THE PSYCHO-SOCIAL ROLE OF THE FAMILY IN THE EMERGENCE OF THE CHILDREN SOCIAL DYSFUNCTIONALITIES

(1)

ROLUL PSIHOSOCIAL AL FAMILIEI ÎN APARI IA DISFUNC IONALIT ILOR DE SOCIALIZARE LA COPII

THE PSYCHO-SOCIAL ROLE OF THE FAMILY IN THE EMERGENCE OF THE CHILDREN SOCIAL DYSFUNCTIONALITIES

Corina ACRI

Facultatea de Psihologie i tiin e ale Educa iei, Universitatea din Bucure ti Tel. 031-425.34.46

Email: corinaacris@yahoo.com

ABSTRACT

Family has a significant contribution to the individual process of social inclusion and to the

process of internalization several social roles which are to be assumed in several situations. That is

why we can state that family, as a complete institution, being able to make use of its all functions, is

an important part of our contemporary society. Disorganized families cannot carry out the role they

have in the educational process of the children. Educational and social defaults can be observed in

the children school conduct and, later, in their adult behavior. Considering the idea that some

family default elements can be seen noticed during school education, this paper tries to argue that,

by specific prevention programs or by psychological therapy, these elements can be redressed or

even discarded.

Keywords: family, dysfunctional conduct, school, education

INTRODUCERE

În România, politica social este o politic concertat , coordonat de c tre Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei i sus inut de activitatea altor ministere precum Ministerul S n t ii i Ministerul Educa iei i Cercet rii.

Domeniile de activitate ale politicii sociale na ionale sunt:

- pia a for ei de munc (inclusiv omajul) i politicile salariale - pensiile i alte drepturi de asigur ri sociale;

- asisten a social i politicile familiale;

- rela iile de munc , securitatea i s n tatea în munc .

(2)

Corina Acri – Rolul psihosocial al familei în apari ia disfunc ionalit ilor de socializare la copii

Politicile sociale din domeniul proba iunii/reinser iei sociale a persoanelor delincvente i alte politici sociale de care sunt responsabile în principal alte ministere.

Fiecare dintre aceste domenii are cadrul s u legal i institu ional, problemele specifice i priorit ile sale de ac iune.

Domeniul asisten ei sociale i politicilor familiale cuprinde trei direc ii de dezvoltare (subdomenii):

- presta ii i servicii de asisten social , - asisten a social pentru persoane vârstnice i - combaterea excluziunii sociale.

Pentru fiecare din aceste subdomenii exist un cadrul legislativ adecvat i institu ii responsabile pentru implementarea acestuia.

Familia este o institu ie prezent în toate societ ile umane. De i majoritatea cercet torilor din domeniul familiei sus in ideea c în ultimele decenii familiile din societa ile contemporane au suportat transform ri profunde, familia continu s reprezinte totu i o insti u ie fundamental în societate, fiind pentru majoritatea indivizilor domeniul care le ofer cea mai mare satisfac ie, cel care are cea mai mare importan în via a lor.

Familia este grupul referen ial ale c rui valori, norme i practici copilul le adopt i se raporteaz la ele în evaluarea comportamentelor.

Structura interac iunilor din cadrul familiei devine o parte a personalit ii individuale. Copilul adopt valorile, normele i practicile familiei sale ca fiind ale sale. Familia este primul grup

de referin al copilului, cu care sunt comparate toate experien ele ulterioare.

Membrii familiei dau copilului primele no iuni în ceea ce prive te rolurile în cadrul societ ii. Atât mama cât i tat l prin rolurile lor în aceast lume, ofer copilului un model referitor la ce înseamn aceasta i cum anume se tr ie te aceasta. Paul Osterrieth vede familia ca prim i vital instrument de reglare a interac iunilor dintre copil i mediul s u social i fizic. Sub aspect educativ, aceast func ie a familiei opereaz în dou direc ii capitale: socializarea i individualizarea copilului. Familia orienteaz integrarea lui social , precum i trebuin a lui de a se autodefini, de a se constitui ca personalitate unic i autonom , armonizat cu via a i interesele societ ii. „Ceea ce d familiei un caracter unic i face ca copilul s se bucure, f r vreo condi ie

prealabil , de acea aten ie, acea considera ie, acel devotament de fiecare clip este tocmai

dependen a total a copilului de familie”. De aceea, „cheia modului nostru de a vedea, de a sim i, de a intra în rela ie cu alte persoane poate fi g sit în particularit ile contactului nostru cu cei

