aceasta a fost suficient pentru mine.

Imaginea ei, care plutegte in fafa mea ca o hologram[, ia diferite forme, se dilueazi gi

ln

curdnd

imi

apare ca o frvrrzd. Este ca o ingiruire de simboluri. Din aceast[ simpl[ fuunze !6qnesc alte

21

vtNpECARE SPTRTTUALA 5t ^NEMURTRE

imagini, ca

in

asocia,fiile de idei. Copaci, o gr6dinI,

flori...

qi

in

curdnd

o

persoanl

in

vfustii, poate

o'bunic[.

Toate aceste imagini _{care se} conhreazi devin din ce ln ce mai precise. Nu gtiu _ce

legituri

existi intre ele, dar ere sunt ca pdrfile diferite ale unui tablou, iluminat progresiv. O

vid

pe Teena la vdrsta de

patu

sau cinci ani, cu pdrul lung, avdnd o

rochil[.u

_Oo.rj

!ry.unare

in

far6. Ltngdea se

afli *

UerU"t cu

plrul

castaniu inchis. Aceste doui imagini par

si

se confunde gi se se

gtearj

reciproc. Trebuie cd reenei

i

s-a intAmplat cevala varsta aceea.

Mi

^gdndesc

_ci

este vorba de ceva ce ea a uitat complet gi care se afl6 profund ascuns in addncurile subcongtientului _ei.

. ⁱⁿ

^{acest corp de}

lygecare;luteiliuaintea

_{mea, lanful}

celor ^gapte chakre

;i

circulafia enirgetici din nadis-uri

_

_acei nervi de

lumini

sau canale care condirc energia

-

^{se contureazi}

cu o claritate uimitoare. pot distinge tn mod deosebit

""u

^a"-u

cincea chakr6, a cincea poarfl,aflat[ _la nivelul gdtului. _Trebuie

ci

existi o problemi _a

g'tului

sau a urechii, degi-nu vad legetura acesteia cu copil5ria.

in

acest moment, se produce un

fel

de alunecare inprezent, care semnal eazd?nspiritul

_"u

Aptoi

"e afecfiunea gdtului sau a tiroidei persisti _gi

in prezent;;;*

J.Ti ^?rin

^{acelagi procedeu detectez} existenta unei anomalii la rinichiul _drept.

imi

vine ideea _{c6 acest} rinichi este alimentat

in mod

deficitar

cu

energie.

Aceasti

idee

provin"

_{Aiot_o}

certitudine

interioari:

,nsimt" cd ceea ce se

afli

codificat gi inregishat atdt

la

niverul gdtului _c6t gi

la

nivelur rinichiului drept se

afli

in

legituri

cu-acel perinte znrit

fugitiv il;irht

apar mici cristale, ca pentru a-mi confirm a

ipotJza.O"rig*

"a ele se afld'labaza func[ion'rii renale deficitare.

Frri indoiali

cI

aceste

tulburiri nu

sunt

inci

manifestate, dar memoria leeatey de aceste episoade anterioare este inscrisd

in

aceste locuri.

Apoi

incepe sd

mi

se contureze progresiv ideea unei surori. E mai degrab[ curios, pentru _ca nu gtiu dace aceasta mai existi _{sau a} dispirut. _M6 inundi un sentiment _de triste{e gi de confuzie. _{Parcd ag}

fi

orb gi pierdut; sunt cumplit _{de singur} in

cAtAroruttr sPRtruLut

f$a

acestor viziuni gi avAnd drept percepfie exterioar[ numai propria-mi voce, care tinde

s[

descrie aceastd succesiune de lmagini. Uneori

lmi

simt corpul care plutegte pe patul cu ap6.

Cei care conduc aceast[ experienfS, controldndu-ml ^de cealalt[

P$tc, ^a$ezafi in fafa ecranelor, rimdn t[cu{i. Cum ag putea gti

drc[

existi vreo

urm[

de adevlr

ln

tot ceea ce v5d gi relatez rcum? Acest sentiment de confuzie gi izolare md deranjeazd.

Vroau s[

mi

concentrez din nou asupra Teenei; trebuie si merg mai departe,

in

ciuda jenei respiratorii gi a angoasei care

lmi

rpasl pieptul.

ln

corpul de

lumin[

se distinge un _$a{pe cu

o

strilucire doosebitl, asupra

c[ruia voi

reveni ulterior.

