Agenda Anului Dialogului Intercultural...p8. Sprijin gratuit pentru afacerile europene...p9

wwwwww..cceennttrraass..rroo

AATTIITTUUDDIINNII

AATTIITTUUDDIINNII

EEddiiþþiiaa 44//22000088

DDiirreeccttoorr oonnoorriiffiicc:: DDoorriinn TTuuddoorraann

Coordonator de proiect: Ion Olteanu

Redactor ºef: Cristina Mastacan

Redactori: Sorana Stãnescu, Oana Vuculescu, Cristina Mastacan, Dragoº Davidescu,

Feodor Barbu

CENTRAS

Bd. Mareºal Averescu nr.17, corp.F, et.3, sector 1,

Bucureºti - România Telefon: 021 223 00 10 Fax: 021 223 00 12 e-mail: office@centras.ro Cont CENTRAS RO82 MIND 0010 0000 4397 RO01

deschis la ATE Bank România

DDiinn ccuupprriinnss::

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

2008 - Anul European al Dialogului Intercultural...p3 Dialogul Intercultural - un exerciþiu de încredere...p5

Agenda Anului Dialogului Intercultural...p8

Ambasadorii români ai Anului Dialogului Intercultural...p10 Sprijin gratuit pentru afacerile europene...p9

Cãtre instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale...p12

Programul Puzzle 2008...p16

Studiu naþional privind dialogul intercultural în Rom’nia rea-lizat de Institutul Intercultural Român...p13

Ambasadorii europeni ai Anului Dialogului Intercultural...p11

Fãrã toleranþã faþã de diversitatea culturalã nu putem vorbi despre o Europã unitã...p18

Dialogul intercultural european...p14 Facts &Figures: Un program al Uniunii Europene...p6

Bruxelles: celebrarea diversitãþii împreunã cu Ambasadorii Anului Dialogului Intercultural...p20

33

22000088 -- AAnnuull EEuurrooppeeaann aall DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

Societatea în care trãim devine din ce în ce mai multiculturalã. Unii vãd aceastã nouã realitate ca pe o comunitate interculturalã în care diversitatea etnicã ºi religioasã reprezintã un adevãrat tezaur. Alþii considerã cã Europa se transformã într-un turn Babel, un spaþiu în care domneºte confuzia, unde prea mulþi vorbesc ºi prea puþini ascultã.

Indiferent ce credem despre Europa ºi despre cei din jurul nostru, istoria a dovedit cã dialogul dintre oameni aparþinând unor culturi diferite este foarte important. 2008 a fost desemnat Anul european

al dialogului intercultur-al.

Nevoia de a-i cunoaºte ºi de a-i înþelege pe cei de lângã noi este cu atât mai imperioasã, cu cât activ-itatea fiecãruia dintre

noi devine din ce în ce mai complexã ºi presune interacþiunea cu persoane ºi organizaþii care depãºesc spaþiul tradiþional de comunicare - fie cã vorbim de graniþele statale, fie de graniþele culturale, religioase sau lingvistice. În derularea normalã a muncii noastre de zi cu zi, avem nevoie sã contactãm o organizaþie neguverna-mentalã din Maroc, sã stabilim detaliile unei întâlniri cu cineva din Georgia sau sã lucrãm, interactiv, în spa-þiul virtual, cu cineva din India. Toate acestea înainte de a participa, fireºte, la o conferinþã internaþionalã care reuneºte oficiali de pe tot globul. În astfel de momente, abilitatea de a dialoga "intercultural" se dovedeºte crucialã, iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul de lucru al partenerilor noºtri - mod de lucru impus, de multe ori, de tradiþia religioasã sau

etnicã - pot fi decisive pentru semnarea - sau nu - a contractului pe care l-am aºteptat în ultimul an.

Funcþionând ca o comunitate care încearcã sã desfiinþeze graniþele de orice fel -dintre membrii sãi, Uniunea Europeanã, a deschis, în mod susþinut, calea dialogului inter-cultural ºi s-a preocupat sã punã problema mul-ticulturalismului ºi a dialogului intercultural pe agenda fiecãruia dintre noi.