(3)

Revista de Administra ie Public i Politici Sociale An III, Nr. 1(6)/Iunie 2011

Asupra aceleia i dependen e totale i complete ale copilului de mediul s u insist i H. Wallon, apreciind c micul copil apar ine mediului s u înainte de a apar ine lui însu i. „Primele

rela ii utilitare ale copilului nu sunt rela iile cu lumea fizic … ci sunt rela iile umane, al c ror

instrument necesar îl reprezint mijloacele de expresie. (…) Leg turile sale cu mediul nu sunt de

ra ionament sau de intui ie logic , ci de participare la situa ii” (Wallon, 1947: 125). Familia este singurul mediu care ofer o atât de mare diversitate de rela ii într-o unitate atât de net circumscris . Ea încorporeaz adul i i covârstnici, puternici i slabi, tineri i b trâni, p rin i i copii, fiin e masculine i fiin e feminine, toate unite prin leg turi ale vie ii duse în comun i prin afec iune. În fa a acestei bog ii i variet i pe care numai familia le poate oferi, nu putem s nu-i recunoa tem acesteia rolul de prim instan de socializare a individului.

Pe lâng faptul c reprezint un mediu social i un mediu afectiv, familia reprezint i un mediu cultural. Ea reprezint cadrul de referin al unui sistem de valori ce se prezint copilului i care este inevitabil expresia unei culturi. Dup opinia lui R. Linton, „primii câ iva ani de via ai

individului sunt cruciali pentru statornicirea sistemelor valoare - atitudine cu un înalt grad de

generalizare care alc tuiesc nivelele cele mai profunde ale con inutului personalit ii”.

R. Vincent realizeaz o clasificare a modelelor de conduit conjugal i a efectelor acestora pentru descenden i dup cum urmeaz (apud Vincent, 1972):

1. P rin i excesiv de preocupa i doar de dragostea lor, neglijând celelalte aspecte ale vie ii de familie i percepând apari ia copiilor ca pe un moment perturbator al rela iei conjugale.

2. P rin i indiferen i, neglijen i, preocupa i de ei în i i, ducând o via aparte, separat de cea a copiilor, frustrându-i de orice control i îndrumare parental . 3. P rin i infantili cu o personalitate slab , care ofer descenden ilor modele de

comportament necorespunz toare.

4. P rin i conflictuali care prin via a i exemplul lor perturb dezvoltarea copiilor, orientându-i spre comportamente deviante.

Via a de familie este marcat de rela iile spiritual-psihologice ale membrilor grupurilor întemeiate în principal pe componenta afectiv , pe sentimente ce leag grupul.

Din perspectiva rolurilor conjugale se disting dou tipuri de familie:

(4)

2. Familii în care rolurile conjugale sunt realizate par ial i nesatisf c tor pe fondul unei st ri de indiferen sau tensiuni. În aceste familii, rela ionarea interpersonal este deficitar i disfunc ional antrenând i agravând conflicte, manifest ri violente ale c ror efecte se resimt în via a profesional i social a partenerilor, în dezechilibre i lacune de socializare ale copiilor.

Autoritatea parental este acea calitate a p rin ilor de a impune un sistem de influen are educativ asupra copiilor lor.

Autoritatea parental presupune pe de o parte, un ascendent asupra copiilor, putere de impunere i influen are i, pe de alt parte, consens i conformism din partea acestora, recunoa terea rolului educativ exercitat asupra lor, ascultare i acceptare. Dac autoritatea parental se exercit numai în direc ia impunerii exagerate a voin ei p rinte ti f r a ine seama de particularit ile i psihologia copiilor, f r atragerea lor cognitiv-afectiv-volitiv în acest proces, ea se transform în autoritarism.

Familia care î i îndepline te în mod corespunz tor toate func iiile sale este o familie normal . Familia caren at (dezorganizat ) nu- i îndepline te integral i corespunz tor func iile (ne referim la întregul ansamblu al func iilor).

Deorece familia este prima instan de socializare, care contribuie la integrarea social a individului i însu irea de c tre acesta a rolurilor sociale ce urmeaz a fi îndeplinite în diferite situa ii, putem spune c nevoia unei familii complete, în deplin tatea exercit rii func iilor sale recunoscute in societate, este esen ial . Familiile dezorganizate nu- i mai pot îndeplini rolul care le revine în educa ia copiiilor.

