• Nenhum resultado encontrado

ERP extension - Supply Chain Management (SCM)

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "ERP extension - Supply Chain Management (SCM)"

Copied!
4
0
0

Texto

(1)

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 120

ERP extension - Supply Chain Management (SCM)

Lect. Vasile LUPŞE, conf.dr. Ovidiu COSMA

Catedra de Matematică-Informatică, Universitatea de Nord, Baia Mare

This article presents an extension of a ERP (Enterprise Resource Planning), more pre-cisely the Supply Chain Management (SCM), together with some personal considerations and contributions of the authors, regarding the presented concepts.

Keywords: supply chain, logistics network, supply network, business process, SCM (Supply Chain Managements), supply network operations, demand chain, extended supply chain, ERP (Enterprise Resource Planning).

n acest articol prezentăm o extensie de ERP (Enterprise Resource Planning) inti-tulată SCM (Supply Chain Management).

Managementul lan ului de aprovizionare (Supply Chain Management, SCM)

O defini ie generală a conceptului de lanţ de aprovizionare (supply chain) al unei între-prinderi include to i furnizorii, capacităile de produc ie, centrele de distribu ie, depozitele şi clien ii, împreună cu materiile prime, sto-cul de produse semifabricate şi stocul de pro-duse finite şi cu toate resursele şi informa iile implicate în satisfacerea cerin elor clien ilor. Termeni sinonimi sunt reţea logistică

(logistics network) sau reţea de aproviziona-re (supply network).

Altă defini ie, mai concretă, afirmă că lan ul de aprovizionare este un proces economic (business process) care leagă furnizorii, pro-ducătorii, depozitele, logistica, distribuitorii şi clien ii finali şi are forma unei colec ii in-tegrate de aptitudini şi resurse ce are ca scop livrarea de servicii şi produse către clien i. El include toate activităile şi fluxurile de in-forma ii în ambele sensuri şi este are asociate transformările prin care trece materia primă pentru a ajunge produs finit.

În accep iunea sa clasică, termenul manage-mentul lanţului de aprovizionare (Supply Chain Management, SCM) include toate co-ordonarea şi conducerea tuturor activităilor implicate în lan ul de aprovizionare pentru ob inerea unor performan e optime. În pre-zent, unii analişti denumesc aceste activităi

operaţii ale reţelei de aprovizionare (supply network operations), din dorin a de a reflecta

mai bine gradul crescut de colaborare dintre actorii implica i în acest proces.

În contextul întreprinderii analizate, lan ul de aprovizionare începe cu furnizorii furnizori-lor acesteia şi se termină cu clien ii clien ilor întreprinderii. Frecvent, lan ul de aprovizio-nare este descris cu ajutorul costurilor şi ve-niturilor implicate în fiecare componentă:

• costuri cu furnizorii / materiile prime şi materialele

• costuri de transport

• costuri de produc ie

• costuri de depozitare şi distribu ie

• venituri de la clien i.

Conceptul de supply chain (lanţ de aprovizi-onare) a fost folosit ini ial în legătură cu tra-seul parcurs de materiale de la furnizor la firmă. In contextul e-business, importan a lan ului de cereri (demand chain), care aco-peră procesele de prelucrare a comenzilor, a fost reconsiderată. Cele două concepte au fost integrate intr-unul singur, numit lan de aprovizionare extins (extended supply chain). Dar, pentru că acest concept afectează mana-gementul firmei, s-a născut conceptul de ma-nagement al lan ului de aprovizionare. Condi iile economice actuale impun firmelor obiective pe termen scurt, ca de exemplu:

• reducerea stocurilor;

• creşterea veniturilor în condi iile men i-nerii constante a cheltuielilor fixe;

• îmbunătăirea performan elor.

(2)

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 121

mentul potrivit.

Dacă această aprovizionare este făcută în condi iile existen ei comenzii, atunci firmele pot să-şi reducă stocurile, să sporească satis-fac ia clien ilor şi să evite unele surprize ne-plăcute. Părerea noastră este că atunci firmele pot să lucreze cu un stoc apropiat de stocul critic.

Arhitectura unui sistem SCM

In introducerea acestui subcapitol vom pre-zenta principalele fluxuri de procese informa-ionale ale unui lan de aprovizionare, în fi-gura 1.

