În 1867 Titu Maiorescu a propus deschiderea unui mic jurnal literar în care să fie publicate scrierile citite și discutate de Societate. Scrieți un text în care să vorbiți despre limbajul arist al poeziei Epigonii de Mihai Eminescu.
Citiţi integral poemul Epigonii de Mihai Eminescu şi realizaţi un comentariu literar al acestuia
Scrieţi un eseu pe tema Epigonii de azi (în baza poemului citit mai sus)
Aduceți două argumente prin care să susțineți că Eminescu se consideră epigon
Alcătuiți o compunere pe tema: „Eminescu și societatea de azi.”
Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,
Care sunt sursele de inspiraţie ale Scrisorii I? În ce lucrări eminesciene mai apare motivul lunii?
Încercaţi să daţi o definiţie geniului (în accepţiunea lui Eminescu), având în vedere următoarele observaţi: geniul se defineşte prin capacitatea
Delimitaţi tablourile poetice care structurează poemul Scrisoarea I
Delimitaţi cele patru momente distincte din poem, care evocă gândurile bătrânului dascăl (evoluţia Universului, începând cu clipele de dinainte de
Care credeţi că este rolul readucerii în prim-plan a imaginii lunii în finalul poemului?
Identificaţi cele două categorii umane (puse în antiteză), împreună cu determinativele lor. Explicaţi semnificaţia lor
Explicaţi pe baza cărei figuri de stil este construit în poem portretul bătrânului dascăl
Identificaţi imaginile poetice care sugerează ideea deşertăciunii gloriei postume. Analizaţi-le
Identificaţi şi explicaţi semnificaţia elementelor de satiră din Scrisoarea I
Prezentaţi termenii structurii antitetice a poemului
Prin ce elemente expresive este exprimată interferenţa dintre eul liric şi meditaţia rece, distantă asupra lumii?
Identificaţi figurile de stil principale din poem şi explicaţi efectul poetic al prezenţei lor în context
Explicaţi pasajul dedicat Prezentului din perspectiva ideii lui Schopenhauer a „lumii ca reprezentare”
Comentaţi poemul Scrisoarea I, relevând
Scrieţi un eseu, pornind de la următorul aforism eminescian: „Timpul e moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă”
Glosa a fost compusă inițial de poeții de curte ai regilor Spaniei la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Poetul și editorul portughez Garcia de Resende a publicat în 1516, sub titlul Cancioneiro Geral, o compilație de poezie de curte portugheză de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, în care forma glosă apare sub numele de mote e glosa (motiv și glosar), cunoscută și sub numele de poesia obrigada a mote (poezie legată de motiv).
Identificaţi patru teme şi motive eminesciene, prezente în poezia Glossă
În 1591, poetul spaniol Vicente Gómez Martínez-Espinel a definit glosa ca o formă poetică octosilabică, în care un catren este repetat la sfârșitul fiecăreia dintre următoarele strofe de zece linii (pl. décimas), fiecare strofă reprezentând un comentariu la catrenul precedent. În spaniolă, glosa se mai numește și Retruécano (joc de cuvinte), care reprezintă un comentariu asupra unor cuvinte scrise de obicei de altcineva.
Citiţi cu atenţie fiecare vers al primei strofe. Cum este perceput timpul în poemul dat?
Una dintre regulile de bază descrise de Garcia de Resende este citarea obligatorie a poetului de la care a fost preluat motivul, care este marcat ca mote alheio (motiv străin). O descriere detaliată a glosei ne-a fost lăsată de Juan Díaz Rengifa în lucrarea sa Arte Poetica Española (1592: cap. XXXVI: 41).
Daţi o explicaţi ideii că speranţa şi teama sunt inutile în această lume
Ce rol atribuiţi substantivelor „mişeii” şi „nătărăii”? Cum se încadrează aceşti termeni în ansamblul limbajului utilizat?