Diferenþele culturale se fac simþite în numeroase domenii, fie cã este vorba despre lib-ertatea presei, lupta împotriva discriminãrii ºi a rasismului, integrarea imigranþilor sau politica în domeniul educaþiei. De aceea, la iniþiativa Parlamentului European ºi a Consiliului European, Uniunea Europeanã a decis încã din 2006 ca anul 2008 sã fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers au fost:

- sensibilizarea europenilor faþã de importanþa dialogului;

- promovarea valorilor comune ºi a noþi-unii de respect reciproc;

- încurajarea schimburilor culturale ºi a dezbaterilor

Bugetul alocat de Uniunea Europeanã activitãþilor dedicate Anului European al

Dialogului Intercultural a fost de 10 milioane de euro.

44

Reprezentanþii Uniunii au venit astfel în întâmpinarea nevoii crescute de comunicare, pe care oportunitãþile legate de liberalizarea pieþei muncii sau de accesibilizarea condiþiilor de studiu ºi de cãlãtorie în spaþiul comunitar au creat-o. Oportunitãþi ca acestea au fãcut posibil ca într-o capitalã precum Bruxelles sau - recent, ºi Bucureºti - sã întâlneºti un melanj de religii, etnii ºi culturi, fiecare cu particularitãþile ei. Toate acestea în contextul eforturilor susþinute de a crea ºi promova conceptul "cetãþeniei europene", cu toate implicaþiile sale, în rândul populaþiei fiecãruia dintre cele 27 de state mem-bre.

Toleranþa ºi respectul nu se pot naºte decât din cunoaºterea ºi înþelegerea celuilalt. De aceea, populaþia tânãrã a reprezentat unul dintre segmentele þintã de public pe care specialiºtii Uniunii Europene l-au avut în vedere, cu atât mai mult, cu cât numãrul interacþiunilor "intercultu-rale" în rândul celor tineri tinde sã fie mai ridicat decât în rândul celorlalte categorii de populaþie. La aceastã realitate au contribuit mai ales numeroasele programe europene în domeniul educaþiei, programe care au presupus schimburi de experienþã sau vizite de lucru. Dobândirea abilitãþilor ºi a cunoºtintelor pe care le

pre-supune dialogul intercultural se va dovedi utilã tinerilor într-un mediu atât de complex, de dinamic ºi de competitiv precum cel actual.

Conform portalului www.europa.eu, baza conceptualã a Anului European al Dialogului Intercultural rezidã în Tratatul de la Maastricht ºi în Tratatul de la Amsterdam, care presupun respectarea diversitãþii culturale naþionale ºi cul-turale ºi, în acelaºi timp, consolidarea moºtenirii culturale comune.

Încã din 1990, Comisia Europeanã a implementat o serie întreagã de mãsuri care au stimulat dialogul intercultural: conferinþe acade-mice, proiecte culturale sau educaþionale în be-neficiul muncitorilor care pleacã sã lucreze într-un alt stat membru, programele Erasmus, Leonardo da Vinci, Jean Monnet sau Cultura 2000, spre exemplu.

Tema dialogului intercultural va fi conti-nuatã anul viitor prin tema "Creativitate ºi Inovaþie", care constituie urmãtorul obiectiv de comunicare al Uniunii Europene.

TTeemmaattiiccii aallee AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall rreepprreezziinnttãã oo pprriioorriittaattee ttrraannssvveerrssaallãã aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee..

PPeennttrruu aa iilluussttrraa îînn mmoodd ccoonnccrreett ddoommeenniiiillee aaccooppeerriittee îînn ccoonntteexxttuull AAEEDDII 22000088,, aauu ffoosstt sseelleeccttaattee oopptt tteemmaattiiccii pprriinncciippaallee::

CCuullttuurrãã ººii mmeeddiiaa EEdduuccaattþþiiee //ººttiiiinnþþãã M Miiggrraaþþiiee M Miinnoorriittããþþii M Muullttiilliinnggvviissmm RReelliiggiiee LLooccuull ddee mmuunnccãã

55

DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall -- uunn eexxeerrcciiþþiiuu ddee îînnccrreeddeerree

Ideea de a avea un program dedicat dia-logului intercultural bântuia de ceva timp spaþiile administraþiei de la Bruxelles. Prioritate transver-salã, care vãdeºte diversitatea contextelor ce alcã-tuiesc comunitatea europeanã, s-a considerat potrivit ca în 2008 aceastã temã sã pãtrundã mai hotãrât pe agenda dezbaterilor publice ºi în conºtiinþa cetãþenilor.

