„Revista român de sociologie”, serie nou , anul XXVII, nr. 3–4, p. 227–241, Bucureşti, 2016
Creative Commons License Attribution-NoDerivs CC BY-ND
PENITENCIAR
LUCIAN ROTARIU*
ABSTRACT
BEEING FREE: HABBITS AND DAILY BREAKOUTS IN PRISON ENVIRONMENT
Prison is the last possible destination for a humanistic society where the community exert its social, moral and normative borders. A total institution that offers a low mobility and a diminished level of freedom may have contrary effects towards society expectations. Neutralizing the individual for limited periods cannot be sufficient in a society of communication and openness towards others. This utopian society may be considered a social mirror that reflects the failure of the community to accommodate and operate human adaptability. The concepts of freedom, family, visit and imprisonment routine are transposed to a qualitative analyze after interviewing 37 inmates from Bucharest-Jilava Penitentiary.
Keywords: prison, freedom, visit, penitentiary politics, expectations after release.
Libertatea este unul dintre cele mai abstracte concepte înv ate, aprofundate şi ideologizate de om. Ea poate cuprinde st ri, sentimente, tr iri, activit i opera ionalizate de mediul penitenciar şi nu numai. Nevoia de control a unui grup de oameni, unii asupra altora, nevoia lor de previzibilitate în ac iuni, dorin e, principii şi moduri de a convie ui ofer acestui concept o latur sensibil de diferen iere între un ideal tip şi opusul acestuia.
Ce efecte şi contraefecte, precum şi cum s-ar descrie ca ideal tip acest proces de socializare şi resocializare institu ionalizat , care este importan a şi rolul penitenciarului în via a cotidian a unui de inut cât şi a spa iului din care acesta este sustras (societatea) sunt curiozit i şi întreb ri justificabile atât din partea unei st ri de libertate, prin dorin a de a contrabalansa şi minimaliza ac iunile antisociale (cel pu in cele cu un grad mai mare de vizibilitate), cât şi din partea unei st ri
*
Doctor în sociologie şi cercet tor în cadrul Centrului de Cercetare şi Inova ie în Servicii Sociale din cadrul Facult ii de Sociologie şi Asisten Social , Universitatea din Bucureşti; e-mail:
privative de libertate, prin modul în care aceasta rezist sau cedeaz propriilor îngr diri ale principiilor şi modurilor de a privi şi desf şura via a cotidian . Obiectivele principale ale studiului prezent au fost reprezentate de: a. identificarea
percep iilor persoanelor aflate în deten ie asupra vie ii de familie în func ie de: i. regimul de deten ie; ii. vârst ; iii. durata pedepsei; iv. educa ie; v. trecut infrac ional;
b. descrierea unei zile din via a unui de inut, la nivel de atitudine, comportament,
precum şi activit ile pe care le desf şoar . Descrierea modului în care se desf şoar vizitarea de inu ilor de c tre familie, cu referire atât la vizita la mas , cât şi la cea realizat în cadrul unui spa iu delimitat cu un dispozitiv de separare.
METODA, TEHNICA ŞI SPECIFICAREA UNIT ILOR STUDIATE
În acord cu obiectivele formulate, cercetarea este de tip calitativ. Cercetarea calitativ presupune o „abordare interpretativ şi naturalist ” (Denzin et al., apud Chelcea 2004, 72), care „construieşte o imagine holist şi complex ” prin analiza cuvintelor şi punctelor de vedere ale subiec ilor (Creswell apud Chelcea, 2004, 74), privind anumite aspecte mai comune sau mai neobişnuite din via a acestora. Acest tip de cercetare implic studierea „lucrurilor în mediul lor natural, încercând s interpreteze fenomenele în termenii semnifica iilor pe care oamenii le investesc” (Chelcea, 2004, 72). Aceste note descriu caracterul exploratoriu, deschis c tre semnifica iile oferite de responden i (Chelcea, 2004, 72).
Cercetarea va utiliza ancheta sociologic pe baz de interviu. Ancheta sociologic este caracterizat ca având „un caracter neexperimental, cu un grad relativ sc zut de control al cercet torului asupra variabilelor analizate” (M rginean apud Chelcea, 2004, 175). Interviul presupune ob inerea, „prin întreb ri şi r spunsuri, a informa iilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verific rii ipotezelor sau pentru descrierea ştiin ific a fenomenelor socioumane” (Chelcea, 2004, 297). Totodat , în realizarea acestui studiu vom utiliza metoda observa iei. Aceast metod va permite redarea unor informa ii utile privind rela iile institu ionale privite ca atitudini şi comportamente ale cadrelor fa de persoanele private de libertate.