Care ar fi soluţia eminesciană privind existenţa?
Extrageţi din text versurile prin care se exprimă ideea că meditaţia filozofică poate feri de dezamăgire fiinţa umană
Detaşarea şi izolarea recomandate devin act de acuzare a agresivităţii lumii sau formă de apărare împotriva ei? Comentaţi
Comentaţi poezia Glossă din punct de vedere al structurii şi compoziţiei
Explicaţi în ce constă scenariul formal al glosei
Consideraţi că există vreo legătură între aspectul formal al acestei poezii şi sensul de notă explicativă al termenului glosă? Argumentaţi
Care este timpul verbal utilizat de poet în prima strofă? De ce foloseşte acest timp?
Explicaţi folosirea persoanei a doua în formularea sentinţelor din strofa iniţială. Justificaţi utilizarea persoanei a doua în strofele de mijloc ale
În ceea ce priveşte limbajul utilizat, gradul de expresivitate al acestuia, ce impresie vă produce textul la prima lectură? Argumentaţi
Demonstraţi că poemul Glossă este o poezie cu formă fixă
Argumentaţi ideea că Glossa este o „satiră acoperită”
Scrieţi un eseu, prin care să demonstraţi că poezia Glossă reprezintă un cod etic al omului superior. Veţi avea în vedere următoarele idei
Explicaţi titlul poemului Glossă de Mihai Eminescu
Ca gen, poezia Begær este un mic poem pastoral, în genul unei idile clasice, complicat în spirit romantic de intensitatea visului de iubire. Poezia Dorința are o naturalețe cu totul excepțională în exprimare, are trăsături care sunt semne ale maturității artistice a lui Eminen.
Reconstituiţi, cu versuri potrivite, aspectul şi problematica fiecărui tablou din poezia Dorinţa
Demonstraţi că poezia citită mai sus este un mic poem pastoral de factură romantică
Identificaţi imaginile vizuale prin care poetul realizează cele cinci tablouri în această poezie
Justificaţi folosirea în poezie a modulaţiilor de adresare (imperativul
Selectaţi figurile de stil prin care poetul construieşte imaginea codrului
Selectaţi şi comentaţi metaforele din poezie
Analizaţi poezia din punct de vedere al prozodiei
Caracterizaţi într-un mic eseu specificul naturii eminesciene
Poezia este formată din patru secvențe lirice, două ilustrând monologul liric al iubitului, iar celelalte două – monologul lirico-filosofic al poetului. Strofa a patra este monologul liric al poetului, subliniind superioritatea preocupărilor și gândurilor sale, care prefigurează finalul poeziei.
Comentaţi valoarea simbolică a titlului poeziei Floare albastră de Mihai Eminescu, insistând asupra cromaticii epitetului din sintagma „floare
Următoarea secvență poetică, monologul liric al îndrăgostitului, începe cu o chemare a iubitului în mijlocul naturii, ale cărei elemente specifice liricii eminesene (lacul, pădurea, izvorul, văile, stâncile, abisurile) sunt în perfectă armonie cu stările îndrăgostiţilor. Totuși, este trist în lume”, exprimă tristețea omului în fața eternității timpului, a frumuseții care nu poate fi cucerită și a deznădejdii de a ajunge la culmi inaccesibile.
Comentaţi rolul reflecţiilor poetului din strofa a patra, reluate în strofa
Punctele de suspensie dinaintea ultimei strofe îndeamnă la meditație asupra împlinirii iubirii ideale, perfecte, care nu poate fi realizată. Comentează valoarea simbolică a titlului poeziei lui Mihai Eminescu Floare albastra, insistând asupra cromatismului epitetului din sintagma „floare.
