GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
PARTICULARIT
ILE ELEMENTELOR CLIMATICE
Ş
I ROLUL LOR ÎN INDIVIDUALIZAREA
RII LOVI
Ş
TEI
Simona-Elena MIH ESCU
Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie,
Str. Clinicilor 5-7, 400006, Cluj – Napoca, România
Abstract. - The factors which are involved in the climate formation are: the solar radiation, the general circulation of the atmosphere, the underlying surface, the relief, the hydrographic network, the vegetation, the soils and in an small percentage the human factor. The land of Lovistea, by his position in regards to the national territory (in the south-west part), by his physical characteristics, like spatial extension, types of relief, hydrography and vegetation and by land usage and distribution and extent of humanized spaces, becomes a peculiar region with certain particularities like specific topoclimates.
Cuvinte cheie: factori climatogeni, parametrii climatici, topoclimate.
1. Considera ii generale
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
(altitudine, expozi ie, masivitate, fragmentare etc.) şi care se manifest prin diferen ierea valorilor de temperatur şi precipita ii în cadrul perimetrului studiat, între zonele înalte şi cele cu altitudini sc zute. Climatul este influen at şi de re eaua hidrografic prin manifestarea unor topoclimate specifice, cu reflectare în regimul termic şi al umidit ii aerului. Vegeta ia manifest influen e asupra climatului, în special asupra bilan ului radiativ prin gradul de acoperire al suprafe ei terestre şi prin tipul de vegeta ie. Solurile, în func ie de tipologie şi folosin pot avea influen asupra climatului şi împreun cu celelalte componente ale mediului geografic contribuie la diversificarea peisajelor.
Situarea rii Loviştei, în raport cu Carpa ii Meridionali, cu rol de barier pentru masele de aer venite dinspre nord, a impus prezen a unui climat de ad post, de tip temperat continental moderat, dar cu anumite diferen ieri topoclimatice.
Pentru o mai bun analiz a componentei climatice specifice sistemului loviştean am ales ca sta ii de analiz , pe lâng cele aferente spa iului respectiv (Voineasa şi Obârşia Lotrului) şi sta ii aflate în afara spa iului de interes, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea, care se afl la o distan aproximativ egal fa de limita nordic şi sudic a rii Loviştei, (30 km), iar prin interpolarea datelor ob inute de la aceste sta ii se poate surprinde cât mai fidel particularitatea fenomenului climatic.
2. Particularit ile elementelor climatice
fizico-GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
geografice ale zonalit ii verticale şi mai pu in de altitudinea absolut , astfel c , pe versan ii cu expozi ie estic mediile temperaturii aerului sunt mai mari decât pe fundul v ilor, ca urmare a situ rii lor deasupra stratului de inversiune termic cantonat în lungul v ilor şi pe fundul depresiunii. Regiunile montane sunt aproximativ delimitate de izoterma de -6°C, în interiorul lor temperatura scade treptat pe m sur creşterii altitudinale. Luna cea mai cald , iulie, înregistreaz temperaturi diferite, în func ie de caracteristicile reliefului. Cele mai ridicate
temperaturi se întâlnesc pe Valea Oltului, 18-20°C, sc zând uşor spre
extremit ile estice şi vestice ale regiunii, ajungând la 14-16°C în zonele mai înalte. Formele variate de relief (concave, convexe), cu orientare diferit în func ie de pozi ia Soarelui şi cu direc ia dominant de deplasare a maselor de aer pot determina varia ii importante în altitudinea izotermelor.
Fig. 1. Temperatura medie multianuală în ara Loviştei
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Umezeala relativă a aerului. În cursul unui an acest parametru înregistreaz varia ii de valori. În majoritatea situa iilor minimul se realizeaz în lunile de var cele mai calde (iulie şi august), iar maximul în luna decembrie. În ara Loviştei umiditatea relativ înregistreaz valori cuprinse între 78-84%, cu uşoare varia ii, când scade spre zona sudic a regiunii. Iarna, în lunca Oltului umezeala relativ înregistreaz valori de 35-40%, iar în restul teritoriului valorile sunt ceva mai mari, 50%. Prim vara valorile sunt cuprinse între 15-20%, vara umezeala relativ a aerului înregistreaz valori foarte sc zute, 5 -10%, iar toamna se înregistreaz valori comparabile cu cele de prim var .
Nebulozitatea. Acest parametru este foarte important în caracterizarea st rii generale a climatului unei regiuni pentru c influen eaz regimul radiativ. Num rul mediu al zilelor senine este de 100 -130 pe Valea Oltului, 80 -100 în restul regiunii, în timp ce num rul mediu anual de zile acoperite este de 140 -160 pe Valea Oltului, 160 -180 în restul depresiunii şi peste 200 în zonele montane. Nebulozitatea are valori variabile în func ie de anotimp, dar ca medie anual , ne situ m în jurul valorii de 6 - 6,5.
Precipita iile atmosferice sunt determinate de interac iunea dintre circula ia general a atmosferei şi caracteristicile locale ale suprafe ei active. Limitele generale între care se încadreaz acest paramteru este de 500 - 600 mm în lungul V ii Oltului, valori mai ridicate pe Valea Lotrului 800 -1000 mm, chiar 1200 mm în zonele cele mai înalte.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Fig. 2. Precipita iile medii multianuale în ara LovişteiPresiunea atmosfericăare valori cuprinse între 860 mb la Obârşia Lotrului, 950 mb la Voineasa, 965 mb la Sibiu şi 988 mb la Râmnicu Vâlcea. Se poate observa o interdependen între valoarea temperaturii aerului şi cea a presiunii atmosferice, valori direct propor ionale.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
de varia ie a calmului în cursul anului se pot stabili mai multe tipuri de calm, eviden iindu-se un minim prim vara şi vara şi un maxim toamna şi iarna. Vânturile sunt mai puternice în zona de culme şi mai slabe în intensitate în zona de contact cu dealurile piemontane. Vânturile locale se produc diminea a când aerul mai rece din v i se deplaseaz spre culmile montane sub forma brizei de vale, iar seara sensul se inverseaz şi genereaz briza de munte, ceea ce poate determina inversiuni de temperatur sau eventuale r ciri în v i şi pe fundul depresiunii.
3. Topoclimate specifice rii Loviştei
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
III, nr.
2 /
2009
geographianapocensis.acad-cluj.ro
4. Concluzii
Privit prin prism regional , climatul rii Loviştei apare ca un component important al sistemului regional şi manifest caracteristici deosebite fa de regiunile învecinate în ceea ce priveşte parametrii climatici. Factorii climatici sunt cei care îşi pun amprenta asupra oric rui tip de peisaj geografic şi conduc la manifestarea unui climat aparte, de ad post, de tip temperat continental moderat. Predomin îns caracteristicile climatului montan, submontan şi de deal, cu uşoare inversiuni termice în Valea Oltului şi în fundul bazinetelor depresionare (Brezoi-Titeşti) şi împreun cu particularit ile topoclimatice specifice dezvolt un cadru propice manifest rii activit ilor umane.
BIBLIOGRAFIE
BADEA, L. (2007), Depresiunea Loviştei. Studiu de geografie, Edit.
Universitaria, Craiova.
DEZSI, ŞT. (2006), ara Lăpuşului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca.
POP, GR. (2006), Carpa ii şi subcarpa ii României, Edi ia a II-a, revizuit şi ad ugit , Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca.
