„Analele Bucovinei“ – 12 ani de promovare neîntreruptă a valorilor culturii şi civilizaţiei româneşti

(1)

„ANALELE BUCOVINEI“ – 12 ANI DE PROMOVARE NEÎNTRERUPT

Ă

A VALORILOR CULTURII

Ş

I CIVILIZA

Ţ

IEI ROMÂNE

Ş

TI

Vasile I. Schipor

Anul 1989 – anul Centenarului mor ii lui Mihai Eminescu

ş

i al unor evenimente

istorice petrecute în statele Europei Centrale

ş

i de R

ă

s

ă

rit

–

a însemnat pentru românii de

pretutindeni un moment astral. Românii bucovineni încep s

ă

se reg

ă

seasc

ă

în cadrul unor

manifest

ă

ri entuziaste. Vestitorii acestora sunt românii basarabeni, care întreprind

dincoace de Prut mai multe spectacole literar-artistice sub deviza „Deschide i poarta, am

venit cu flori! Deschide i poarta, v-am adus comori!”, spectacole sus inute în diferite

ora

ş

e din Moldova

ş

i animate de Grigore Vieru, Doina

ş

i Ion Aldea Teodorovici, Iuri

Sadovnic, Silvia Chiriac. Românii de la Cern

ă

u i, stimula i de

perestroic

ă

,

glasnosti

ş

i

hozrasciot

, întrez

ă

resc orizonturi noi de exprimare, aflate sub mirajul „visului etnic”, atâtea

decenii întemni at,

ş

i înfiin eaz

ă

Societatea pentru Cultur

ă

Româneasc

ă

„Mihai Eminescu”.

La Gălăneşti, întâlnirile ocazionate de Centenarul Eminescu

şi, ceva mai târziu,

spiritul „podurilor de flori” de pe Prut favorizeaz

ă

ideea reactiv

ă

rii Societ

ă

ii pentru

Cultura

ş

i Literatura Român

ă

în Bucovina, „institu ie glorioas

ă

” cândva, aflat

ă

timp de

peste un secol, în ară

şi în Exil deopotrivă, „în serviciul existen ei na ionale”, cum

afirm

ă

la Paris, în 1962, profesorul Grigore Nandri

ş

, pre

ş

edinte-model al acesteia. Aici,

în 30 iunie–2 iulie 1990, se desf

ăş

oar

ă

congresul de reactivare a Societ

ă

ii pentru Cultur

ă

,

care se preocupă de recuperarea voca iei sale tradi ionale şi de asumarea unor obiective şi

func ii noi, impuse de realit

ă

ile generate de c

ă

derea Cortinei de Fier în Europa.

Sub presiunea evenimentelor de atunci

ş

i a cercet

ă

rii pe plan interna ional a

problematicii unei str

ă

vechi provincii române

ş

ti, marcate dramatic în câteva rânduri de

istorie, se impune recuperarea dimensiunii cultural-

ş

tiin ifice a Societ

ă

ii pentru Cultur

ă

,

abandonate câteva decenii, dup

ă

1944, aproape total atât în ar

ă

cât

ş

i în provincie. În

condi iile anilor urm

ă

tori, entuziasmul Societ

ă

ii pentru Cultur

ă

din primii s

ă

i ani de

activitate se dovede

ş

te insuficient. Pentru realizarea unor obiective de importan

ă

na ional

ă

ia fiin

ă

Centrul de Studii „Bucovina”. Evenimentul are loc la R

ă

d

ă

u i în 6

septembrie 1992. Înc

ă

din anul înfiin

ă

rii sale, Centrul pentru Studierea Problemelor

Bucovinei preia proiectul

Enciclopediei Bucovinei,

elaborat

ş

i propus în 1990 de c

ă

tre

acad. Vladimir Trebici. Timp de aproape doi ani (1992–1993), eforturile Centrului

(încadrat cu doar doi cercetători

şi un director, cu ½ normă) nu dau rezultate în această

direc ie. În aceste condi ii, se adopt

ă

hot

ă

rârea de a se tip

ă

ri o publica ie proprie,

„Analele Bucovinei”, periodic cu apari ie semestrial

ă

, care, prin structur

ă

, s

ă

abordeze

domeniile vizate prin proiectul

Enciclopediei,

publicând, cu prioritate, lucrări cu caracter

monografic, la nivelul exigen elor publicisticii

ş

tiin ifice academice contemporane

ş

i f

ă

r

ă

a neglija orizontul de a

ş

teptare al utilizatorilor din Bucovina

ş

i originari de aici, provincie

privită programatic în întregul ei istoric.