Popula ia investigat este reprezentat de persoanele aflate în deten ie în cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava. Lotul investigat a fost format din 38 de persoane private de libertate. Profilul responden ilor a variat în func ie de: vârst (22 ani–59 ani), regim de deten ie (semideschis şi deschis), pedepse (omor, tâlh rie, furt, delapidare, înşel ciune), recidiv (recidivişti şi non-recidivişti), status marital (c s tori i, nec s tori i, concubinaj, divor a i), vizite (vizita i, nevizita i), beneficierea vizitelor conjugale (beneficiari şi non-beneficiari), implicarea în cadrul activit ilor desf şurate în penitenciar (implica i, neimplica i) şi educa ie (f r şcoal , gimnaziu, profesional , liceu şi universitate).
Profilul responden ilor:
Vârst Educa ie Stare civil Condamn ri
anterioare Regim deten ie
S1 – – – – –
S2 38 ani doctorat c s torit nu semideschis
S3 44 ani facultate c s torit nu semideschis
S4 23 ani 6 clase concubinaj nu semideschis
S5 29 ani facultate
nefinalizat nec s torit nu semideschis
S6 44 ani liceu c s torit da semideschis
S7 29 ani 10 clase concubinaj nu semideschis
S8 48 ani liceu divor at nu semideschis
S9 39 ani şcoal
profesional concubinaj da semideschis
S10 45 ani facultate concubinaj da semideschis
S11 39 ani 6 clase concubinaj nu semideschis
S12 47 ani şcoal
profesional c s torit da semideschis
S13 34 ani facultate divor at nu semideschis
S14 26 ani 10 clase nec s torit da semideschis
S15 29 ani şcoal
profesional nec s torit nu deschis
S16 59 ani facultate c s torit nu deschis
S17 30 ani liceu c s torit şi rela ie
extraconjugal nu semideschis
S18 46 ani 10 + 2 clase concubinaj da semideschis
S19 36 ani 10 clase concubinaj da semideschis
S20 43 ani master c s torit nu deschis
S21 46 ani facultate nec s torit nu deschis
S22 30 ani liceu nec s torit nu deschis
S23 35 ani 2 clase c s torit da semideschis
S24 37 ani şcoal
profesional concubinaj da semideschis
S25 49 ani 11 clase c s torit da semideschis
S26 34 ani 4 clase concubinaj da semideschis
S27 36 ani liceu
economic concubinaj da semideschis
S28 52 ani liceu concubinaj da semideschis
S29 29 ani an III
facultate concubinaj – semideschis
S30 48 ani facultate c s torit da deschis
S31 – – concubinaj – –
S32 46 ani liceu c s torit – –
S33 – – – – –
S34 28 ani facultate concubinaj nu semideschis
S35 46 ani 10 clase nec s torit nu semideschis
S36 25 ani 5 clase concubinaj da semideschis
S37 40 ani liceu c s torit nu deschis
S38 – – – – –
LIMITE ŞI RISCURI
Cercetarea de tip calitativ are un grad sc zut de generalizare, exceptând situa ia în care lotul investigat se transpune într-o propor ie majoritar sau integral cu referin a social analizat .
Utilizarea unor spa ii variate (s li de curs, curtea interioar , cabinetul psihologului şi al asistentului social, biblioteca etc.), pentru a conduce interviurile, poate implica lipsa omogenit ii asupra stimulilor externi implica i. Aceast diversitate nu ofer posibilitatea de a delimita impactul mediului de atitudinile, comportamentele şi ideile men ionate de participan i.
Recrutarea responden ilor a fost în mare parte asigurat de c tre angaja ii institu iei. Profilul acestora este reprezentat predominant de indivizi care au beneficiat în mod frecvent de recompense, care erau vizita i şi p strau un contact uzual cu mediul exterior. Acest aspect nu permite utilizarea într-un sens extins a rezultatelor asupra întregului aparat şi sistem institu ional din mediul penitenciar investigat.
În decursul studiului au existat situa ii în care participan ii erau reticen i în a oferi detalii considerate ca fiind sensibile în contextul execut rii pedepsei. Astfel de atitudini s-au reg sit cu prec dere în cuprinsul temelor: în cuprinsul condi ii, drepturi, comportamentul personalului angajat şi a altor persoane private de libertate. Totuşi, au existat situa ii în care subiec ii au utilizat participarea la interviu ca un mijloc de a comunica cu mediul extern prin descrierea în detaliu a subiectelor abordate.