Cu un buget mic, preponderent alocat activitãþilor de comunicare ºi promovare, progra-mul Anul European al Dialogului Intercultural este un semnal. Un semnal care poate fi tradus în diferite alfabete, fiecare un alt cod de citire a pri-oritãþilor europene ºi a perspectivei ce urmãreºte relaþia dintre individ ºi comunitate. Pentru organi-zaþiile neguvernamentale, aceste orientãri nu pot fi indiferente, fie pentru a fi supuse unei analize critice, fie pentru a ghida proiectele viitoare.

Dacã e sã privim programele de finanþare care au printre obiective sau criterii de acordare a finanþãrii promovarea dialogului intercultural, harta astfel desenatã va indica cultura, educaþia ºi relaþiile internaþionale ca domenii prioritare. Aruncând o ocheadã ºi politicilor culturale europene, promovarea diversitãþii culturale ºi a dialogului intercultural este unul dintre cele trei obiective ale Agendei europene pentru culturã. Metoda deschisã de coordonare a iniþiativelor statelor membre ale UE pentru atingerea acestor

obiective, conform prioritãþilor stabilite de Consiliul Uniunii Europene implicã o profundã ancorare în realitãþile naþionale. În acest sens, programe precum Anul European al Dialogului Intercultural sunt reprezentative. Fondurile relativ limitate sunt acordate unui numãr restrâns de proiecte emblematice, fiecare stat urmând a desemna resursele umane ºi financiare pe care le considerã necesare, conform propriilor prioritãþi.

ªi poate mai mult decât în cazul altor teme, atunci când vine vorba despre dialog inter-cultural, societatea civilã româneascã are o seamã de cuvinte de spus. Este un teren extrem de prop-ice pentru o bunã colaborare, o provocare pentru o colaborare realã, un exerciþiu de încredere în instituþiile publice care sunt desemnate sã admin-istreze, sã culeagã ºi sã sintetizeze iniþiativele societãþii civile.

R

Raalluuccaa PPoopp

raluca.pop@eurocult.ro

Coordonatorul campaniei naþionale pentru 2008 - Anul European al

Dialogului Intercultural

Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene www.eurocult.ro

66

Sperãm sincer ca la sfârºitul lui 2008 sã putem prezenta Uniunii Europene o imagine cât mai fidelã a nevoii de dialog a societãþii noastre, a preocupãrilor organizaþiilor neguvernamentale ºi a iniþiativelor sale de succes. . În acest sens, Institutul Intercultural din Timiºoara realizeazã un studiu, iar noi vã invitãm cãlduros sã contribuiþi trimiþând informaþii despre proiectele pe care le desfãºuraþi. Iar dacã proiectul este în desfãºurare, Centrul de Consultanþã vã poate susþine ºi în pro-movarea acestuia la nivel naþional ºi european.

Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene (CCPCE) este o instituþie publicã subordonatã Ministerului Culturii ºi Cultelor. CCPCE gãzduieºte activi-tatea Punctului de Contact Cultural al României pentru Programul Cultura (2007-2013) al Uniunii Europene, Media-Desk al Programului Media (2007-2013) al Uniunii Europene ºi este Organismul Naþional de Coordonare al României pentru Programul Uniunii Europene 2008 - Anul European al Dialogului Intercultural.