Delimitaţi secvenţele poeziei şi stabiliţi eventuale relaţii între ele
Comentaţi relaţia natură-iubire aşa cum apare ea în acest poem, având în vedere viziunea eminesciană care pune în opoziţie natura cosmică cu
Ce rol are concluzia cu nuanţă de sentinţă privitoare la tristeţea din lume? Argumentaţi
Evidenţiaţi modul de structurare a poeziei pe cele două planuri principale
Selectaţi, din structura poeziei, cele două tonalităţi deosebite
Comentaţi compoziţia şi structura poeziei Floare albastră
Ce semnificaţie atribuiţi repetiţiei „Floare-albastră, floare-albastră” din strofa finală?
Selectaţi versurile ce imprimă limbajului poeziei un aspect direct, familial
Explicaţi sensurile create prin inversiune în sintagmele: „de-aur părul”,
Selectaţi şi comentaţi comparaţiile din textul poeziei
Ce rol are utilizarea diminutivului „mititica”?
Încercați să alcătuiți câteve strofe pornind de la ideea din poezie
Poezia Sara pe deal este una dintre capodoperele lui Eminence, care a generat numeroase comentarii și studii ale criticilor și filosofilor literari. Sara pe deal este o idilă pastelată, o poezie construită cu elemente descriptive ale naturii și sentimentul iubirii.
Recitiţi individual poemul Sara pe deal. Observaţi că el este construit pe două mişcări paralele care se intersectează: trecerea serii în noapte şi
Poezia tinereții, Sara pe deal este construită pe o temă fundamentală a creației eminesciane - iubirea, care se numără printre puținele făpturi în care sentimentul determină reconcilierea cu sine și intrarea în consonanță cu întregul univers. Rețineți că este construit pe două mișcări paralele care se intersectează: trecerea de la seară la noapte și.
Identificaţi trei elemente ale corespondenţei natural-uman şi comentaţi semnificaţia acestora
Încercaţi să atribuiţi o semnificaţie generală ceremonialului erotic prezent în poezie şi realizat prin puritatea gesturilor şi cufundarea în somn
Identificaţi imaginile auditive şi cele vizuale din poezie
Urmăriţi la nivelul verbelor din ultimele două strofe frecvenţa
Datele pastelului trimit către conturarea a două spaţii
Selectaţi elementele corespunzătoare fiecărui spaţiu astfel delimitat
Determinaţi figura de stil prin care este realizată armonia dintre planul
Selectaţi figurile de stil cu ajutorul cărora poetul defineşte universul naturii
Analizaţi poezia din punct de vedere al prozodiei
Definiţi conceptul de lirism în ansamblu
Poezia, formată din nouă strofe, rânduri de 8-9 silabe, ar putea fi împărțită în două secvențe: strofele 1-6 și strofele 7-9, care formează o antiteză completă: din spiritualitatea intensă, ființa fizică a iubitei luneka. , la icoană, alunecând din orizontul luminii în spațiul „renunțării întunecate”, în „umbra dorințelor dulci”: în spațiul teluricului și al contingentului. Pe plan semantico-morfologic, repetarea verbului „a se ridica” în două poziții – „a se ridica ca marmura” și „a se ține față de mine ca o icoană” – conferă femeii din vis lumina mitului. și sfințenie. dragoste.
Recitiţi poezia şi evidenţiaţi modul de structurare pe cele două planuri principale
Selectaţi elementele menite să configureze universul spiritual
Identificaţi elementele fundamentale ce recompun lumea de farmec, motive întâlnite în toate poeziile de dragoste eminesciene
Interpretaţi în câteva enunţuri versurile „ Pierdută vecinic pentru mine, / Mireasa sufletului meu…”
Selectaţi din structura poeziei expresiile care ilustrează cele două imagini deosebite
Demonstraţi că poezia citită mai sus se încadrează în poezia visului de dragoste în creaţia lui Mihai Eminescu
Analizaţi metaforele şi epitetele din poezie
Explicaţi folosirea interogaţiei retorice din finalul textului citit
Selectaţi şi înscrieţi în caiete comparaţiile din textul poeziei. Explicaţi rolul lor în redarea chipului femeii iubite
Analizaţi poezia din punct de vedere al prozodiei
Alcătuiți câteva enunțuri cu cuvântul fraged. Scrieți câteva sinonime
Cum credeți, de ce Mihai Eminescu folosește anume acest cuvânt și cu scop îl folosește?