R spunsurile au fost notate în timpul discu iei cu participan ii. Lipsa posibilit ii de a înregistra audio interviurile afecteaz calitatea transcrierilor, în special calitatea informa iilor pentru care a fost necesar o descriere am nun it .
CE ÎNSEAMN A FI LIBER
private de libertate, aflate în centre de interes opozabile, nu şi-au creat un mediu neutru de interac iune. Acest aspect poate explica lipsa reciproc de încredere şi lipsa unui comportament dezirabil în anumite conjuncturi din partea ambelor p r i.
A fi liber înseamn a adera la o comunitate. Comunitatea red individului spa iul fizic şi virtual pentru a se manifesta. În lipsa unor leg turi sau în prezen a unor leg turi slabe sociale, individul îşi pierde involuntar capacitatea de a alege. Comunitatea fizic poate desemna rolurile şi identit ile sociale expuse individului, în timp ce comunitatea virtual , în sensul de totalitate a simbolurilor de rol acceptate sau la care se expune, red spa iul şi posibilit ile ideologice de exprimare.
Expresia libert ii se poate manifesta doar prin interac iune. Interac iunea poate fi direct , în momentul realiz rii leg turilor sociale fizice prin utilizarea unui comportament propriu-zis, şi indirect , prin utilizarea unor comportamente fizice ca r spuns la cerin e şi aştept ri micro- şi macrosociale, şi virtual , atunci când individul îşi formeaz atitudini şi convingeri ca r spuns al raport rii la grupul de aderen .
Conceptul de alegere în momentul interac iunii devine utilizabil dac îndeplineşte urm toarele condi ii:
1. autoritatea grupului şi/sau a persoanelor cu care interac ioneaz un
individ nu este exprimat într-o form centralizat , în care unul sau mai mul i indivizi traseaz aştept rile şi comportamentele celorlal i;
2. diferen ele de status economic şi social nu produc în mod direct sau
indirect forme de constrângere asupra membrilor grupului;
3. comunicarea şi medierea informa iilor între persoane se realizeaz
bidirec ional;
4. comportamentul, atitudinile şi convingerile rezultate în urma interac iunii
au un grad redus de predictibilitate;
5. rezultatele interac iunii se constituie într-un cadru atemporal, în
momentul ac iunii sau într-o perioad ulterioar . Cadrul atemporal este reprezentat de lipsa unui spa iu delimitat de timp, spre exemplu aderarea la un principiu, la o ideologie, la sensuri de interpretare etc. Timpul prezent şi viitor este reliefat de utilizarea rezultatelor interac iunii pentru formarea unor atitudini şi comportamente de moment sau ulterioare.
A fi liber înseamn a te expune la roluri şi aştept ri variate. Diversitatea asigur posibilitatea de a alege. În lipsa ei comportamentul devine predictibil şi f r inten ionalitate. Diversitatea nu implic opozabilitate, ci alternative de conduite, reac ii şi atitudini. În momentul în care se reg sesc st ri şi roluri contradictorii, alegerea ar implica o form de constrângere asupra membrilor sau comunit ii.
Structura conceptului de libertate cuprinde urm toarele elemente (model ipotetic):
1. o alegere efectuat ;
2. în cadrul unui grup restrâns sau a unei comunit i extinse; 3. în urma utiliz rii unei forme de interac iune (direct , indirect ); 4. ce ofer o predictibilitate redus ;
5. realizat în lipsa unei constrângeri;
6. cu privire la o ac iune prezent , ulterioar sau atemporal ;
7. prin expunerea la o diversitate neopozabil principiilor adoptate de
comunitate;
8. finalizat prin adoptarea unei atitudini, convingeri sau a unui comportament.
O ZI OBIŞNUIT ÎN PENITENCIAR
Contextul cotidianului: spa iul este configurat la minimum 6 metri p tra i şi este dispus în forme variate de m rime; de la 5–6 pân la 20–25 de persoane în aceeaşi incint prev zut cu o uş metalic , gratii exterioare şi interioare la geamuri, paturi din fier supraetajate în calupuri de câte 3, cu un spa iu sanitar, mobilier redus, cu posibilitatea de a beneficia de dispozitive radio-tv (maximum dou în camer , în prezent) şi de un abonament la televiziunea prin cablu, 1–5 frigidere pentru buna depozitare şi men inere a hranei primite din partea familiei sau a altor beneficiari, în timpul iernii un program de c ldur , iar în timpul verii aerisire natural prin deschiderea ferestrelor.
condi ii, vârsta). Pentru a exercita o form de autoritate nu este necesar îndeplinirea simultan a celor trei factori men iona i; extrapolarea unuia fiind suficient pentru a capacita şi a dispune de o form de autoritate sau, într-un mod pragmatic, identificarea unei caracteristici apreciate pozitiv poate asigura în anumite limite dispunerea celorlalte. O persoan care a fost condamnat anterior sau care şi-a format un prestigiu prin implicarea în cadrul unor ac iuni cu caracter violent ar putea s -şi asigure un confort economic şi s dispun de resurse peste media disponibil . Totuşi, în situa ii particulare, aceste caracteristici pot fi înlocuite cu succes de abilit i de comunicare, inteligen , mediere sau, în cazuri excep ionale, de o autoritate moral (reprezentan i ai unor culte religioase, politice, educa ionale considerate modele culturale în spa iul exterior).