El

reprezinti lntostinul ^ugor inflamat. O parte din acest intestin este opacizati

do un voal subfire, cenugiu. Se reactiveaz[ vibralia acelei surori misterioase. Nu cred

s[

fie vorba de o ^persoand aflatl

incl

in

viaftr. Poate c[ nici n-a existat weodat5. S[ fie o sori imaginarl, roprezent6nd nevoia Teenei de a se exprima pe wemea cdnd ora copil?

Mi

se pare posibil, dar

x fi

straniu, deoarece absenfa ccelei surori

-

^{sau poate a acelui frate}

-

^{din prima copilirie pare}

r[

fi provocat probleme la nivelul intestinului. Se poate chiar ca Teena ca adult sd fi resim{it dureri in abdomenul inferior sau in rpate,

fdrl

si fi qtiut niciodatl din ce

callle

^are. Imediat

dupl

rcoea

imi

apare imaginea gambei stingi unde pare

si

existe o dcreglare circulatorie de la gold pdni la laba piciorului. Artera principali a gambei pare a fi obstruatS. Un detaliu mi se impune.

Nu gtiu dacl Teena este la curent cu acest lucru, dar uterul ei pare a fi refrovers.

imi

apar gi alte probleme fizice: constat

o

artr:old dorsal[ care se poate manifesta peste cinci sau zece ani, gi ceva la um[rul drept. Cum pot sd anticipez at6t de mult? Peste corpul de lumin[ se suprapune pe alocuri un

vil

subfire, cenugiu. Din nou

m[

invadeaz[ o friste,te sfr;ietoare. Cred cd provine din aceeagi

ringur[tate care a fost un adev5rat co$mar pentru copilul Teena.

lmi

^place energia acestei persoane. Este foarte b16nd6, foarte generoasl qi cu toate acestea neajutorati.

vtNDECARE SPTRTTUALA 5t ^NEMURTRE

Dupi

cum voi afla maitilriru, _de cealaltii parte operatorii experienfei au devenit

din

ce

in

ce

mai

atenfi

la i*uginif"

transmise _de creierul _meu, imagini tot mai stranii. Er,"

p;;;i;

si

se producl un eveniment automal independent

d";;;;

mea. Eu nu mai sunt actor sau spectator al unei expenen4e.

iu

sunt experienla. Firul de

lumini

emis de ariltitorulmeu _st6ng

intri

in contact cu rinichiur drept.

un

fer de proiecfie eteric[

i

mdinii mele va lucra in curdnd pe rinichi, incerc'nd o readucere

la

normal,

o

armonizare

a

diverselor memorii codificate in aceastd parte a corpului

.de

lumini

al Teenei, cu scopul de a dizolva acel

vil

cenugiu. imi vine ideea

ci

Teena

*pui"u ri_f

ceva,

c[ci

ea se afld l6ng6 Skip Atwater,

ln

sala de unde se

contoleazdexperienfa. simt o m6nc[rime in g6t. Este ca gi

"*

cea de-a cincea chakri a mea, aceastji faimoasi poartI

p"

"*"

o

semnalam adineauri, ar intra

in

rezonanfi cu cea a teenei.

Aceasti acordare mi se pare diflcib. Ar fi mai bine dac[ Teena s-ar exprima ea ins[gi. Ideea mi se pare cu at6t mai stranie

;;;;

intervine un eveniment nea$teptat-Trec din nou ln necunoscut.

Mi

aflu in interiorul corpului Teenei. str[bat pl[m6nii, _ficatul, 9i in joc

intri

propriile^mele senzalii.

ir

gore um

*

^gust amax gi o senzafie de sete.

imi

este greu

si

dlscriu

intesttuf

_crci

per4ii sii

sunt diformi. Acum imi apare ovarul drept, care _este

{-qf larte

lent in plan energetic _Ai pe care zEresc o mic6

patl

albd. Desigur _c6 nici ea nu este decetabiH

in

prezentgi nupare str exprime weun pericoi important. _{Cu toate aceste4} existi. Acum

mi

aflu in uter, apoi, indreptAndu_md _spre picioruldrept, ,onrtui prezenla hemoroizilor, probremd

r- titra" si

se accentueze.

Imi apare din nou imaginea ei globali, _{care face} apoi loc unui alt

flfoy,

^ca la inceputul experientei.

iste

vorba de inmdnarea unei diplome la sffirqihrl examenelor.