Func iunile principale ale unei aplica ii SCM

În concep ia unor autori (Fotache, 2004), ca-re citează la rândul lor părerile lui (Koch, 2003), pot fi delimitate cel pu in următoarele func iuni ale unei posibile aplica ii SCM:

planificarea - este zona strategică din ma-nagementul lan ului de distribu ie, unde este definită strategia de gestionare a resurselor

necesare pentru o anumită afacere;

• gestiunea furnizorilor – dezvoltă un set de procese de prospectare a pie ei de furnizori, alegere a furnizorilor, achizi ie şi plată mă r-furilor, monitorizarea rela iilor cu aceştia. S-ar mai putea adăuga aici procese care urmea-ză logic cum ar fi gestiunea stocurilor şi/sau serviciilor oferite de furnizori, autorizarea plăilor etc.;

• fabricarea/produc ia – programarea, lansa-rea şi execu ia activităilor de produc ie a bu-nurilor, dacă firma desfăşoară şi activitate de produc ie;

• livrarea sau logistica – coordonează primi-rea comenzilor de la clien i, func ionaprimi-rea unei re ele de depozite(gestiuni), gestionarea transportului mărfurilor etc.;

• gestiunea retururilor – gestionează produ-sele returnate de clien i sau către furnizori, precum şi rela iile cu clien ii care au diverse reclama ii.

Comenzi clien i Procese de planificare

Procese de produc ie Materiale

d i

Procese

desfacere Comenzi

livrate CLIEN I

Previziuni clien i

Necesar de aprovizionat

Retururi şi repara ii Procese de

primire comenzi

Procese-suport

(finaciar,contabilitate,proiectare,resurse umane)

Cerin e proiectare

Reglări

Cerin e proiectare

Reglări Procese

aprovizionare Previziune

necesar

FURNIZORI INTREPRNDERE

Fig.1. Fluxuri şi procese şi fluxuri informa ionale în lan ul de desfacere (Norris, 2000)

Contribu ii personale - Actorii generici ai unei aplica ii SCM

inând seama de func iunile prezentate în capitolul precedent, în perspectiva unei posi-bile proiectări obiectuale viitoare a unei aplica ii de tip SCM pentru o firmă, noi am

identificat cel pu in următorii actori generici:

clientul: cumpără bunuri şi servicii

furnizorul: vinde bunuri şi servicii

(3)

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 122

sistemul de desfacere: vinde bunuri şi ser-vicii clien ilor în numele firmei din care face parte

sistemul de producţie: produce bunuri şi servicii

sistemul de transport: transportă bunuri.

magazia(gestiunea): depozitează bunuri produse şi/sau achizi ionate.

Aplica ii SCM comerciale

Se afirmă(Fotache, 2004) că, practic, în Eu-ropa, doar 12% dintre companiile mari au implementat solu ii SCM, comparativ cu pro-centul de 50% de implementare a unor solu ii ERP sau CRM. Situa ia ideală este cea în ca-re aplica iile SCM sunt integrate cu pachete ERP.

Cele mai cunoscute companii demne de aminti în acest sens sunt Ariba, Commerce One, I2 Technologies, JustEnough, Manugistics, Agile Software, Baan, J.D. Edwards, Oracle şi SAP (peste 60% din

pia-ă).

Pachetele SCM oferite de aceste companii oferă mai multe module destinate diferitelor func iuni din lan ul de aprovizionare-desfacere, din care companiile ce achizi io-nează aceste pachete, selectează şi imple-mentează pe cele care se potrivesc cu aface-rea lor.

Dintre aceste func iuni amintim:

colaborarea pe lanţul de aprovizionare; design colaborativ;

realizări colaborative;

planificarea cererii şi aprovizionării; planificarea producţiei;

managementul evenimentelor de pe lanţul de distribuţie;

managementul performanţelor lanţului de distribuţie etc.

Liderul pie ei europene este SAP AG, care oferă solu ia mySAP SCM.

Principalele func ionalităi ale acestei solu ii sunt(mySAP):

portal pentru aprovizionare şi distribuţie, care permite colaborarea în cadrul firmei şi/sau cu partenerii de afaceri, oferind infor-ma ii în acest sens;

managementul lanţului de distribuţie pe

canale mobile, care extinde facilităile pache-tului, pentru a putea fi accesate de orice utili-zator, indiferent de loca ie;

planificarea colaborativă a cererii şi aprovizionării, prin care vânzătorii şi cumpă -rătorii lucrează împreună la estimarea cererii şi comenzilor şi îşi sincronizează planurile prin schimbul dinamic de informa ii;

managementul evenimentelor în cadrul procesului de aprovizionare – monitorizează procesele, identifică şi semnalează probleme-le şi măsoară performan ele proceselor, asi-gurând controlul eficient asupra stocurilor;

managementul performanţelor – urmăreşte procesele şi emite rapoarte asupra indicatori-lor şi obiectivelor aprovizionării;

managementul materialelor – distribuie in-forma ii legate de stocuri şi /sau necesarului de produc ie de-a lungul lan ului de

distribu-ie, pentru a asigura disponibilitatea materia-lelor;

gestiunea livrării comenzilor – asigură tra-tarea comenzilor, urmărind disponibilitatea produselor şi asigură procesarea cererilor şi gestiunea transporturilor.