Camerele sunt interconectate printr-un hol îngust ce permite deplasarea simultan a dou persoane. Un hol desemneaz şi delimiteaz o sec ie care poate fi compus dintr-un num r de 3–12 camere (num r aproximat) şi este dotat cu telefoane. Sec ia poate cuprinde un club ce reprezint un spa iu destinat activit ilor socio-educative, unde cadrele specializate sau anumi i profesionişti pot desf şura cursuri, calific ri, concursuri sau unde persoanele private de libertate pot desf şura activit i recreative, culturale, de manufacturare sau de creativitate (scrierea la revista cu circuit închis a penitenciarului, redactat de mân ). În fiecare sec ie se reg sesc birouri ale cadrelor. Psihologi, asisten i sociali, educatori împart, de cele mai multe ori în num r de 2 sau 3, câte un spa iu alocat. O parte din aceştia au o conforma ie profesional militar şi au parcurs ulterior cursuri de specialitate. În cap tul holului, aproape de intrarea în sec ie, se reg seşte o parte din personalul de la paz şi protec ie. 3–4 cadre supravegheaz sec ia. De dou ori pe zi efectueaz apelul. Apelul reprezint verificarea fiec rei camere în func ie de anumi i indicatori, de la igiena p strat în camer , pân la observarea anumitor probleme existente.
Fiecare sec ie dispune de o curte de aer, un spa iu delimitat printr-un gard aflat în proximitate, unde persoanele private de libertate au posibilitatea de a desf şura activit i în aer liber (alergat, exerci ii fizice, discu ii), într-un timp limitat în func ie de regimul desemnat. În exteriorul corpului de imobile destinat sec iilor, se reg sec spa iile administrative, popota (pentru cadre), incinta amenajat pentru vizit , camera destinat vizitei conjugale (amenajat în perimetrul de paz în proximitatea unor sec ii), un parc amenajat pentru copii, destinat programelor de vizit între ta i şi copii, o bibliotec şi o sec ie de calculatoare, un spa iu de cult religios şi diferite centre de paz (foişor, centru de verificare intrare-ieşire, control terorist, interven ii rapide).
V rog s descrie i o zi obişnuit din via a dvs. în penitenciar:
6–6:30 trezirea, paturile, cafea/ceai, se face curăenia în cameră, la 7 apelul,
după se deschid uşile – unii la aer, al ii table-şah, la 11 suntem băga i în camere – masa de
prânz, 14 se deschid uşile, al ii merg la cursuri, intrăm în cameră 19:00 apelul, activitate
interioară – TV, stingerea (S3, 44 ani, facultate, c s torit, regim semideschis).
Te trezeşti la 7, pregăteşti camera de apel, intră majorul, te ceartă pu in, după
aceea te mai odihneşti, se deschid uşile, începe gălăgia, pe la 11 se închid uşile pentru
masă, eu mă duc la muncă 8–10–12, ore depinde de nevoile lor (S5, 29 ani, facultate
nefinalizat , nec s torit, regim semideschis).
Foarte plicitisitoare. Ne facem patul, igiena, „tron” după apel (pentru a nu crea o
situa ie indezirabilă se utilizează closetele după apel), mai dormim, se deschid uşile, ne
spălăm, ne îmbrăcăm, ne ducem la al ii în cameră, table, şah, remi, discutăm, când
discutăm despre afară ne sim im liberi, (discutăm) despre întâmplări din penitenciar (S19,
36 ani, 10 clase, concubinaj, condamn ri anterioare, regim semideschis).