Climatul familial coerent, echilibrat, securizant satisface trebuin ele de siguran , dragoste, afirmare, trebuin ele de apartenen i prestigiu. Anumite evenimente stresante, neîn elegeri, e ecuri, boli pun la încercare unitatea, echilibrul i armonia vie ii de familie, dar resursele de coeziune, izvorâte din calitatea de fond a rela iilor interpersonale, permit dep irea situa iilor de impas, restabilirea unit ii, echilibrului i armoniei vie ii de familie.

Considerând autoritatea p rin ilor ca fiind o „temelie a autocontrolului de mai târziu” al copiilor, Osterrieth vede întregul câmp de rela ii p rin i-copii ca fiind organizat în jurul unei axe care are la o extrem acceptarea afectiv , iar la cealalt respingerea afectiv a copilului de c tre p rinte, între cele dou extreme atitudinile p rinte ti înscriindu-se într-o ordine cantitativ i calitativ i implicând o infinitate de expresii i nuan e. (apud Osterreith, 1973)

(5)

rolul s u în ansamblu, precum i un mediu unde se deruleaz primii ani de via ai individului, un ansamblu mai mult sau mai pu in durabil de circumstan e.

OBIECTIV I IPOTEZA DE CERCETARE

„M surarea poate eviden ia fenomene care reclam aten ie i studii suplimentare”

(Mitrofan, 2005: 18)

Demersul nostru investigativ are ca punct de plecare ipoteza general i anume presupunerea c :

- cu cât are loc un proces de destructurare a familiei i pierdere a unora din

func ionalit ile ei esen iale cu atât posibilitatea ca descenden ii s aib probleme colare i

tulbur ri de comportament (sau chiar comportament delincvent si predelincvent) este mai mare.

Obiectivul cercet rii

O1 – relevarea rela iilor existente între tipul de problem de socializare (aici se face referire la problemele ap rute de la cele colare la tulburare de comportament (devian colar ) i

caracteristici ale rela ion rii în familie, contextul familial, situa ia economic , specificului practicilor educative, structura de autoritate i putere.

Prezentarea loturilor de subiec i supuse cercet rii

Obiectul cercet rii l-au constituit cazurile de tineri care au prezentat probleme colare (absenteism colar, abandon colar, rezultate colare slabe) si /sau tulburari de comportament din cateva licee.

Pentru fiecare tân r din e antion a fost analizat familia din care provine din punct de vedere a structurii si func iilor acesteia. Informatiile cu privire la familia de provenien au fost ob iute prin intervievarea copiilor inclu i în e antion i a membrilor familiei acolo unde a fost posibil .

Vârsta subiec ilor

Vârsta tinerilor inclu i in esantion a fost cuprins intre 14- 16 ani pentru un lot i 14- 17 ani pentru cel de-al doilea lot. Selec ia subiec ilor este aleatoare din dou licee diferite, din clasele IX - XII

Pentru întreg lotul de subiec i distribu ia poate fi redat i tabelar astfel:

Tabelul 1: Distribu ia lotului de subiec i din punct de vedere al mediei de vârst

Mediul de provenien Vârsta Media de

vârst Urban Rural

(6)

Lot 2 14 - 17 16,56 63 37

În ceea ce prive te genul subiectilor inclu i in e antion, lotul de subiec i se prezint astfel:

• structura lotului de subiec i din punct de vedere al genului

Tabel 2. Structura lotului de subiec i în func ie de genul subiectilor

Lot 1 Lot 2

Genul

subiec ilor Frecven e % Frecven e %

masculin 78 73

feminin 22 27

Total 100 100

Mediul de provenien a al subiec ilor

În ceea ce prive te mediul de provenien atât pentru lotul 1 cât i pentru cel de-al doilea e antionul este format preponderent din subiec i proveni i din mediul urban.

PREZENTAREA METODEI I TEHNICILOR DE CERCETARE FOLOSITE

În vederea investig rii popula iei alese i a surprinderii importan ei datelor rezultate am folosit metoda Anchetei sociologice pe baz de interviu i metoda analizei documentelor Discu iile s-au purtat pe baza unei grile de interviu ce cuprinde 15 teme referitoare la tipul de problematic

social a tinerilor lua i în studiu, câteva date de descriere a e antionului utilizat precum i date

despre familia de provenien a acestora.