Vid

o orchesffi, stude4i, copaci, _o pddure. Este o zi frumoasi pentru e4 cred chiar c6 este una dintre cele mai frumoase zile din via{a ei. Reapare un c6ine alb pe carel observasem gi mai dewemej este un c6ine frumos;

frebuie

ci

l-a

awt

tovarig de

joaci

_{pe c6nd era mic[.}

d;;;

cAtArorutte sPRtruLUt

flrl

nicio leg6tur6, imi parvine o informafie despre rtrzboiul din Vietnam

prin

interrnediul unui personaj; se pare, un v6r. Un nume, probabil al sdu, revine in repetate r6nduri: Tommy.

Vfusta de patru ani este o perioad[ extrem de prezenti

ln

experienfa pe caf,e

o

fac; este

o

vdrsttr dureroasd, ca un cogmar. De la mama sa, care este bolnavd, emani vibrafii foarte bldnde ^gi binevoitoare. Simt nevoia

s[

aprofundez viala fetald a Teenei,

fXr[

s6-mi infeleg impulsul de a merge mereu mai departe: ce weau sd caut, de fapt? Vreau

si o vid

la vdrsta de gapte luni a

vietii

fetale. Treptat, reu$esc. Simt uterul, apoi pdntecul mamei. Impresia care

mi

cuprinde este halucinantd.

Plutesc in lichidul amniotic, Nu mai simt nicio diferenti intre

tt;'

3t

rTT":rl1l1*

*

^{.e in ce mai repede. un copil incearcr}

s[ iasi din ^p6ntecul mamei sale. Teena vorbegte: ,,Vreau ^{sd ies!}

Vreau sb ies! Dar mi-e frici.

M[

simt singuS. Nu o simt pe marna, dar simt

cilduri".

incep s[

m[

linigtesc. Ag wea s[ merg mai departe, la gase

luni de

viafi

fetali. Continui descrierea pentru operatori, pentru

c[

^aga trebuie. Percep flash-uri, flash-uri de lumin5. Este ca ^gi cum cineva mi-ar vorbi pentru a

m[

linigti. Teena este cea care vorbeqte, ^gi ea se

afli

acolo, in uter.

,,Cineva ^{este pe} cale s6-mi vorbeasci. Da,

mi

simt destinsl,

mI

simt calm6. Mamei

ii

este team[. _$ase luni, am gase luni.

Cinci luni. Plutesc. Patru luni.

M[

^balansez

dn fap in

^spate.

Teena este cea care vorbegte'n.

Apoi trei luni. Simt congtienfa Teenei iegind gi revenind

in

fetus, ca gi cum af, wea s[

r[mini

in cealalt[ lume atunci c6nd de fapt ar trebui

si

coboare,

si

^se incarneze.

Dintr-o dati ^aud vocea

lui

Skip Atwater, pdtrunztndpdnd la mine prin casc6:

-

Patrick, intreab-o pe Teena de ce a ales sd vind pe lume.

Rdmdn t5cut cdteva secunde, timp in care congtienfa Teenei

imi apare ca un nof de energie.

VINDECARE SPIRITUALA SI NEMURIRE

-

^{Nu gtiu de ce a ales} si vinI. Trebuie s[ merg mai departe.

-

^{Da, reia Skip Atwater, agtept.}

Cealaltt lume

mi

cheami. Congtienfa Teenei se exprimi prin intermediul corzilor mele vocale,

,,A-

^{o imagine} a mamei mele gi

ii

simt energia. Nu prea doresc s[ vin;

" "u ^{gi cum}

miar fi

teami. Este ca gi cum ag intra intr-un fel de somn;

*anA

o congtienfi

totall, o

conqtienfi

deplini,

aceasta

mi

se inchide treptat in timp ce cobor gi

mI

incarnez.

Cu

cdt intru mai mult in lumea fizicL, cu at6t mai mult congtienfa mea se inchide, se reduce.

M[

aflu la un nivel intermediar _{gi ag} wea

si

cobor

f6ri

s[ pot renunfa si urc mai mult. _{Este ca}

gi..r-

ag avea nevoie

si

revin pentru _a comunica _{cu alte} persoane _sau pentru _a invifa

sl

comunic cu ele, pentru a impdrfi ceva, pentru _{a cregte,,.}

Dintr-o dati, congtienfa mea superioar[ vorbegtl congtienfei superioare _{a Teenei.}

-

Cum veirezolvaaceastd dilem[, Teena?