O zi obişnuit din via a unei persoane private de libertate în spa iul carceral ar putea fi descris ca fiind o rutin . O rutin stabilit institu ional prin regulamentul de ordine interioar (trasarea unor activit i specifice pentru a asigura un minimum de igien şi a asigura un control relativ asupra activit ilor desf şurate în camer ), prin autoritatea exercitat de personalul angajat în penitenciar (aceştia pot stabili sarcini şi cerin e specifice, în special în cazul în care persoana privat de libertate este înscris într-un program socio-educativ sau în cadrul unei activit i lucrative), prin spa iul locativ limitat şi totodat prin intermediul tr s turilor sociale disponibile. Tr s turile sunt interac iuni mediate de: ierarhizare formal şi informal între colegi de camer , sec ie, unitate; de o capacitate de a sintetiza şi conceptualiza informa ii; de starea de recidiv a celor implica i; de expunerea la mediul exterior (prin vizite şi p strarea unei leg turi cu membrii familiei sau cunoscu ii); şi de obiective privind continuitatea sau stoparerea activit ilor pentru care au fost condamna i anterior.
Evadarea din cotidian
(O zi mai pu in obişnuită) Mă iau gândurile că nu are mâncare (cu referire la
concubină) (S7, 29 ani, 10 clase, concubinaj, regim semideschis).
(O zi mai pu in obişnuită) Să te trezeşti odată că te mu i, se poate întâmpla orice
(S9, 39 ani, profesional , concubinaj, condamn ri anterioare, regim semideschis).
(O zi mai pu in obişnuită) Când ies la câte un curs, la o vizită (S14, 26 ani,
10 clase, nec s torit, dosare cumulate, regim semideschis).
O zi mai pu in obişnuit în spa iul carceral implic în primul rând o detaşare de rolul de puşcăriaş, ho , de inut.
Detaşarea poate fi realizat prin:
1. factori previzibili externi, comunicarea cu mediul social de provenien
(familia, prieteni, cunoştin e) sau al unor persoane din exterior (organiza ii caritabile, culte religioase, formatori profesionali etc.), prin intermediul unei interac iuni directe (vizite, programe sociale) sau prin utilizarea unor mijloace de comunicare (telefon, coresponden poştal );
2. factori previzibili interni, prin asigurarea particip rii la o activitate
educativ , lucrativ (în exteriorul penitenciarului) sau prin participarea la activit i cu un grad redus de repetabilitate, organizate de c tre persoanele private de libertate;
3. factori imprevizibili externi şi interni prin intermediul c rora identitatea
de ho este pentru o perioad limitat de timp întrerupt .
Programele educative şi structura de organizare a rela iilor stabilite pentru persoanele private de libertate ar fi recomandabil s in cont de capacitatea lor de a se distan a de rolul şi identitatea oferit în spa iul carceral. În m sura în care de inu ii se vor identifica cu rolul atribuit, se vor crea aştept ri antagonice.
VIZITA
Vizita este un spa iu de tranzit între dou lumi sociale diferite, mediate de comunitatea extins prin intermediul penitenciarului. Persoanele private de libertate au posibilitatea de a se expune informa iilor din exterior, oferite de proximitatea lor social , în timp ce vizitatorii au posibilitatea de a men ine o rela ie palpabil cu aceştia. Ambele lumi, înainte şi dup aceasta, sunt destructurate. Pedeapsa construieşte artificial roluri şi sintagme noi atât pentru rolurile familiale, profesionale şi secundare ale de inutului, cât şi asupra celor cu care acesta îşi formase rela iile. Rela iile se schimb fundamental nu doar prin prisma imposibilit ii de a alege un spa iu fizic, temporal, pentru a consuma o identitate atribuit (de frate, so , prieten, concubin), dar mai ales prin fixarea unei noi identit i, o identitate secret , care se exprim doar în incinta spa iului carceral. În momentul vizitei, identitatea secret particip pasiv pentru a putea dezvolta rela ii de suport între identitatea anterior format şi cei cu care ea comunic . Identitatea secret se refer la totalitatea atributelor comportamentale, de limbaj, atitudinale, formate prin intermediul penitenciarului. Aceasta poate varia indiferent de procesul de etichetare din exterior şi se poate exprima în grade diferite, în func ie de modul de adaptare la via a din penitenciar.
Mă sensibilizează la vizită. Uităm tot (indiferent cine vine – familie, prieteni),
uităm că suntem aici, (e) ca la o terasă. Când te anună(gardienii despre vizită, chiar dacă
ştia anterior de programarea vizitei de la rudele sale) ai o bucurie, ai o nerăbdare. Trece
foarte greu timpul (aşteptând vizita). Ne pregătim, bărbierim, să ne vadă familia cât mai
ok, să creadă că avem de toate, să nu-i facem să sufere (S19, 36 ani, 10 clase, concubinaj,
condamn ri anterioare, regim semideschis).
(Vizita) Cel mai bun lucru din via a penitenciarului. Relaxare totală, te sim i în
largul tău (S1, nu a oferit date socio-demografice).
