117
Întâlnirea AFSV în România, 20-26 iunie 2015: „Limite ale
gradienţilor de ariditate şi utilizare a pădurilor
central-europene şi a speciilor lor de arbori”
Asociaţia. Întâlnirea şi excursia anuală internaţională (2015) a Asociaţiei pentru Staţiuni Forestiere şi Geobotanică din Germania (Arbeitsgemeinschaft Forstliche Standorts- und Vegetationskunde - AFSV) a avut loc în România. AFSV1 a fost înfiinţată
în anul 1928, între membrii săi fondatori figurând şi prof. dr. Konrad Rubner, după o întrerupere datorată celui de-al Doilea Război Mondial activitatea acesteia fiind reluată în anul 1954. Din anul 1985, AFSV este membru al Uniunii Germane a Organizaţiilor de Cercetare Forestieră (afiliată IUFRO), iar din anul 2006 funcţionează ca o secţiune independentă a acesteia. În prezent, asociaţia reuneşte circa 300 de membri, provenind din Germania şi din ţări vecine, reunind diferitele specializări - nu doar forestiere - ale acestora, un fapt ce asigură o diversitate de puncte de vedere, reflectată în tematicile întâlnirilor sale. În afara preocupărilor de tipologie forestieră şi geobotanică, asociaţia pune accent şi pe transferul spre practica silvică al rezultatelor cercetărilor ecologice.
Scop, program. Tematica întâlnirii curente a fost: “Limite ale gradienţilor de ariditate şi utilizare a pădurilor central-europene şi a speciilor lor de arbori” din perspectiva schimbărilor climatice, un subiect important pentru comunitatea germană, manifestat şi
1
Informaţii mai detaliate pe pagina Web a asociaţiei: www.afsv.de.
prin numărul mare de participanţi (66 germani şi 7 invitaţi români). Pregătirea excursiei - evaluarea traseului şi colectarea datelor de teren - a avut loc în anul 2014, fiind finalizată cu publicarea unui volum2 care a servit şi drept ghid.
Deschiderea întâlnirii, în sala de conferinţe a Hotelului Timişoara din Timişoara, a debutat cu un cuvânt de bun venit al preşedintelui asociaţiei (prof. dr. Wolfgang Hetsch) şi unul introductiv al vicepreşedintelui acesteia (prof. dr. Helge Walentowski - ambii de la Universitatea de Ştiinţe şi Arte Aplicate HAWK Göttingen). După aceasta, a urmat prezentarea celor mai importante rezultate ale proiectului MAR-GINS - “Specificaţii ale valorilor prag pentru specii de arbori cultivaţi care se confruntă cu schimbări climatice” (dr. Karl Mellert - Insti-tutul Bavarez de Cercetări Forestiere), a cărui tematică este una apropiată de cea a întâlnirii. În finalul (mini)conferinţei a fost abordată tipologia pădurilor de stejari - tipul de pădure majoritar prezentat în cadrul excursiei de teren - din perspectiva informaţiilor furnizate de baza de date a vegetaţiei României (conf. dr. Adrian Indreica - Universitatea Transilvania Braşov), precum şi analiza cantitativă a speciilor indicatoare ale asociaţiilor vegetale identificate în teren (dr. Marius Teodosiu - INCDS „Marin Drăcea”, prof. dr. Helge Walentowski). 2 Walentowski et al., 2015. Plants and habitats of Wooded
Landscapes in Romania. Ed. Dr. Kassel, 111 p.
Bucovina Forestieră 15(1): 117-119, 2015 Manifestări
118
Bucov. For. 15(1): 117-119, 2015 Manifestări
În prima zi a ex-cursiei de teren s-a vizitat Rezervaţia “Izvoarele Nerei” - una dintre cele şapte nominalizări seriale româneşti pentru lis-ta “Făgetele secula-re din Carpaţi”, ce urmează a fi inclusă în Patrimoniul Mon-dial al Umanităţii (UNESCO). Prezen-tarea rezervaţiei şi a cercetărilor conduse în aceasta a fost făcu-tă de către dr. Daniel Turcu (INCDS „Ma-rin Drăcea”). Atât prezentarea pădurii cât şi discuţiile ulte-rioare au avut un ca-racter pluridisciplinar - climă, substrat ge-ologic, sol, istoricul vegetaţiei, compozi-ţia fitocenozei, carac-tere auxometrice ale arboretului, procese ecosistemice, mana-gement, abordare ce a constituit o constantă pentru toate obiecti-vele vizitate în urmă-toarele zile.