Audiaţi varianta muzicală a acestei poezii. Ce poezii din creaţia lui Mihai Eminescu au mai fost puse pe note? Numiţi câţiva compozitori şi interpreţi
Comparaţi cu originalul câteva poezii traduse în limba ucraineană d Andrii Miastkivski
Prezentaţi, într-un mic eseu, concepţia lui Eminescu referitoare la dragoste şi chipul femeii, având ca reper poezia Atât de fragedă
Cu proporțiile neschimbate - o lume care este mult mai mare și o lume care este mult mai mică ar avea aceeași dimensiune pentru noi. Ar fi ușor să ne gândim nu numai la țară, ci chiar și la secolul în care ar fi trebuit să dureze existența lor.
Valorificând lectura textului, explicaţi titlul nuvelei Sărmanul Dionis
Identificaţi elementele filozofice din nuvelă. Scoateţi în evidenţă modul în care autorul nuvelei receptează artistic aceste concepte filozofice
Comentaţi elementele filozofice din nuvelă
Găsiţi argumente în textul reprodus în manual, potrivit cărora Dionis împărtăşeşte soarta omului superior, însetat de absolut
Identificaţi fragmentul din nuvelă, în care Dionis împrumută trăsăturile tânărului Eminescu
Motivaţi caracterul dublu, fantastic şi filozofic al nuvelei Sărmanul Dionis
Caracterizaţi personajul principal al nuvelei
Desprindeţi semnificaţiile călătoriei în spaţiul selenar, urmărind natura paradisiacă şi cromatica imaginilor vizuale, prăbuşirea din raiul selenar,
Analizaţi nuvela din punct de vedere al limbajului artistic
Stabiliţi, într-un fragment din opera citită, cele trei etape ale organizării semantico-stilistice şi anume: ordinea logică, ordinea temporală şi cea
Scrieţi un eseu analitic în care să prezentaţi caracterul excepţional al lui Dionis, urmărind reperele
Noutatea incontestabilă a nuvelei Sărmanul Dionis constă în modul original în care Eminescu îmbină filosofia cu narațiunea și descrierea fantastică, traducând în imagini artistice un orizont care există doar în puterea imaginației, inexplicabil și incontrolabil rațional.
Pregătiţi o comunicare cu tema „Aspiraţia spre ideal în nuvela Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu”
Demonstraţi că personajele din nuvela lui Mihai Eminescu sunt personaje romantice, eroi înzestraţi cu însuşiri excepţionale, însetaţi de
Mihai Eminescu este un poet unic în literatura română a cărui operă depășește timpul, așa cum spune George Călinescu. Este cel mai mare poet care exprimă cel mai bine și cel mai perfect spiritualitatea românească.Eminescu a fost o personalitate extraordinară care și-a impresionat contemporanii prin inteligența, memoria, curiozitatea intelectuală, cultura europeană și farmecul limbii.
Numiţi speciile literare cultivate de Mihai Eminescu
Primul care a simțit marele efect formativ al creației lui Eminescu a fost Titu Maiorescu: Eminescu a asigurat ca toată poezia acestui secol să se dezvolte sub auspiciile geniului său, iar forma pe care a făcut-o limbii naționale a devenit punctul de plecare pentru toate dezvoltările ulterioare. de îmbrăcăminte şi gândire românească.