Foarte bună. ii legătura cu familia. Po i să- i ii copiii în bra e. Ui i pe moment
că eşti la puşcărie (S18, 46 ani, 10+2 clase, concubinaj, condamn ri anterioare, regim
semideschis).
Putem să ne vizităm familia, copiii, vizita la masă e foarte bună, la închişi era
greu (S7, 29 ani, 10 clase, concubinaj, semideschis).
Cea mai aşteptată zi din săptămână (S13, 34 ani, facultate, divor at, regim
semideschis).
Bună, te ajută să men ii legătura cu exteriorul. La telefon ştii că e undeva unde nu
po i ajunge (S5, 29 ani, facultate nefinalizat , nec s torit, regim semideschis).
asupra rela iei de familie, de prietenie, profesional etc. O parte din persoanele private de libertate înva s -şi seduc vizitatorii pentru a se asigura de un sprijin din partea acestora pentru o perioad cât mai mare de timp.
Persoanele care au experimentat un regim de securizare mai restrictiv (închis, de maxim siguran ) apreciaz într-o propor ie mai mare condi iile din timpul vizitei, în compara ie cu cei care nu au experimentat alt regim unde vizita se def şura cu un dispozitiv de separare. Scoaterea dispozitivului de separare prin accederea la un regim mai pu in restrictiv apropie de inutul de libertate.
Roluri principale ale vizitei:
1. Men ine o form direct de interac iune cu familia. 2. Asigur suport economic persoanelor private de libertate.
3. Fidelizeaz şi accentueaz rolurile sociale atribuite anterior intr rii în
penitenciar.
4. Creeaz o leg tur de moment cu mediul exterior printr-un schimb de
informa ii.
5. Gestioneaz şi asigur o organizare social a familiei sau a grupului de
provenien .
Roluri secundare ale vizitei:
1. Motiveaz persoana privat de libertate s se înscrie în programe
ocupa ionale pentru a beneficia de recompense şi a se elibera înainte de termenul stabilit.
2. Ofer o securitate fizic persoanei private de libertate în penitenciar. 3. Ofer prestigiu persoanei private de libertate în cadrul camerei, în m sura
în care aceasta va dispune de anumite bunuri (alimente, haine, bunuri de uz general).
4. Favorizeaz men inerea sau schimbarea comportamentelor anterioare
adoptate de c tre de inut. În m sura în care structura social se schimb , acesta va avea posibilitatea fie de a-şi continua activit ile infrac ionale, fie de a urma c i legitime. Acestea pot varia în func ie de obiectivele grupului de referin al persoanelor care îl viziteaz (familie, prieteni, membri ai unui grup profesional, religios, sportiv etc.)
5. Permite şi favorizeaz realizarea unor schimburi economice şi de bunuri
între persoanele private de libertate.
Efecte negative ale vizitei:
1. Crearea unor leg turi slabe, disimulate, între vizitatori şi vizita i, prin
raportarea şi adaptarea persoanei private de libertate la starea de vulnerabilitate în care se reg seşte.
2. Crearea unui spa iu greu controlabil privind introducerea de obiecte
3. Supunerea persoanelor vizitatoare la constrângeri de ordin fizic şi psihic
atât prin intermediul controlului terorist, cât şi prin presiunile exercitate de c tre persoanele private de libertate.
4. Implica ii de ordin psihosocial asupra minorilor care particip . 5. Costuri economice efectuate de vizitatori.
FAMILIA
Familia este singurul subiect abordat în cadrul studiului, pentru care, la nivel de opinie, a existat un consens. Familia este totul, este principala form de referin şi de conexiune cu exteriorul.
Ce reprezint familia pentru dvs.? Ce considera i c ar trebui s fac familia pentru dvs. în timpul perioadei de privare de libertate?
Totul. Îmi doresc foarte mult să ajung să-mi ajut mama. Tata a luat-o pe un drum
greşit; (familia) cam face tot, mă ajută foarte mult (S4, 23 ani, concubinaj, regim
semideschis).
Tot. Să mă sus ină mai mult (material şi moral). Să mă încurajeze, să-mi ridice
moralul (S8, 48 ani, liceu, divor at, regim semideschis).
În momentul de faă mi-am dat seama că e totul acum. Să fie ei puternici, să aibă
tot, să nu se chinuie să muncească pentru mine. Chiar dacă nu mă căutau, nu aveam nimic
să le reproşez (S14, 26 ani, 10 clase, nec s torit, mandate contopite, regim semideschis).