Astfel, am încercat s eviden iem disfunc ionalit ile ap rute în problematica socializ rii copiilor, câteva din caracteristicile familiei (tipul de familie, context marital), situa ia demografico- economic a familiei, factorii de sanogenez ai familiei, rela iile în cadrul familiei, atitudini ale p rin ilor fa de copii i coal , structura de autoritate i putere i problemele existente in cadrul familiei.

TESTAREA IPOTEZEI STATISTICE

(7)

Pentru a testa statistic relatia dintre climatul familial i riscul de apari ie al problemelor colare i a tulbur rilor de comportament la copii s-a recurs la elaborarea unui indicator al climatului familial, indicator in a c rui structur s-a inclus : situa ia rela iilor dintre so i – rela ii bune i rela ii problematice (conflictuale, reci, distante, dezinteresate); situa ia rela iilor dintre p rinti i copii – rela ii bune i rela ii problematice (conflictuale, reci, distante, dezinteresate), atitudine ap rin ilor fa de copii (pozitiv sau negativ ), tipul atasamentului copilului fa de p rin i (ata ament securizant sau atasament insecurizant); violen a în familie (prezent sau absent ) i diviziunea rolurilor în familie (asumare corespunz toare sau necorespunz toare). Astfel indicatorul are dou variante: climat familial bun, neproblematic (cod 0) i climat familial problematic (cod 1).

Una dintre variabilele de descriere a climatului familial este i situa ia material , dat de stabilitatea sau instabilitatea locului de munc al p rin ilor:

Tabel de contingen nr.3.A. Reparti ia lotului de subiec i în func ie de locul de munc al mamei i al tat lui pentru anul, lot 1

loc de munca mama

Lot 1 loc de munca/ stabilitate

a locului de munca

lipsa/instabilitate a locului de munca

Total

loc de munca/stabilitate a

locului de munca

29 12 41

loc de munca tata

lipsa/instabilitate a

locului de munca 9 50 59

Total 38 62 100

Tabel de contingen nr.3.B. Reparti ia lotului desubiec i în func ie de locul de munc al mamei i al tat lui, lot 2

loc de munca mama

Lot 2 loc de munca/stabilitate

a locului de munca

lipsa/instabilitate a locului de munca

Total

loc de munca/stabilitate a

locului de munca

4 7 11

loc de munca tata

lipsa/instabilitate a

locului de munca 7 82 89

Total 11 89 100

(8)

mai mult asupra realiz rii celorlalte func ii sau dac acest lucru nu este realizat, se pune în pericol, îns i existen a familiei ca institu ie social .

O alt variabil utilizat în studiu este cea de rela ie i mai précis tipul de rela ie, dat de statutul marital:

Tabel. nr. 4. Structura cuplului conjugal al p rin ilor intervieva i, Lot 1 Frecven a

casatoriti-relatie stabila 19 c satori i-rel. instabila

(separare,infidelitate ) 8

divortati 21

concubinaj 30

unul din parinti decedat 13 mama singura, tata necunoscut 8

deces la ambii parinti 1

Total 100

Tabel. nr. 5. Structura cuplului conjugal al p rin ilor intervieva i, Lot 2 Frecven a

casatoriti-relatie stabila 26 c satori i-rel. instabila (separare,

infidelitate) 1

divortati 3

concubinaj 29

unul din parinti decedat 10 mama singura, tata necunoscut 5

separare dupa concubinaj 5 mama concubinaj, tata necunocut 21

Total 100

Afectivitatea reflect sub forma unor tr iri subiective, modul de percepere personal al lumii, exprimat în exterior în comportamente ce au anumite con inuturi, durate i intensit i. Raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern este dat de tr irea subiectiv a propriei vie i cu toate faptele implicate în aceasta. Acest raport poate genera activare i tr ire emo ional : pozitiv (consonanta) si negativa (disonanta). Jaak Pankseepp- propune, in 1982, modelul sintetic al celor patru mari sisteme motiva ional-emotive (dup Ani ei, note de curs):

Emotii Stimuli Reactii

(9)

Frica durere, pericol de distrugere fug , imobilizare Disperare pierderea controlului social vaiete, plansete

Din studiul frecven elor de apari ie a comportamentului disfunc ional în coal se constat diferen e semnificative între cele dou loturi studiate, rezultatul fiind c tulbur rile de comportamnet si problemele colare se întalnesc i la copiii proveni i din familii cu climat familial pozitiv i la cei proveni i din familii cu climat familial negativ, dar este semnificativ mai frecvent la copii proveni i din familii cu climat familial negativ. Mai mult dintre tinerii participan i la studio se înregistrau câteva cazuri de delicven juvenil (trei cazuri).Astfel, poate fi acceptat ipoteza cercet rii, i anume: dac în familie exist un climat de via nefavorabil caracterizat prin asumarea necorespunz toare a rolurilor conjugale, violen familial , rela ii reci, distante, ocazionale sau a unor rela ii puternic conflictuale între so i i între ace tia i copii tendin a c tre apari ia problemelor

colare i a tulbur rilor de comportament la copii este mai mare.