Prezentaţi, în maximum 10 rânduri, concepţia lui Eminescu referitoare la rostul poeziei şi misiunea poetului
Redactaţi un eseu despre problematica omului de geniu, prezentată de M. Eminescu în Scrisoarea I
Numiţi reperele prin care este definit universul naturii în creaţia lui Mihai Eminescu
Numiţi temele şi motivele eminesciene majore şi comentaţi-le
Citiţi două poezii postume de Mihai Eminescu şi comentaţi-le
Precizaţi rolul folclorului în creaţia eminesciană
De atunci și Creangă a început să se simtă din ce în ce mai rău. Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat și am învățat să vorbesc de la ea.
Identificaţi şi comentaţi elementele realiste folosite de autor
Sancțiunea comică presupune o atitudine critică față de obiectul asupra căruia se exercită, presupune conștientizarea superiorității celui care râde în raport cu acel obiect.
Argumentaţi „eruduţia” lui Creangă, „ plăcerea cuvintelor şi a zicerilor puse în gura altora”
Comentaţi structura şi compoziţia romanului într-un text de volum mic
Identificaţi mişcarea epică a textului. Argumentaţi
Motivaţi structura arhitectural-rurală a romanului Amintiri
Argumentaţi ataşamentul afectiv al autorului faţă de orizontul copilăriei
Identificaţi elementele de autoportretizare din romanul lui Ion Creangă
Care sunt modalităţile de caracterizare a personajelor din structura romanului? Argumentaţi-vă răspunsul cu citate din text
Argumentaţi că Ion Creangă evocă în câteva schiţe realiste personalitatea unor oameni deosebiţi. Redactaţi un text cu referire la
Faceţi o caracteristică a personajelor principale din opera studiată
Ilustraţi conceptul operaţional de dialog, valorificând fragmentele propuse pentru lectură
Motivaţi oralitatea stilului. Valorificând particularităţile lui lexicale
Analizaţi un fragment din opera ppropusă din perspectiva limbajului artistic şi al fondului lexical popular
Selectaţi din textul romanului proverbele şi zicătorile folosite de autor
Redactaţi un text în care să vorbiţi despre stilul operei lui Ion Creangă
Realizaţi un text în care să prezentaţi locul şi rolul lui Ion Creangă în dezvoltarea literaturii române
Organizaţi o discuţie despre relaţiiile dintre Ion Creangă şi Mihai Eminescu
Analizaţi un fragment (la opţiune) din textul citit din punct de vedere stilistic. Formulaţi şi înscrieţi câteva teze în acest sens
Comentaţi cuvintele lui George Călinescu că „Ion Creangă recreează spaţiul propriei copilării, o geologie care se întinde pe malul stâng al Siretului,
Realizaţi un eseu în care să argumentaţi că Amintiri din copilărie de Ion Creangă este un roman al „copilului universal”
Ia, mătușă, puțin de la mine și mult de la Dumnezeu, de unde dăruiești, să-ți dea bunul Dumnezeu, zise bunica, și să-ți dea o fetiță mare, strălucitoare, că te așteaptă o mare fericire. Te voi face să-ți muști mâinile și te voi aduce aminte de mine pentru tot restul vieții tale.
Citiţi integral povestea Dănilă Prepeleac şi rezumaţi conţinutul ei
Și, precum zice, și Dănila călărește pe păstaie; iar diavolul se umflă spatele și zboară la fel de repede ca tancul tocmai la casa lui Dănilă Prepeleac. Din nou Dănilă Prepeleac, nemai supărat pe nimeni și fugind de lipsă, a mâncat și a băut și s-a bucurat până la bătrânețe, când a văzut pe fiii fiilor săi în jurul mesei sale.
Consideraţi că există afinităţi între povestea Dănilă Prepeleac şi Harap Alb? Argumentaţi-vă răspunsul
Diavolul începu să țipe din răsputeri; și scăpând din mâinile lor cu mare greutate, gol și istovit cât era, și-a lăsat banii și toate, și a plecat strigând după ceilalți.
