Geographia
Napocensis
Anul II, nr.1/2008
Geographia Napocensis Anul II, Nr. 1, 2008
5
COORDONATELE ACTUALE ALE GEOGRAFIEI (II)
Pompei COCEAN
Academia Română, Filiala Cluj, Colectivul de Geografie, str. Republicii nr.9, Cluj-Napoca, România.
Quo vadis, Geographia ? ar putea întreba orice slujitor onest al
ştiin ei celor patru învelişuri terestre la acest început de secol şi mileniu, când paradigmele multor ştiin e s-au metamorfozat, când noile descoperiri, îndeosebi cele din domeniul tehnologiei informaticii, au pus la dispozi ia cercet torilor un veritabil arsenal de metode şi mijloace de acumulare, stocare, analiz şi interpretare a datelor ca niciodat astfel, când pragmatismul a eliminat orice urm de romantism din scopurile şi intele investiga iei. Sentimentul de ranforsare, de repunere în cauz , de febr creatoare încearc parc întreaga pleiad a c ut torilor de noi adev ruri, de fenomene noi, de cauzalit i înc nedescifrate, de solu ii ce se las de prea mult vreme aşteptate.
Intr-un astfel de context efervescent, generat, poate, şi de dep şirea cu bine a pragului psihic dintre milenii, Geographia nu face excep ie de la regula primenirii de sine, de la dorin a mai mult sau mai pu in m rturisit de a-şi dezm rgini în continuare orizonturile în t râmul necunoscutelor propriului domeniu. Avem în vedere, de aceast dat , fenomenele geografice de risc, hazardele şi catastrofele, a c ror frecven , r spândire şi intensitate urmeaz în ultimele decenii o curb ascendent .
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.1/2008
Geographia Napocensis Anul II, Nr. 1, 2008
6
caracter social. Fapt care nu putea r mâne f r urm ri în pozi ionarea tot mai frecvent a ştiin ei noastre în grupa ,, ştiin elor sociale”, ,,umaniste”, îndepartându-o de originile sale şi plasându-o într-o fâşie a interferen elor cu Sociologia, Demografia, Ştiin ele economice, Ştiin ele politice, ceea ce, dup opinia noastr , nu-i slujeşte pe deplin menirea.
Ca urmare, fenomenele de risc geomorfologic, hidrologic, climatic, pedologic sau biogeografic au permis trecerea de la Geografia fizic clasic , bazat pe interpret ri genetice şi evolutive dintre cele mai inedite şi surprinz toare, cu aspect fundamental, la Geografia fizic aplicat , practic , reclamat de nevoile comunit ilor umane, de strategiile de dezvoltare teritorial indiferent de scara lor de elaborare.
Concomitent îns , riscul geografic a fost identificat şi în componenta uman a învelişului geografic, omul devenind un factor generator de risc atât prin tr s turile propriei sale evolu ii cât, mai ales, prin ac iunile sale. Astfel riscurile demografice şi sociale (depopularea, îmb trânirea popula iei, feminizarea, schimbarea raporturilor etnice, analfabetizarea, delincven a social etc) se adaug celor tehnogene (poluarea aerului, solului, apelor, fonic , estetic ) determinate de ruperea echilibrului dintre in-put-urile şi out-put-urile sistemului environmental. Presiunea antropic , manifestat într-o multitudine de ipostaze, vizibile sau invizibile, directe sau indirecte, de scurt sau lung durat , a deschis o nou direc ie a investiga iilor cu rezultate dintre cele mai spectaculoase, dar şi mai utile societ ii în devenirea sa spa ial şi temporal .
Se observ , aşadar, o real şi binef c toare împrosp tare, o primenire de substan a domeniului geografic, o orientare mai pregnant ca nicicând spre cercet rile aplicative. Geografia fizicăşi Geografia umană se întâlnesc deopotriv , fiecare cu specificul şi aportul s u, f r s se concureze, ci dimpotriv , într-ajutorându-se, în câmpul fenomenelor de risc, asigurând, prin rezultatele lor, argumente ştiin ific verificate pe care
Geografia regională le va utiliza în manier integratoare în relevarea
structurii şi func iilor sistemelor teritoriale.
Toate aceste aspecte îşi reg sesc o plenar ilustrare într-o revist