Referitor la existen a tulbur rilor de comportament, prezen a sau absen a acestora nu a fost stabilit pe baz de testare psihologic ci prin observa ii directe i evaluare pe baz de interviu cu subiec i. Prezen a tulbur rilor de comportament se poate explica prin existen a unui ata ament insecurizan al copilului fa de un p rinte sau ambii p rin i, rela ii conflictuale, reci sau distante între p rin i i copii, precum i prezen a violen ei în cadrul familiei.

CONCLUZII

Conflictele datorate s r ciei, instabilit ii familiei sau socio economice, dar i lipsei de educa ie i de informa ie genereaz contexte de viat privat în care violen a este un comportament tolerat, chiar acceptat, el fiind înva at de copii si reprodus ca modalitate frecvent i fireasc de comportament interpersonal. Violen a a devenit o tem cu care se confrunt toate societ tile, necesitând o luare de pozi ie la nivelul întregului corp social i dezvoltarea unor startegii de investiga ie, prevenire i control pentru c este la ora actual un model de comunicare uman .

Copiii care cresc într-un mediu disfunc ional unde certurile, b taia, teroarea, abuzul sexual, violul i uneori crima sunt parte a rela iei, nu reusesc s descopere sensul real al dragostei i intimit ii i astfel devin fire ti manifest rile agresive ca fiind singurul mod în care ace tia tiu rela iona.

(10)

deviante intervine reac ia de compasiune social asociat cu mil , bun voin a, toleran in ciuda disconfortului pe care unii il resimt în prezen a celor ce s vâr esc acte reprobabile în coal i mai apoi se înscriu în rândul cer etorilor, prostituatelor, vagabonzilor. Un alt aspect care merit specificat este acela al rolului pe care societatea i-l asum ca reglator al acestor comportamente în sensul c de cele mai multe ori într-o societate în tranzi ie cum este cea româneasc de atâ ia ani legea este eludat i pentru adul i i cu atât mai mult pentru adolescen i i puberi. Acest lucru nu se întâmpl neap rat pentru c legea nu este respectat , de i se poate constata i aceasta pe alocuri, dar mai ales datorit faptului c serviciile de primire a minorilor nu sunt suficient organizate i valorizate de societate, c asisten a acordat pentru inser ia sau reinser ia social nu sunt suficiente i cele ce sunt nu au suficien i oameni i suficinte fonduri pentru dezvoltarea continu a lor, i un ultim aspect este acela al societ ii care nu îi prime te cu bra ele deschise pe cei ce « au c lcat odat strâmb ». În cadrul comportamentelor disfunc ionale, chiar delicven ionale cea mai mare frecven de apari ie o au furtul i violarea de domiciliu. Presupunerea avansat pentru a explica aceste date este c aceast categorie de delict este mai “vizibila” prin efectele pe care le are asupra celorlalti i de asemenea cea mai u or condamnabil . Comparativ cu acestea spre exemplu vagabondajul are anse mai mici s fie observat – în familiile studiate lipsa copilului de acas nu ridic reale probleme i p rin ii nu sunt extrem de implica i în aceast problematic . (dac copilul spune spre exemplu c lipse te pentru c merge la un prieten este crezut pur i simplu f r a i se verifica corectitudinea datelor spuse, sau pân nu se întâmpl ceva mai grav p rin ii cred c fiul/fiica lor lipsesc de acas pentru c sunt la prieteni, la un chef sau chiar în excursie cu coala). Dac rela ia dintre coal i familie ar fi mai strâns i p rin ii mai implica i aceast problem ar fi poate depistat din timp i procentajul ob inut în acest studiu ar ar ta diferit.

BIBLIOGRAFIE

1. GHEBREA, G., Regim social politic si via a privat . Familia si politica familial in

Romania, Bucuresti, 2000.

2. MITROFAN, I., MITROFAN, N., Familia de la A la Z. Mic dic ionar al vie ii de familie, Ed. tiin ific , Bucure ti, 1991.