Un alt pachet oferit de firma SAP este SAP SCM 4.01, care se pretinde a fi un pachet complet de solu ii şi instrumente integrate care permite gestiunea completă a lan ului de aprovizionare, foarte flexibil.

El include SAP Advanced Planning & Optimization (SAP APO), SAP Inventory Collaboration Hub (SAP ICH), şi SAP Event Management (SAP EM).

Pe plan mondial amintim firma americană MITRIX, care a dezvoltat o solu ie SCM ce poate fi adaptată conform cerin elor celor ce o achizi ionează, special concepută pentru a fi implementată în întreprinderile mici şi mij-locii, numităSCM Live.

Mai putem aminti în acest context firmele

Epicor Software Corporation cu pachetul

Epicor, RiverOne cu pachetul Interactive,

Taylor Scheduling Software, care a dezvoltat în anul 1994 pachetul Taylor Execution

Scheduling System (TESS) şi Demand

Solutions Software, care a dezvoltat pachetul

1

(4)

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 123

Demand Solutions2.

În ce priveşte România, trebuie să amintim că firmele româneşti ac ionează încă în ma-niera clasică, tradi ionala, deşi recunosc im-portan a solu iilor SCM ca instrument de efi-cientizare a afacerilor. Unele dintre ele au implementat solu ii SCM, dar restrânse ca număr şi func ionalităi.

În încheierea acestui capitol amintim şi alte companiile importante (unele şi din Româ-nia) ofertante de sisteme informatice integra-te de business: BitSoft, Business Information System, Casa de solu ii Crescendo, CRIsoft, EBS Romania, EWIR, Exact Software, IP Devel, Kepler, Key Soft, LLP, Microsoft, Net Brinel, ProdInf, Q’BIT, Oracle, SAS, Scala Business Solutions, Siveco, Sobis, Softexpert, TotalSoft, Transart, Viami, Wizrom etc.

Ca un răspuns la nevoile pie ei, solu iile lor se prezintă în majoritatea cazurilor ca şi mo-dule integrate într-o aplica ie ERP, dar şi cu conexiuni la aplica ii de tip SCM, CRM sau BI .

2

http://vs.technologyevaluation.com/t-list-2-125257- 7540/Industry/Software-And-Services-For-Industrial- and-Commercial-Products-Machinery/Schedule-Plan-Operate-by-Taylor-Scheduling-Software-Inc.html

Bibliografie

1. (Fotache, 2004) - Fotache D., Hurbean L.-

Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor- ERP, Ed. Economică Bucureşti, 2004

2. (Koch, 2000) - Koch, C., The ABCs of Supply Chain Management, www.cio.com/research/erp, 2003

3. (Norris, 2000) - Norris, G., Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., Balls, J.D., E-business and ERP, John Wiley&Sons,Inc., 2000, p.83

4. http://www.sap.com/solutions/business-suite/scm/scm40.epx

Referências

Documentos relacionados

Como salientado, nas Tanner Lectures o aprofundamento moral da legitimidade jurídica é tal que as próprias condições formais da racionalidade jurídica, o gérmen da forma

i) Os computadores dos Integrantes da Camargue devem ser utilizados com a finalidade de atender aos interesses comerciais, sendo de responsabilidade dos Integrantes da

A desaceleração da taxa de crescimento da economia brasileira na primeira metade dos anos 1960 (em particular, entre 1962-1967), em meio a elevados níveis de in ação,

a capacidade resistente das fundações correspondente ao estado último de equilíbrio calculado a partir dos valores “característicos” dos parâmetros de

Alessandro Coppo Gerente de Supply Chain Festo Automação Arturo Arabian Supply Chain Leader Kraft Foods Cássio Ricci Azevedo Gerente de Supply Chain Santher

Elementos fora do estado de referência têm entalpia de formação não nula e devem portanto ser considerados em um cálculo de entalpia de reação.. O raciocínio é válido

Piscinas biológicas são construções que constituem mais valias para o ambiente: ¾ por não produzirem águas de composição diferente das águas que se encontram na natureza, águas

Resultados Os resultados foram semelhantes entre os grupos, em relação à perda sanguínea visível no dreno em 24 horas (Controle 276,5 mL  46,24 versus Selante 365,9 mL  45,73),