(2)

„Analele Bucovinei” apare în 1994 sub egida Editurii Academiei Române

ş

i se

tip

ă

resc la Bucure

ş

ti În colegiul de redac ie al celui dintâi num

ă

r, care apare cu 236 p., se

afl

ă

: acad. Radu Grigorovici, acad.

Ş

tefan

Ş

tef

ă

nescu, acad. Vladimir Trebici, acad.

Gheorghe Platon, Liviu Ionesi, m.c. al Academiei Române, Radu Economu, Marian

Olaru. Redactor-

ş

ef: Dimitrie Vatamaniuc. Secretar de redac ie: Vasile Schipor.

Responsabil de num

ă

r: Marian Olaru. Articolul-program, intitulat

Argument,

p. 5–6, este

semnat de acad. Gheorghe Platon. Ca document al epocii care l-a produs

ş

i al unei

genera ii însufle ite atunci de „mari idei”, acesta surprinde importan a proiectului

patronat de Academia Român

ă

–Filiala Ia

ş

i, din perspectiva integratoare a istoriei

na ionale: „Asemenea lui Mihail Kog

ă

lniceanu, care, în 1843, de la catedra Academiei

Mih

ă

ilene, d

ă

dea expresie sim irii române

ş

ti

ş

i viziunii integratoare a istoriei, ast

ă

zi,

ş

i

noi consider

ă

m ca patrie

a noastr

ă

„toat

ă

acea întindere de loc unde se vorbe

ş

te

române

ş

te”, iar ca istorie a românilor Istoria Moldovei întregi, înainte de sfâr

ş

irea ei, a

Valahiei

ş

i a fra ilor din Transilvania

.

Soarta,

ş

i poate nu numai ea, a între inut vreme îndelungat

ă

separa ia politic

ă

între cele trei provincii române

ş

ti. Din nefericire, sfâ

ş

ierea Moldovei reprezint

ă

ş

i ast

ă

zi

o realitate, pe care ara o resimte dureros. Istoria României, sinteza întregului na ional

existent

ş

i viabil în pofida st

ă

pânirilor politice vremelnice, a trebuit s

ă

fie realizat

ă

din

suma p

ă

r ilor politice în care vie uia organismul etnic na ional. […]

Când o parte a na iunii se află în suferin

ă, întregul organism na ional se resimte

dureros. Sabia care se clatin

ă

asupra acestei p

ă

r i amenin

ă

, în m

ă

sur

ă

egal

ă

, întreaga

na iune în existen a sa material

ă

ş

i spiritual

ă

.

Aspira iilor spre reîntregire şi eforturilor politice pentru a le realiza trebuie să li se adauge datoria morală de a cultiva şi a între ine conştiin a întregului na ional. „Unirea în cugete şi în sim iri” – chiar şi în noile condi ii ale istoriei – a rămas, trebuie să rămână, preludiul necesar al actului politic. Istoria na ională a românilor se cuvine să cuprindă, firesc este, istoria vremurilor în care cele două provincii, păr i din trupul ării, s-au aflat sub stăpânire străină. Reconstituirea acestei istorii (adevărată istorie a rezisten ei na ionale) este un imperativ al vremurilor noastre, trebuitor păstrării încrederii în valorile na ionale şi în destinul nostru istoric.

Împrejur

ă

ri politice proprii au imprimat vie ii române

ş

ti

ş

i mi

ş

c

ă

rii na ionale din

Basarabia

ş

i Bucovina c

ă

i deosebite, modalit

ă

i de expresie care nu coincid. ara,

na iunea, este datoare s

ă

urm

ă

reasc

ă

, s

ă

sprijine, s

ă

încurajeze

ş

i s

ă

dirijeze, chiar, aceast

ă

mi

ş

care; f

ă

r

ă

s

ă

lezeze interesele cuiva, mi

ş

carea na ional

ă

a românilor afirm

ă

ş

i

promoveaz

ă

valorile libert

ă

ii

ş

i ale democra iei, în numele c

ă

rora se realizeaz

ă

ordinea

politic

ă

a lumii de ast

ă

zi. […]