F

Faaccttss && ffiigguurreess::

UUnn pprrooggrraamm aall UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee

BBuuggeett: 10 milioane euro PPaarrtteenneerrii ssttrraatteeggiiccii: Consiliul Europei, UNESCO SSttaattee ppaarrttiicciippaannttee: statele membre ale Uniunii Europene

OObbiieeccttiivvee ggeenneerraallee

- Promovarea dialogului intercultural ca proces prin care toþi cei care trãiesc în Uniunea Europeanã pot sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitatea de a acþiona într-un mediu

cultural din ce în ce mai complex, atât în ceea ce priveºte relaþiile care se formeazã între Statele Membre, cât ºi în cadrul fiecãruia, din punctul de vedere al coabitãrii unor persoane sau grupuri ce au identitãþi culturale sau credinþe diferite;

- Evidenþierea dia-logului intercultur-al ca oportunitate de a contribui ºi de a beneficia de pe urma unei societãþi dinamice ºi diverse, nu doar în ceea ce priveºte spaþiul european, ci ºi alte pãrþi ale lumii;

- Creºterea nivelului de conºtientizare al tuturor locuitorilor din spaþiul Uniunii Europene ºi în special al tinerilor cu privire la importanþa dezvoltãrii unei cetãþenii europene active, deschisã contactu-lui cu cei ce provin din afara spaþiu-lui european, cetãþenie ce respectã diversitatea culturalã ºi se bazeazã pe valorile comune ale Uniunii Europene, aºa cum sunt acestea pre-cizate în Articolul 6 al Tratatului UE ºi în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

- Evidenþierea contribuþiei diferitelor culturi ºi expresii ale diversitãþii culturale la patrimoniul ºi la stilul de viaþã al cetãþenilor din Statele Membre.

CCiittiiþþii mmaaii mmuullttee ddeesspprree pprrooggrraamm ppee IInntteerrnneett,, wwwwww..ddiiaalloogguuee22000088..eeuu ººii wwwwww..ddiiaalloogg22000088..rroo ((ppeennttrruu RRoommâânniiaa))..

77

PPrrooiieeccttee ffiinnaannþþaattee

- 7 proiecte trans-naþionale, 27 de proiecte naþionale;

M

Moodd ddee ffuunnccþþiioonnaarree

DG Educaþie Culturã administreazã programul la nivel european; Organisme Naþionale de Coordonare în fiecare stat membru; Media Consulta are contract cu CE pentru partea de promovare a acti-vitãþilor europene ºi naþionale, inclu-siv administrarea conþinutului sitului Programului www.dialogue2008.eu;

IImmaaggiinneeaa PPrrooggrraammuulluuii

- Au fost numiþi ambasadori europeni ºi ambasadori naþionali ai Programului, perso-nal-itãþi implicate în sprijinirea dialogu-lui intercultural în domeniul lor de expertizã;

AAccttiivviittããþþii

- Dezbateri la Bruxelles, concurs de fotografie, studii;

CCoommuunniiccaarree - Situl oficial al Programului: www.dialogue2008.eu; ÎÎnn RRoommâânniiaa:: CCoooorrddoonnaarreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr - Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene (CCPCE);

SSttrraatteeggiiaa nnaaþþiioonnaallãã

- Ministerul Culturii ºi Cultelor a identificat prioritãþile naþionale pentru Anul European al Dialogului Intercultural 2008

PPrriioorriittããþþii nnaaþþiioonnaallee: - Intensificarea dialogului între diferite grupuri din societate ºi între generaþii;

- Implicarea minoritãþilor tradiþionale ºi a noilor minoritãþi din România în proiecte ºi dezbateri pe

teme de interes comunitar;

- Stimularea reflecþiei comune a autoritãþilor guvernamen-tale ºi a organizaþiilor societãþii civile asupra importanþei dialogului intercultural;

- Încurajarea participãrii tinerilor ºi a operatorilor culturali în programe comunitare ºi în scheme internaþionale de mobilitate;

- Atragerea atenþiei asupra importanþei dialogului intercultural în viaþa de zi cu zi a publicului larg, a tinerei generaþii în special;

- Încurajarea reflecþiei asupra nucleului de semnificaþie al conceptului de dialog intercultural.