Totul, mai ales acum că îmi acordă timpul respectiv, îmi dau o a doua şansă. Să
ină legătura cu mine şi să vină la mine. Dacă nu ar veni la mine cred că mi-aş schimba
comportamentul, mai nervos, agitat (S19, 36 ani, 10 clase, concubinaj, condamn ri
anterioare, regim semideschis).
Leg tura cu p rin ii se întoarce, la nivel simbolic, la timpul copil riei, la o dependen fizic , emo ional , unde rolurile şi aştept rile erau stabilite de c tre p rin i sau de c tre modelul de autoritate urmat. În lipsa unei vie i sociale paralele (profesionale, apartenen a la un grup secundar), so ia, copiii devin, în forme variate, centre simbolice de cult şi de venerare.
mai probabil, singurul suport economic, afectiv şi moral. Dar poate mai importante decât acest suport sunt planurile şi obiectivele centrifugate în jurul lor. F r raportarea la o familie, via a social tr it dup eliberare prezint şanse sc zute de adaptare, în lipsa altor alternative.
AŞTEPT RI ŞI OBIECTIVE DUP ELIBERARE
Ce aştept ri şi obiective ave i dup eliberare?
Via a mea s-a schimbat radical. Am avut iluzia că depind de al ii, dar depind de
mine. Via a e frumoasă, are şi alte căi (S9, 39 ani, profesional , concubinaj, condamn ri
anterioare, regim semideschis).
Să stau cu familia mea mai mult, să plec într-un concediu. Să fiu singur cu familia,
simt nevoia... asta mă ine liniştit aici (S6, 44 ani, liceu, c s torit, condamn ri anterioare,
regim semideschis).
Mi-am distrus via a. Sper să o iau de la capăt (S13, 34 ani, facultate, divor at,
regim semideschis).
Să-mi întemeiez o familie. Să fac copii. La arest concubina era însărcinată şi a
făcut avort spontan (S19, 36 ani, 10 clase, concubinaj, condamn ri anterioare, regim
semideschis).
Să-mi iau copilul de la Protec ie. Să merg la Barcelona, să cer aloca ia pentru
copil. Am unul născut în Spania, altul în Italia (S23, 35 ani, 2 clase, c s torit, condamn ri
anterioare, regim semideschis).
Vreau să vând tot şi să mă stabilesc în altă parte. Numai corup i! Pentru că sunt
recidivist m-au arestat! (S24, 37, profesional , concubinaj, condamn ri anterioare, regim
semideschis).
Obiectivele precizate de persoanele intervievate conduc predominant la o stare şi structur social avut anterior perioadei de exercitare a pedepsei. Fie c obiectivele acestora desemneaz aspecte prosociale, de tipul accederii la resurse economice prin mijloace legitime, redobândirea rela iilor intrafamiliale, evitarea revenirii în spa iul carceral, fie c acestea sunt identificate de continuarea şi diversificarea carierei infrac ionale, penitenciarul reprezint un filtru al propriilor aştept ri, un spa iu de sl bire a leg turilor şi o dec dere a identit ii sociale.
O PERSPECTIV DIN EXTERIORUL MEDIULUI PENITENCIAR
produce un prejudiciu unei victime. Prejudiciul este produs atât în raport cu societatea prin destabilizarea unor roluri trasate cât şi prin destabilizarea spa iului de proximitate social a victimei. În lipsa unuia dintre aceste elemente natura criminologic a unei ac iuni nu poate fi stabilit . F r existen a unei delimit ri specifice un comportament nu poate fi trecut prin filtrul legislativ; crearea unui prejudiciu, în lipsa preciz rii unei responsabilit i a unui grup sau a unui individ, nu permite o culpabilizare, iar inexisten a unui prejudiciu nu poate clarifica o rela ie dintre o victim şi un agresor.
Institu iile de exercitare a controlului pedepsei reprezint în primul rând prejudicierea societ ii şi nu a victimei. În acest context, spa iul penitenciar reprezint concentrarea maxim de putere pe care un stat o poate exercita asupra indivizilor ce-l formeaz . Rolul principal al penitenciarului din perspectiv social este reprezentat de neutralizarea pentru o perioad nedeterminat de timp a elementelor ce pot afecta stabilitatea şi ordinea. Neutralizarea este posibil prin sl birea leg turilor sociale stabilite anterior, prin dec derea rolurilor sociale anterior formate, prin trasarea unui rol generalizat: acela de a fi de inut, prin incapacitarea individului pedepsit de a decide asupra propriului corp şi prin privarea spa iului intim. Orice alt rol devine un element secundar disponibil şi limitat de resursele alocate şi de politicile adoptate, la nivel global, de c tre stat şi la nivel comunitar de c tre institu ia în sine, prin exprimarea factorilor deciden i.