«Analele Bucovinei» – al c

ă

rui prim num

ă

r este acesta – pe linia prestigioaselor

publica ii care au precedat-o, î

ş

i propune s

ă

fie un instrument pentru împlinirea nobilelor

obiective ale promov

ă

rii

ş

i r

ă

spândirii culturii na ionale; s

ă

reprezinte o alternativ

ă

româneasc

ă

autorizat

ă

în dialogul, demult deschis, privind istoria

ş

i cultura Bucovinei. Se

va înscrie în acest dialog cu prestigiul institu iei care o patroneaz

ă

ş

i cu autoritatea

numelor care vor semna în paginile sale.

(3)

vor str

ă

dui s

ă

dea expresie acestui suflet, ridicând con

ş

tiin ele noastre, ale tuturora, la

nivelul unor mari idei”.

Cu modific

ă

ri în colegiul de redac ie, îmbun

ă

t

ă

iri de structur

ă

ş

i un num

ă

r

variabil de pagini, „Analele Bucovinei” se ocup

ă

în cei doisprezece ani de apari ie

neîntrerupt

ă

de problemele Bucovinei istorice sub toate aspectele: via

ă

politic

ă

, literar

ă

,

culturală

şi artistică, istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică, etnografie şi

folclor,

ş

tiin e naturale. Num

ă

r de num

ă

r, este rezervat un spa iu larg evoc

ă

rii

personalit

ă

ilor bucovinene, c

ă

r ilor

ş

i revistelor din provincie, manifest

ă

rilor diverse ce

au ca temă Bucovina, atât în ară cât şi peste hotare. Prin caracterul enciclopedic şi prin

aria de cercetare, „Analele Bucovinei” ocup

ă

un loc singular atât între publica iile

periodice ale Academiei Române cât

ş

i în rândul publica iilor

ş

tiin ifice din Bucovina

ş

i

străine, ce apar astăzi.

Într-un climat înc

ă

nestimulativ pentru cercetarea competitiv

ă

, eforturile

Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei de la R

ă

d

ă

u i urm

ă

resc în ultimii ani,

printre altele, aducerea la zi a periodicului „Analele Bucovinei”. Începutul anului 2006

reprezint

ă

, din aceast

ă

perspectiv

ă

, un eveniment singular în istoricul periodicului de la

R

ă

d

ă

u i: apari ia, concomitent, a trei tomuri: XI, 1

ş

i 2, 2004, XII, 1, 2005.

Editorialele acestora sunt semnate de acad.

Ş

tefan

Ş

tef

ă

nescu,

Ş

tefan cel Mare

ş

i

remodelarea puterii domne

ş

ti,

XI, 1, 2004, p. 7–14; D. Vatamaniuc,

„Tribuna”, cotidian

sibian, la 140 de ani de la fondarea sa,

XI, 2, 2004, p. 275; D. Vatamaniuc,

Ioan Slavici

ş

i Bucovina,

XII, 1, 2005, p. 5–7. În cadrul sec iunii „Evoc

ă

ri”, public

ă

: Pavel ugui,

Un

cercet

ă

tor pasionat: Mircea Pahomi,

XI, 1, 2004, p. 21–26; Gheorghe Schipor,

Andronic

Motrescu (1852–1922), inginer agronom, profesor, publicist

ş

i animator cultural,

XI, 1,

2004, p. 27–40; Dumitru Valenciuc,

Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei (1935–1940),

un martir al demnit

ăţ

ii ortodoxe,

XI, 1, 2004, p. 41–82; Petru Bejinariu,

Evocare la

centenarul na

ş

terii biologului Ion T. Tarnavschi,

XI, 2, 2004, p. 277–282; Vasile I.

Schipor,

Eugen Pohon

ţ

u (1897–1992)

ş

i Societatea Arti

ş

tilor

ş

i Amicilor Artelor Plastice

din Bucovina (1931–1934),

XI, 2, 2004, p. 283–293; Simina-Octavia Stan,

Silvestru

Morariu Andrievici, slujitorul

ş

i ap

ă

r

ă

torul caracterului românesc al Bisericii Ortodoxe

Române,

XII, 1, 2005, p. 9–32; Vasile I. Schipor,

Bucovina istoric

ă

, elita bucovinenilor

ş

i Academia Român

ă

,

XII, 1, 2005, p. 33–49.