Analizaţi stuctura compoziţională a poveştii. Comentaţi finalul acestei poveşti şi faceţi o paralelă între el şi cel din Harap Alb
Urmăriţi din textul poveştii evoluţia personajului principal şi daţi-i o apreciere
Fixaţi tema poveştii
Enumeraţi momentele subiectului
Alcătuiţi o compunere în care să faceţi o paralelă între cele două poveşti ale lui Ion Creangă
Jupân Dumitrache: Când pornim în sus din Stabilament, mă uit înapoi cu coada ochiului și nu mai văd coatele goale. Jupân Dumitrache: Când am trecut de intersecția cu coaoenes, iar vagabondul era cât pe ce să intre în stradă în spatele nostru, haiita de câini a maiorului a ieșit din colț și i-a tăiat coatele goale.
Aceiaşi – Chiriac
Mi-a fost teamă că Chiriac îi va spune fermierului că merg noaptea pe drum. Așa că – ca să nu uit cuvintele mele – îi spun mitokanului: „Nu vă voi permite, domnule, să continuați cu o asemenea insultă.
Spiridon, Veta
Veta: (îl îmbrățișează strâns) Chiriac. rămân o clipă îmbrățișați în tăcere.) Chiriac, încetează să faci ce mi-ai făcut, că sunt pe moarte. Chiriac: (îl îmbrățișează strâns pe Veta) - Nu contează, Maestre, știi că-ți accept onoarea ca membru al familiei.
OANA, ȘTEFAN, într-un vestmânt de borangic
OANA: Și du-te, du-te și întoarce-te învingătoare ca întotdeauna. Și unde aș fi sărit scările și aș fi devenit nevăzut și m-aș întoarce învinețit și sângerând și aș spune: nu mai sunt, maiestate!.
ȘTEFAN, OANA, un PIETRAR
Faceţi o caracteristică amplă a situaţiei social-politice a Moldovei din perioada domniei lui Ştefan cel Mare, bazându-vă pe opera citită
Argumentaţi, cu ajutorul unor scheme din textul dramatic, de ce Ştefan cel Mare se bucura de respectul tuturor şi răspândeşte o aură legendară încă
Recitiţi integral tirada rostită de Ştefan cel Mare în actul al treilea, scena a patra şi interpretaţi ideile şi sentimentele protagonistului operei
Analizaţi personalitatea marelui domnitor Ştefan cel mare şi precizaţi modalitatea dramatică a construirii personajului
Motivaţi cu argumente de ordin istoric şi literar-estetic faptul că piesa de teatru Apus de soare este o dramă istorică de factură romantică
Comentaţi cuvintele Revecăi despre domnul providenţial pentru destinul tuturor: „El să trăiască şi Moldovei i-e bine!”
Identificaţi procedeele artistice prin care autorul construieşte portretul lui Ştefan cel Mare în drama sa. Comentaţi-le
Motivaţi că personajul central al operei studiate este un personaj istoric, iar drama Apus de soare este o operă naturalistă
Pe baza lucrării pe care ați citit-o, descrieți pe larg situația social-politică din Moldova în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Într-un eseu, structurați calitățile morale, umane și cele legate de puterea ducală adunate în personalitatea extraordinară a lui Ştefan.
Scrieţi o comunicare pe tema: „Ştefan cel Mare – simbol al identităţii naţionale”
George Coşbuc este unul dintre scriitorii a căror operă se bazează pe viaţa românilor sub toate aspectele ei. Creați o compoziție în care puteți configura imaginea poetului, așa cum este derivată din poezia Poetul de George Coșbuc.
Daţi alte cinci exemple de poezii semnificative pentru viziunea poetului asupra dragostei
Coşbuc transpune psihologia secolului într-un spaţiu deschis, galant şi bucolic în liniile sale de bază. În idilă, prezentarea lucrurilor are loc într-o manieră lirico-epică, recurgând adesea la monolog și dialog.
Ce aspecte de ordin social declanşează în poezie mânia flăcăului?