FFiinnaannþþããrrii nnaaþþiioonnaallee

Ministerul Culturii ºi Cultelor a acordat o sumã totalã de 4 milioane lei proiectelor care au demonstrat cã sprijinã dialogul intercultural ºi diversitatea culturalã. 99 de proiecte ce se desfãºoarã în 2008 au fost în acest fel susþinute. Lista acestor proiecte este disponi-bilã pe www.dialog2008.ro/finan-tari_mcc.

PPrriinncciippaallii ppaarrtteenneerrii

La iniþiativa CCPCE s-a for-mat un Grup de lucru pentru AEDI 2008 în România, grup din care fac parte: Ministerul Culturii ºi Cultelor, Reprezentanþa CE în România, Biroul de Informare al Parlamentului European în România, Departamentul pentru Relaþii Interetnice, Agenþia Naþionalã pen-tru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale, Oficiul Român pentru Imigrãri, Institutul Intercultural Timiºoara, Comisia Naþionalã UNESCO, Centrul Educaþia 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã;

AAmmbbaassaaddoorriiii nnaaþþiioonnaallii

- Sandra Pralong, Damian Drãghici, Ovidiu Pecican, Andor Horvath

PPrrooiieeccttuull nnaaþþiioonnaall

- PUZZLE, coordonat de CCPCE în parteneriat cu Fundaþia Toaca, Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România, Muzeul Þãranului Român, Centrul Geomedia din Universitatea Bucureºti, Jeunesses Musicales România. Proiectul se desfãþoarã cu sprijinul financiar al Uniunii Europene ºi al Ministerului Culturii ºi Cultelor: Mai multe informaþii pe www.dia-log2008.ro/puzzle.

IImmpplliiccaarree

- Organizaþiile care des-fãºoarã proiecte care sprijinã dia-logul intercultural pot sã înscrie iniþiativa sub egida AEDI 2008;

FFoollllooww--uupp

- La cererea CCPCE, Institutul Intercultural Timiºoara realizeazã un studiu privind dialogul intercultural în România, studiu care sã reflecte cu adevãrat situaþia actu-alã ºi sã permitã orientarea efor-turilor viitoare în acest domeniu.

CCoommuunniiccaarree

- Situl oficial al activitãþilor dedicate Programului în România: www.dialog2008.ro

88

AAggeennddaa AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

sseepptteemmbbrriiee -- ddeecceemmbbrriiee 22000088

1100 sseepptteemmbbrriiee 22000088 -- AA cciinncceeaa ddeezzbbaatteerree ddee llaa BBrruuxxeelleess -- ""MMuullttiilliinnggvviissmmuull""

A cincea dintr-o serie de 7 dezbateri va avea ca subiect multilingvismul. Întâlnirea va fi prezidatã de jurnalistul Shada Islam.

Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles

Organizator: Comisia Europeanã Email: info@dialogue2008.eu Website: www.dialogue2008.eu 2266 sseepptteemmbbrriiee 22000088 -- ZZiiuuaa DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

În Ziua Dialogului Intercultural, voluntari cu experienþã ai organizaþiilor membre ale Federaþiei Europene pentru Educaþie

Interculturalã vor colabora pentru a promova ideea dialogului intercultural prin organizarea de dezbateri simultane în aproape 400 de comu-nitãþi locale. O serie de metode interactive ºi de educaþie participativã (filme, texte, muzicã, jocuri) vor fi folosite pentru a stimula reflecþia ºi discuþiile pe tema dialogului intercultural în ºcoli, spaþii publice ºi instituþii locale.

Un site interactiv, lansat în luna mai 2008, încearcã sã încurajeze voluntarii sã schimbe idei, sã conecteze activitãþile individuale ºi sã creeze premisele cooperãrii.

Ziua Dialogului Intercultural va fi sãrbãtoritã în Austria, Belgia, Cehia, Egipt, Finlanda, Franþa, Germania, Ungaria, Islanda, Italia, Lituania, Norvegia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveþia, Tunisia, Turcia.