O voce _se face avzitilprin casci:

-

^{Po,ti si} reformulezi aceastiintrebare?

Afunci conqtienfa mea superioar[ imi aduce din nou corzire vocale in vibrafie:

-

^{Cum vei rezolv_a dilema} de a_fi pierde congtienfa pentru

a comunica gi _a cregte?

-

^Cred

^ci

s-a intdmplat ceva intr_o weme anterioard, pentru

cI

existi ceva ce simt nevoia

si

comunic; simt nevoia

si

cresc, dar totodati eu nu _{prea am} comunicat in intregime intre vdrsta de znce gi doulzeci de ani din aceasti

viafi.

Teena continui si se exprimeprin intermediul corpului meu.

,,Poate

ci

mi s-a intdmplat ceva despre care mi_e

frici si

vorbesc.

Daci

ag vorbi prea mult, m-aq

,ir4i

,enit5.

i"*;;;

m-am destiinuit cuiva, dupi care m_am c6it ani de_a r6ndul,,.

-

^{D4 dar acum pofi vorbi.} Acum este bine si vorbegti.

-

^Da, rispunde patrick /Teena. Da, este vorba de oameni.

Oamenii m-au

rinit.

Vreau s[ p[risesc acum aceastii energie.

Patrick /Teenavorbeqte din nou:

CALAT)RI I LE sP I RITU LU I

,,VEd

o mici

adunare de oameni foarte furiogi.

Le

simt agresivitatea. Cineva este pe cale

si

moari din cauza loviturilor unui grup de oameni. Tohrl se pefrece undeva latafr. Este o

piafi

pavatl cu pietue.

Vid cI

se aruncl cu pietre. Este

ln

Orientul Mijlociu. Acolo se

afli o

femeie. Este ceva

in legltud

cu un sistem de credinfE. Nu gtiu care, cregtin sau musulman. in definitiv nu cred

ci

e chiar Orientul Mijlociu. Este Turcia. Cregtinii sunt masacrafi. Dac[ vorbesc sau comunic, voi fi ucisi din nou.

$i Teena s-a reintors cu scopul de a inv[fa s[ comunice gi s[ vorbeasc[ cu ceilalfi lntr-un mod liber. De aceea s-a intors".

Dinh-o datii revine semnalul rinichiului, al rinichiului drept, cel care confine memoria tatelui. Acum imi dau seama

ci

in ea

cxisti problema cu acel om. Cred

ci

aceastii persoantr a fost ucisi

de un grup de bfubafi. Teena va putea sltrbi, deoarece ln viafa ei prezentii greutatea nu reprezinti decdt o protecfie _{fa,tn de} ceila[i.

Dac[ infelege asta, nu va mai avea probleme (c[ci efectiv unul dintre dupmanii Teenei este greutatea ei corporal[).

Trec din nou la v6rsta de trei luni de via[A fetald gi Teena vorbegte:

,,Simt un

fel

de <durere cald6>

in

cap gi nu gtiu de unde provine. Simt ceva care imi vorbegte, care

m[

ajutii sI cobor,

si

mlincamez".

O oboseali imi cuprinde acum trupul ^gi spiritul; ag vrea ca experienfa

si

se intrerupl gi exprim acest lucru.

-

^{Foarte bine,} Patrick, lmi r[spunde vocea linigtitoare a

lui

Skip, ne reintoarcem in prezent. Atunci hai sd facem o pavzd.

-

^{Pot sE}

^mi

^migc?

-

^{Da, po{i.}

in cdteva zeci de secunde

m[

simt din nou aici, in acest loc pufin ciudat,

in

intuneric, cu casca, firele, diversele aparate gi

plutind pe patul de ap6. Dupd un minut sau doud, uga blindatii

se deschide. Skip Atwater ^gi cu mine ne

uitim

unul la altul. Md ajutl sd md, aSez, imi scoate casca cu electrozi. Amelit, aproape nducit, cer permisiunea sd ies.

vtNDECARE SptRtTUALA

tt

^NEM|JRtRE

-

^{Cum te simfi?}

-Merge.

-

^{Egti gata}

^si

^{incerci alt[} experiengi?

Sunt obosit gi mi-ar

fi

de ajuns, dar experienfa este cap_

tivant[ gi am venit de departe ca s[ fac asta.

-

^Da,

^si

continuim. Cdt timp a trecut?

-

^{Patruzeci gi} cinci, cincizeci de minute.