(4)

Primul R

ă

zboi Mondial,

XI, 2, 2004, p. 345–349; Rodica Ia encu,

Fenomenul cultural

din Bucovina în perioada 1941–1944,

XI, 2, 2004, p. 351–376.

Dintre studiile ce se public

ă

în sec iunea „Istorie, demografie, toponimie,

onomastic

ă

, statistic

ă

” le men ion

ă

m pe cele semnate de Marian Olaru,

Aspecte privind

rezisten

ţ

a armat

ă

anticomunist

ă

în Mun

ţ

ii Bucovinei. „Jurnalul” lui Vasile Motrescu,

XI, 1, 2004, p. 125–174 (continuat în sec iunea „Documentar”, XII, 1, 2005, p. 217–237);

Ş

tefan Purici,

Considera

ţ

ii privind administra

ţ

ia austriac

ă

în Bucovina în perioada

prepa

ş

optist

ă

,

XI, 2, 2004, p. 377–391; Daniel Hrenciuc,

Drumul spre libertate: refugia

ţ

i

polonezi în Bucovina (1939–1941),

XII, 1, 2005, p. 51–62; Vlad Gafi a,

Câteva

considera

ţ

ii asupra dificult

ăţ

ilor guvern

ă

rii Bucovinei sub conducerea lui Iancu Flondor

în primul an dup

ă

Unire,

XII, 1, 2005, p. 63–71; Sergiu Haimovici,

Caracteristicile unui

cep al cornului de Bos primigenius, g

ă

sit într-o groap

ă

din zona Cur

ţ

ii Domne

ş

ti de la

Suceava, al

ă

turi de materiale arheologice datate în secolele XVI–XVII,

XII, 1, 2005, p.

73–78.

În oferta sec iunii „Folclor, etnografie, arhitectur

ă

” public

ă

Elena Cristu

ş

-Pascaniuc,

Destinul folclorului în societatea de consum,

XI, 1, 2004, p. 189–193; Vasile

I. Schipor,

Ş

tefan cel Mare în legendele poporului român,

XI, 1, 2004, p. 195–207; Elena

Pascaniuc,

Folclori

ş

ti bucovineni în exilul literar românesc. Petru Iroaie (1907–1984),

XI, 2, 2004, p. 409–415

ş

i

Ioan Vicoveanu în coresponden

ţă

cu Matthias Friedwagner,

XII, 1, 2005, p. 79–97.

Alte câteva sec iuni, „

Ş

tiin ele naturii”, „Opinii”, „Documentar”, reunesc studii,

articole

ş

i documente dintre cele mai diverse, provenind din epoci diferite: Petru

Bejinariu,

Din istoria cercet

ă

rilor de zoologie

ş

i de fiziologie animal

ă

din Bucovina,

XI,

1, 2004, p. 209–215; Ovidiu Bât

ă

,

Resurse hidrominerale din jude

ţ

ul Suceava,

XI, 1,

2004, p. 217–223,

Izvoare de ap

ă

mineral

ă

în Bucovina,

XI, 2, 2004, p. 417–425;

Aspazia Andronache,

cercet

ă

ri privind filogenia, ecologia

ş

i taxonomia plantelor

parazite

ş

i semiparazite din jude

ţ

ul Suceava,

XI, 2, 2004, p. 427–439; Ioan Poda

ş

c

ă

,

Mineraliza

ţ

ia de la M

ă

n

ă

ila, Obcina Mestec

ă

ni

ş

,

XI, 2, 2004, p. 441–452; Ovidiu B

ă

tâ,

Vechi sta

ţ

iuni balneoclimaterice din Bucovina, în secolele XIX–XX,

XII, 1, 2005, p. 99–

107; Petru Bejinariu,

Contribu

ţ

ii ale biologilor din Bucovina istoric

ă

la cercet

ă

rile de

genetic

ă

,

XII, 1, 2005, p. 119–123; Ion Iordache, Adrian Oprea, Constantin Ion,

Aspecte

ale biodiversit

ăţ

ii din ariile protejate ale jude

ţ

ului Suceava,

XII, 1, 2005, p. 129–134;

Ion Filipciuc,

Eminescu la Costi

ş

a?,

XI, 1, 2004, p. 225–237; D. Vatamaniuc,

Cercet

ă

rile locale

ş

i importan

ţ

a lor: Biserica din B

ă

deu

ţ

i,

XI, 2, 2004, p. 453–454;