11 ooccttoommbbrriiee 22000088 -- AA ººaasseeaa ddeezzbbaatteerree ddee llaa BBrruuxxeelleess -- ""EEdduuccaaþþiiaa""

Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles

Organizator: Comisia Europeanã Email: info@dialogue2008.eu Website: www.dialogue2008.eu 1133 -- 1144 ooccttoommbbrriiee 22000088 -- CCoonnffeerriinnþþaa

IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã EEdduuccaaþþiioonnaallãã ""DDiinnccoolloo ddee mmoobbiillii--ttaattee:: eedduuccaaþþiiaa iinntteerrccuullttuurraallãã pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull sscchhiimmbbuurriilloorr îînnttrree ttiinneerrii""

Locaþie: Berlin - Academia de ªtiinþe Brandenburg

Organizator: Federaþia Europeanã pentru Educaþie Interculturalã, AFS ºi Institutul de Cercetare pentru Dezvolare Interculturalã. Website: www.movingbeyondmobility.org La conferinþã sunt aºteptaþi cercetãtori, practi-cieni ºi experþi în ceea ce priveºte schimbul inter-cultural între tineri ºi educaþia interinter-culturalã. Se vor dezbate impactul educaþional, poveºti de suc-ces ºi obstacole în ce priveºte programele de schimb.

55..1111..22000088 AA ººaapptteeaa ccoonnffeerriinnþþãã ddee llaa BBrruuxxeelllleess --""MMeeddiiaa""

Locaþia: Sala Polonezã, Palatul Rezidenþial Oraº: Bruxelles

Organizator: Comisia Europeanã Email: info@dialogue2008.eu Website: www.dialogue2008.eu

99

SSpprriijjiinn ggrraattuuiitt ppeennttrruu aaffaacceerriillee eeuurrooppeennee

Interviu cu Mãdãlina Paxaman - coordonator Centrul de Informare EUROPE DIRECT

CENTRAS Bucureºti

Paula Safta - redactor www.startups.ro

Informaþiile se regãsesc în articolul “Sprijin gratuit pentru afacerile europene”,pe site-ul www.startups.ro

11.. CCuu ccee ssee ooccuuppãã EEuurrooppee DDiirreecctt CCeennttrraass??

Centrul de informare EUROPE DIRECT CEN-TRAS Bucureºti oferã rãspunsuri la întrebãrile cetãþe-nilor legate de politicile ºi programele Uniunii Europene, informaþii practice cu privire la numeroase aspecte care þin de viaþa într-o þarã membrã a UE (cãlãtoria dintr-un stat al UE în altul, demersurile pen-tru recunoaºterea studiilor, introducerea unei plângeri împotriva produselor periculoase), numele, adresele ºi numerele de telefon ale organizaþiilor la care cetãþenii pot face apel, susþinerea unor proiecte de tip "reþea", ajutor pentru stabilirea parteneriatelor transfrontal-iere. De asemenea, pentru a avea o cât mai bunã comunicare cu cetãþenii, Centrul de Informare EUROPE DIRECT CENTRAS organizeazã diferite evenimente (cum a fost, de exemplu Caravana Zilele Europei).

22.. UUnnddee ssee ggããsseesscc cceennttrreellee?? ÎÎnn BBuuccuurreeººttii,, îînn þþaarrãã?? Centrele de Informare EUROPE DIRECT se gãsesc în Bucureºti (Centrul de Informare EUROPE DIRECT CENTRAS) ºi în alte 26 de locaþii (Alba Iulia, Arad, Bacãu, Baia Mare, Bistriþa, Braºov, Cluj, Comãneºti, Constanþa, Craiova, Fãgãraº, Galaþi, Iaºi, Lacul Sãrat, Mediaº, Mizil, Odorheiul secuiesc, Piatra Neamþ, Râmnicu Vâlcea, Rodna, Sângeorgiu de Pãdure, Sfântul Gheorghe, Simeria, Târgu Mureº, Timiºoara, Vaslui). Mai multe informaþii despre reþeaua Europe Direct din fiecare stat membru pot fi gãsite accesând http://ec.europa.eu/europedirect-index_ro.htm.