Aici e iadul pe pământ. Invidie. Şmecherii pot să fie cumin i doar prin raport. Nu se
gândeşte că eşti om şi nu animal [Cu referire la unele persoane angajate în sistemul
penitenciar] (S6, 44 ani, liceu, c s torit, condamn ri anterioare, regim semideschis).
Penitenciarul este o reflec ie a comportamentelor sociale care nu se pot adapta în societate şi, într-o propor ie mult mai redus , a celor care implic înc lcarea codului penal. În func ie de evolu ia societ ii din perspectiva principiilor de conceptualizare a umanit ii şi de formarea unor noi tehnologii de supraveghere, monitorizare şi control, obiectivele actuale vor continua procesul de înlocuire a spa iului carceral cu metode alternative. Atât timp cât majoritatea infrac iunilor implic un puternic caracter social, închisoarea, în forma actual , îşi va pierde spa iul, identitatea şi mijloacele de coerci ie în detrimentul unor m suri alternative specifice într-o perioad extins de timp.
DIREC II DE RECOMAND RI INSTITU IONALE ŞI LEGISLATIVE
1. favorizarea interac iunii fizice şi a comunic rii între persoana privat de
libertate şi grupul de suport (so , so ie, mam , tat , concubin( ), copii, prieteni şi al i vizitatori). Familia şi grupul de referin reprezint principalul factor de reinser ie în comunitatea extins . Orice m sur care favorizeaz men inerea şi aprofundarea rela iilor cu mediul exterior poate conduce la diminuarea recidivei şi la o reintegrare într-un timp mai scurt în comunitate;
2. alte m suri au în vedere îmbun t iri de ordin logistic: a. externalizarea programelor socio-educative;
b. reprezentarea şi informarea persoanelor private de libertate; c. reprezentarea victimei în procesul de eliberare condi ionat ;
d. securizarea şi stimularea unui comportament adecvat al persoanelor
private de libertate fa de lucr torii din mediul penitenciar.
BIBLIOGRAFIE
1. ARSENESCU, ŞTEFAN (1905). Sistemul penitenciar şi studiu asupra închisorilor din România. Tez pentru licen , Şcoala Superioar de Ştiin e de Stat, Universitatea din Bucureşti. Bucureşti: Tipografia Aurora.
2. BANCIU, DAN (2007). Sociologie juridică. Bucureşti: Editura Lumina Lex.
3. BANCIU, DAN (2005). Crima şi criminalitatea.Repere şi abordări juris-sociologice. Bucureşti: Editura Lumina Lex.
4. BANCIU, DAN (1992). Control social şi sanc iuni sociale. Bucureşti: Editura Hyperion. 5. BASILIADE, GEORGE (2006). Criminologie comprehensivă. Bucureşti: Editura Expert. 6. CHELCEA, SEPTIMIU (2004). Ini iere în cercetarea sociologică. Bucureşti: Comunicare.ro.
7. COYLE, ANDREW (2005). Understanding prisons. London: Open University Press, p. 104–132; 8. Comisia European (2011). Rapport au Gouvernement de la Roumanie relatif à la visite effectuée en Roumanie par le Comité européen pour la prévention de la torture et des peines ou
traitements inhumains ou dégradants (CPT). [Online] Disponibil pe
http://www.cpt.coe.int/en/states/rom.htm [Accesat la data de 15 august 2014].
9. DOBRIC , PETRONEL (2010). Via a cotidian în închisoare. Putere, ierarhii sociale, sexualitate, „Sociologie româneasc ”, 8 (3), p. 24–38.
10.FOUCAULT, MICHEL [1975] (2005). A supraveghea şi a pedepsi: Naşterea închisorii. Trad. din lb. francez , postfa şi note de Bogdan Ghiu, ed. a 2-a. Piteşti: Paralela 45.
11.GOFFMAN, ERWING [1957] (2004). Aziluri. Eseuri despre situa ia socială a pacien ilor psihiatrici şi a altor categorii de persoane institu ionalizate, traducere de Anacaona Mîndril , Iaşi: Editura Polirom.
12.Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 510 din 24 iulie 2009. 13.Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
„Monitorul Oficial” nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
14.Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a m surilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. „Monitorul Oficial” nr. 514 din 14 august 2013. 15.Regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a m surilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Proiect lansat în dezbatere public emis de Ministerul Justi iei în data de 3 februarie 2014.
16.ST NIŞOR, EMILIAN (2004). Universul carceral. Bucureşti: Editura Oscar Print.