Următoarea zonă de interes vizitată
a fost cea a Cazanelor Mari (lângă Dubova), respectiv porţiunea sudică a Munţilor Almăj, o zonă cu o diversitate specifică ridicată, in -cluzând specii rare sau endemite locale şi re -gionale (elemente floristice submediteraneene, ilirice şi balcanice), şi tipuri specifice de ve-getaţie lemnoasă (păduri submediteraneene şi comunităţi de şibliac).
Pentru ziua a treia a fost ales un traseu situat
în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, în vecinătatea Băilor Herculane: arboretele re-licte de pin negru de Banat (Pinus nigra subsp.
banatica) care cresc pe calcarele şi pe pantele
abrupte ale Domogledului. Prin diversitatea ri-dicată (cea mai mare din această zonă), prin rezistenţa la condiţii extreme (inclusiv secetă) sau prin aspectul particular, amintind de zona mediteraneană, arboretele au reuşit să trezeas-că un interes special tuturor participanţilor. În Rezervaţia Izvoarele Nerei (Foto: Ion Barbu)
119 Teodosiu et al. Întâlnirea AFSV în România, 20-26 iunie 2015 ...
A cincea zi a excursiei a avut în obiectiv ar-borete de amestec (cer, gârniţă, fag, carpen) gospodărite din sudul Munţilor Zarandului, considerate - în perspectiva unor scenarii vi-itoare incluzând diferite schimbări climatice - drept o posibilă “vegetaţie naturală potenţia-lă” la nivel de landşaft. Pentru posibile analize comparative, dr. Any-Mary Petriţan (INCDS „Marin Drăcea”) a prezentat o serie de conclu-zii rezultate din studiul unei păduri primare din zonă (Runcu Groşi).
În ultima zi cu activităţi de teren atenţia s-a concentrat asupra pădurilor din Podişul Tran-silvaniei (Dealurile Mediaşului), respectiv asupra rolului cenotic al fagului în cadrul ar-boretelor de amestec din etajul colinar, precum şi a influenţei managementului silvic asupra caracterului actual
al vegetaţiei şi con-servarea naturii prin reţeaua Natura 2000.
În afara tematicii de profil, programul excursiei a cuprins şi o serie de obiecti-ve culturale, precum vizitarea Sibiului - capitală culturală europeană în anul 2007 - sau a biseri-cii evanghelice for-tificate din Biertan (una dintre primele localităţi de saşi din Transilvania), datând din secolul XII.
Concluzii. În afara abordării originale a schimbărilor climatice, printr-o localizare a unui scenariu climatic la nivelul zonei studi-ate (clasica “substituire spaţiu-pentru-timp”), abordarea propusă de AFSV a însemnat şi o privire mai atentă asupra caracteristicilor şi a diversităţii asociaţiilor vegetale din vestul ţă-rii care, alături de Dobrogea, constituie zonele cele mai complexe din punct de vedere fitoce-notic din ţară.
Pentru o Românie a profesioniştilor, asocie-rea colegilor germani, care văd în vegetaţie în general şi în pădure în mod particular nu doar o meserie, ci şi o pasiune - nealterată de ruti-na zilnică a muncii într-un domeniu apropiat - poate constitui şi un exemplu. În ţările cu o tradiţie democratică mai îndelungată, asociaţi-ile profesionale create în vederea promovării schimburilor de idei, a îmbogăţirii orizontului membrilor săi în diferite domenii sau chiar a asumării unor opinii la nivelul societăţii sunt sinonime stării de normalitate. Fără a mai ţine cont de faptul că acestea sunt “organisme” vii, ce cultivă ierarhii reale şi relaţii inter-indivi-duale la a căror bază se află o recunoaştere omestă a valorilor.
Arboret de amestec din Munţii Zarandului (Foto: Adrian Indreica)
Autori.Marius Teodosiu, Ion Barbu - Institutul Naţional