-A

^fost ceva exact din tot ce am spus?

Skip md privepte cu o ugoard ezitare.

-

^{O sd vedem diseard.}

Este aproape

ll

diminea{a. M6 odihnesc cilteva minuten

apoi

Skip imi arati

fotografia unei tinere brunete,

cu

ochi migdalafi, pufin zdmbitori.

-

^{Poti sI faci ceva in cazul acesta?}

-

^{Nu am lucrat niciodatl pe} fotografii; ar fi poate interesant si incercim fie gi numai pentru a vedea girurile _de unde generate de creierul meu in timp ce imi concentre

z

atenliape un astfel de suport.

-

^{Din nou}

^mI

^{cuprinde indoiala. Tofugi,} ,,simt" ^persoana din fotografie.

-

^{Vrei si} plstrezi fotografia l6ng[ tine, in Booth?

-

^{Nu este nevoie. Am} fotografiat-o.

Sunt din nou instalat ?n Booth. Uga cea grea se inchide, domnegte tlcerea absoluti. IatL-md

din

nou _singur cu mine

?nsumi, cu casca pe urechi, cu electrozii pe cap, cu firele in

jurul

degetelor.

-

^{incepe-fi procesul de} relaxare...

Intri

?n domeniul

tiu

de percepfie gi spune-ne ce simfi, ce se petrece

clip[

de

clipi.

Trec cdteva minute. _{De data aceasta,} procesul _de destindere este ceva mai rapid.

-

^{Sunt gata, sunt} pe cale de a

mi

g6ndi la imaginea din fotografie. Mai mute registre de informalii imi parvin simultan,

ca gi cum s-ar deschide in aceragi timp mai multe canale diferite.

in ceea ce o privegte pe Fay

-

^ugu ,",r.r*e$te persoana

-

^prima

CALAT)RI I LE sPI RITU LU I

informafie care lmi parvine este in privinfa din{ilor ei. Simt

ci

un anumit numir de dinfi i-a fost extras.

De

data aceasta, procesul s-a declangat foarte repede.

Itlonjez in energia (esenfa) unei ^persoane pe care nu o cunosc, pc care nu am vdzttt-o decdt o singur[ dat[

-

^{timp de doulzeci}

rlc secunde

-

^{gi pot}

^si

^fac un ,,salf' ^gi sI o percep aga cum este ca actualmente.

Simt

c[

este o persoani dotati cu o energie medie, fiind probabil adesea obosittr qi avdnd o rezistenld redusl. Dar ^este o lbmeie de caracter, da, simt un caracter bine

cllit.

^Problema

dcntari revine, energiile nu pot circula liber din vdrful capului lnspre piept qi picioare, pentru

cI

sunt filtrate de dinfi. Corpul rlc lumind imi indicd cu claritate acest lucru.

Al

doilea punct problematic este s6nul drept.

Vid

o patd pc care am perceput-o deja pe fotografie. Nu gtiu ce este, dar problema este legatd de piept gi trebuie s[

fi

inceput acum trei uru patru ani. Percep un fel de glandl inflamat5.

imi parvine vibrafia unui b[rbat. Este vibralia unui birbat in

sensul general al cuvintului. ^Este vorba de un eveniment dificil.

ln

urechile mele

risunl

un strig[t, urlete. Urlete indep[rtate.

Aud pe cineva fipdnd, poate

c[

^{este ea ins6gi.}

Vid o

^pugc6.

(lineva _{e pe cale sd} innebuneasci

-

^{un birbat, cred,} probabil un

no[. Aq zice cd e o scenl de despirfire.

Acum

vid

corpul de

lumini

plutind

in

inc[pere. Corpul clcric este foarte

fin,

ar trebui

s[ fie

mai dens.

Un

corp de lurnin[ find corespunde unei

vitalit[ti

medii. Dar cineva poate uvca un caracter putemic qi

ln

acelaqi timp o vitalitate medie.

Accasti persoani are nevoie de linigte, de cineva care

si

^se

ocupe de ea.

Ce

cilltorie

stranie! Rapiditatea

cu

care se deruleazi irnaginile gi semnificafiile

lor mi

tulburd. Este ca gi cum ai comenta un film in direct, fiind obligat sI faci sinteza instantanee n unor elemente disparate. impreunl cu Fay depigesc un nou rrrarcaj, ftr6 a-l putea exprima in cuvinte.

MI

inundl o senzalie