În majoritatea idilelor lui Coşbuc, ca în Numai una!, descoperim o viziune realist-folk a iubirii care este privită în mod firesc ca un epicentru al universului rural. Gesturile tânărului îndrăgostit nu sunt instinctive, ci solicitate, deoarece subiectul de sine caută să se încadreze într-o anumită spiritualitate și un comportament străvechi.
Descrieţi reacţiile sufleteşti prin care este evocat orgoliul nemăsurat al posesiunii trăit de d flăcău
În „peisajul moral”, spune Vladimir Streinul, „întreaga erotică kosbusiană, ca justă completare a peisajului în care se desfășoară, are acest farmec elementar”. Prin ele, poetul recreează procesele tipice erosului rustic, prin ele poetul recreează procesele tipice erosului rustic, impresionat de experiențele și concretețea gesturilor unui tânăr îndrăgostit și neînțeles de întreaga comunitate sătească.
Argumentaţi în ce măsură izbucnirea conflictului dintre flăcău şi familie devine reprezentativă pentru atmosfera satului
Comentaţi rolul elementelor de portret fizic şi moral în descrierea fetei iubite
Comentaţi rolul elementelor de portret fizic şi moral în descrierea fetei iubite. Argumentaţi cu versurile potrivite
Analizaţi poezia din punct de vedere prozodic
Comentaţi, într-un text de volum mic, limbajul poetic al operei
Comentaţi într-o mică compoziţie titlul poeziei
Comentaţi într-o mică compoziţie titlul poeziei
La sfârșitul ostilităților și semnarea Păcii de la București, Goga a fost nevoit să părăsească România și să plece în Franța. Ulterior, trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga din Ciucea, conform dorinței sale.
Citiţi expresiv poezia Rugăciune şi identificaţi strofa-cheie. Comentaţi
Revolta poetului se amplifică la sfârşitul poeziei şi se revarsă, implicând tot pământul şi adunând în glasul suferinţei „cântecul patimii noastre”. Mărturisindu-și vocația, Goga a spus: „M-am născut cu pumnii strânși”, descriindu-se ca veșnic revoltat, ca conștiință socială și națională, ca interpret al aspirațiilor unui întreg popor, așa că țăranul este văzut de Goga ca „un om muncit al pământului”.
Extrageţi din text elementele care sugerează starea sufletească a poetului. Definiţi prin câteva cuvinte această stare
Explicaţi în ce constă dubla ipostază a fiinţei poetice
Extrageţi cuvintele care alcătuiesc aria semantică a suferinţei
Alegeţi o altă operă poetică cunoscută şi comentaţi asemănările şi diferenţele dintre cele două crezuri artistice
Identificaţi în text sintagmele recurente, specifice liricii lui Octavian Goga, şi care particularizează compoziţia poeziei
Identificaţi metaforele şi hiperbolele care sugerează dramatismul căutării şi intensitatea rugăciunii
Analizaţi poezia lui Octavian Goga din punct de vedere al versificaţiei
Realizaţi un text în care să vorbiţi despre limbajul poetic al poeziei Rugăciune de Octavian Goga
Realizaţi o compoziţie în care să conturaţi imaginea eului poetic, aşa cum se deduce ea din poezia Rugăciune de Octavian Goga
Opoziţia dintre arta individului, a pătimirilor, şi cântecul închinat celor mulţi are relevanţă în întreaga poezie; patimile individuale sunt înlocuite de
Bătrânul magician ridică sprânceana, / Cât de sfântă este graiul gurii lui: / Din el va străluci fericirea / S-a sfârşit neamul acesta în doliu! Ultimele patru rânduri ale strofei de mai sus exprimă mesianismul poeziei: „Glovirea”, „sfântul” apostolului „norocul va străluci”.