Ş

tefan Purici,

Identitatea na

ţ

ional

ă

, integrarea european

ă

ş

i românii din Ucraina,

XII, 1,

2005, p. 135–139; D. Vatamaniuc,

O scrisoare a lui Ioan Slavici c

ă

tre Dimitrie Onciul,

din 1885,

XI, 1, 2004, p. 239–241,

Claudiu Isopescu în coresponden

ţă

cu N. Iorga

(1926–1935),

XI, 2, 2004, p. 455–462, XII, 1, 2005, p. 171–179; Teodor Balan,

Teatrul

românesc în Bucovina înainte de 1918,

XII, 1, 2005, p. 141–169; Vasile I. Schipor,

Românii din Bucovina în reconstruc

ţ

ia societ

ăţ

ii civile,

XII, 1, 2005, p. 181–216.

(5)

memorialist

ş

i mesager al Bucovinei în lume,

XII, 1, 2005, p. 261–277. Rubrica „In

memoriam” consemneaz

ă

moartea unor colaboratori ori a unor personalit

ă

i din

Bucovina:

Amintiri despre colegul meu Mircea Pahomi,

articol semnat de Adriana

Harasim, XI, 1, 2004, p. 269–270;

Rudolf Wagner (1911–2004),

XI, 2, 2004, p. 513–516;

George Muntean (1932–2004)

, XI, 2, 2004, p. 517–519;

P.S. Gherasim Putneanul,

episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei

ş

i R

ă

d

ă

u

ţ

ilor,

XII, 1, 2005, p. 279–285, materiale

semnate de Aurel-Constantin Onciul, George Galan, Vasile I. Schipor.

De-a lungul celor 12 ani de apari ie, în paginile periodicului „Analele

Bucovinei”, al

ă

turi de întemeietori

ş

i mentori, public

ă

cercet

ă

tori, profesori, înv

ă ă

tori,

preo i, muzeografi, arhivi

ş

ti din multe localit

ă

i ale Bucovinei

ş

i din ar

ă

, de la Cern

ă

u i

ş

i

din Basarabia, din Occident. Unele dintre ebo

ş

ele publicate mai întâi aici se dezvolt

ă

în

studii

ş

i monografii ce se public

ă

, dup

ă

1996, în colec ia „Enciclopedia Bucovinei”, în

cadrul c

ă

reia s-au tip

ă

rit pân

ă

acum 20 de lucr

ă

ri.

Prin oferta sa, „Analele Bucovinei” se adreseaz

ă

, în acela

ş

i timp, unui public mai

larg, furnizându-i elemente (date, informa ii, modele de interpretare) necesare în

construirea propriei strategii de cunoa

ş

tere, precum

ş

i repere în deprinderea

ş

tiin ei de a

în elege prezentul

ş

i de a-

ş

i construi viitorul. Din m

ă

rturisirile utilizatorilor no

ş

tri,

exprimate în periodice diverse ori în coresponden

ă

cu redac ia, re inem câteva exemple:

Apari ia periodicului „Analele Bucovinei” prilejuie

ş

te „o adev

ă

rat

ă

revela ie” în via a

cultural

ă

a provinciei, certificând „cu argumente

ş

tiin ifice continuitatea spiritualit

ă

ii

române

ş

ti în Bucovina istoric

ă

” (Ilie Luceac,

„Analele Bucovinei”, An I, 1, 1994. Centrul

de Studii „Bucovina”, Editura Academiei Române, Bucure

ş

ti, 1994, 234 p.,

„Glasul

Bucovinei”, revist

ă

trimestrial

ă

de istorie

ş

i cultur

ă

, Cern

ă

u i – Bucure

ş

ti, Anul I, Nr. 4,

1994, p. 128–130); „Am nevoie de «Analele Bucovinei» ca de pâine, ca de apă, ca de

aer!” (Victor Dobrescu, profesor, refugiat din Bucovina

ş

i stabilit la Re

ş

i a, jude ul

Cara

ş

-Severin); „Din pu inii mei bani îmi procur «Academica»

ş

i «Analele Bucovinei».

Sunt un cititor fidel şi apreciez foarte mult «Analele Bucovinei» (Costin Clit, comuna