Alegeţi o altă operă cunoscută de voi şi comentaţi asemănările şi diferenţele dintre ele din perspectiva conţinutului de idei
Identificaţi în text sintagmele care definesc mesajul central al poeziei Apostolul şi formulaţi câteva teze cu referire la conţinutul ideatic al poeziei
Explicaţi semnificaţia titlului poeziei
Poezia Noapte de decemvrie are la bază o veche legendă răsăriteană, conform căreia prințul Ali-ben-Mohamet-ben-Hassan primește de la tatăl său cu limba morții îndemnul de a nu se abate niciodată de la modul bun de viață. Din spațiul interior, unde poetul se simte izolat, trecem la imaginea exterioară a câmpiei „pustită și albă” și este un simbol al lumii în care trăiește poetul.
Comentaţi semnificaţia poetică a expoziţiunii în structura poemului, insistând asupra caracteristicilor spaţiului sugerat de versurile date
Identificaţi elementele epice şi dramatice din poem şi exemplificaţi-le cu versurile potrivite
Exprimaţi-vă opinia despre raportul dintre omul superior şi lumea comună, ilustrat în poemul lui Alexandru Macedonski
Demonstraţi că în poemul Noapte de decemvrie Alexandru Macedonski exprimă lupta pentru atingerea absolutului în chip alegorico-simbolic
Numiţi elementele care îl plasează pe emir în categoria personajelor alegorice
Ilustraţi conceptul operaţional de artă poetică, pornind de la textul lui Alexandru Macedonski
Realizaţi un comentariu în care să prezentaţi conţinutul de idei al poemului Noapte de decembrie de Alexandru Macedonski
Demonstraţi, cu argumente, că opera citită mai sus este o trecere de la romantism la simbolism
Precizaţi mijloacele lingvistice şi stilistice prin care se obţine nota de ireal, oniric, fantomatic în poem
Explicaţi rolul imaginilor auditive şi vizuale din fragmentele citite
Identificaţi elemente ale unei antiteze în poem. Explicaţi rolul ei
Analizaţi poemul din perspectiva limbajului poetic
Stabiliţi elementele de prozodie în poem
Citiţi în întregime poemul Noapte de decembrie de Al. Macedonski şi efectuaţi un scurt comentariu, în care să demonstraţi că poemul îmbină atât
Realizaţi o sinteză în care să vă exprimaţi opinia cu privire la condiţia creatorului, în baza studiului operei date
Realizaţi un eseu liber despre soarta omului superior, având ca punct de plecare poemul lui Alexandru Macedonski
Scrieți un eseu gratuit despre soarta omului superior, plecând de la poezia lui Alexandru Macedonski. Rodelul trandafirilor muribund face parte din cartea Poema rondelurilor (1927) și aparține ultimei perioade a activității poetului, în care seninătatea înlocuiește sentimentul de frustrare resimțit anterior.
Citiţi expresiv rondelul propus mai sus şi stabiliţi tema lui
Identificaţi versurile care se repetă( refrenul) şi, pornind de la ele, formulaţi ideea poetică a rondelului
Explicaţi ce semnificaţie are cuvântul „ roze”
Poezia concentrează unul dintre motivele tipice macedonskiene- motivul rozelor. De ce credeţi că anume aceste flori îşi au prezenţa în poezia
Discutaţi despre sistemul de corespondenţe existent în text, prin intermediul căruia poetul reuşeşte să sugereze o stare poetică profundă,
Ilustraţi, într-un text de volum mic, mesajul poeziei lui Alexandru Macedonscki
Selectaţi din poezie simbolurile principale şi explicaţi-le
Comentaţi poezia din punct de vedere al versificaţiei şi limbajului poetic
Argumentaţi că poezia citită de voi este un rondel
Explicați în câteva rânduri ideea versurilor
Așadar, încă de la început, cel mai important aspect a fost aspectul oral și anume rimele și refrenul. Zice și să aduci ceai, Și să te apropii - Citește-mi ceva din bețe, Și zăpadă.