33.. CCuumm ppoott aacccceessaa ccoommppaanniiiillee cceennttrruull ddee iinnffoorrmmaarree eeuurrooppeeaannãã??

Companiile se pot adresa Centrului de infor-mare EUROPE DRECT CENTRAS prin e-mail la: europe.direct@centras.ro, la telefon 021 2230029 fax 021 223 0012, vizitând pagina noastrã de web (www.europedirect.centras.ro) sau direct la sediul nos-tru din Bd. Mareºal Averescu, nr. 17, corp F, etaj 3.

44.. CCuumm aajjuuttãã// ccoonnssiilliiaazzãã// pprroommoovveeaazzãã EEuurrooppee DDiirreecctt CCeennttrraass aaffaacceerriillee ccoommppaanniiiilloorr// ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee ccaarree

vvoorr ssãã--ººii ddeesscchhiiddãã uunn bbuussiinneessss??

Centrul de Informare EUROPE DIRECT CEN-TRAS are ca principal beneficiar cetãþeanul ºi nu este axat, în special, pe comunicarea cu companiile din zona Bucureºti/ Ilfov, prin urmare nu are ca principal obiectiv promovarea companiilor sau persoanelor care doresc sã îºi deschidã o afacere. EUROPE DIRECT CENTRAS oferã informaþii generale cu privire la achiziþionarea sau vânzarea unei întreprinderi, închiderea activitãþii, posibilitãþile de finanþare, gestiunea întreprinderilor, dezvoltarea activitãþii.

66..DDee ccee ffeell ddee ddoommeenniiii// pprroobblleemmee// sseeggmmeennttee aallee bbuussiinneessssuulluuii eeuurrooppeeaann ssuunntt iinntteerreessaattee ffiirrmmeellee

rroommaanneessttii??

Firmele româneºti au fost, pânã acum, intere-sate de accesarea fondurilor structurale, de legislaþia industrialã ºi comercialã, de gestiunea resurselor umane.

1100

AAmmbbaassaaddoorriiii rroommâânnii aaii AAnnuulluuii

DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

Î

Înn aannuull 22000088,, oo sseerriiee ddee pprreessoonnaalliittããþþii aallee vviieeþþiiii ccuullttuurraallee ººii aarrttiissttiiccee eeuurrooppeennee ss--aauu rreeuunniitt îînnttrr--u

unn ddeemmeerrss ddee eennddoorrssaarree aa eevveenniimmeenntteelloorr ccee ssee ddeessffaaººooaarrãã ssuubb eeggiiddaa AAnnuulluuii EEuurrooppeeaann aall DDiiaalloogguulluuii I

Inntteerrccuullttuurraall.. RRoommâânniiaa ss--aa aallããttuurraatt ººii eeaa aacceessttuuii ddeemmeerrss.. PPaattrruu ppeerrssoonnaalliittããþþii aauu ddeecciiss ssãã îii aassuummee rroolluull d

dee aammbbaassaaddoorrii nnaaþþiioonnaallii aaii AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall..

SSaannddrraa PPrraalloonngg - este expert în drept internaþio-nal, diplomaþie, ºtiinþe politice, relaþii inter-naþionale ºi artã. Preºedinte din 2006 al Fundaþiei Synergy Communications. Fost consilier regional al Programului de Dezvoltare al Naþiunilor Unite, fost consilier al Preºedintelui României. Autor de studii ºi analize în domeniul ºtiinþelor politice ºi al relaþiilor internaþionale.

HHoorrvvaatthh AAnnddoorr - este doctor în filozofie, autor de studii ºi eseuri, conferenþiar universitar la Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Litere, Catedra de Literaturã Maghiarã, redactor-ºef adjunct al revistei KORUNK, fost secretar de stat în Ministerul Culturii.

OOvviiddiiuu PPeecciiccaann - este doctor în istorie, prozator ºi eseist, istoric, publicist ºi traducãtor, profesor la Facultatea de studii Europene a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru al Team Europe România.

DDaammiiaann DDrraagghhiiccii - este maestru al naiului ºi compozitor, partener al unor artiºti renumiþi ca James Brown, Joe Cocker, The Pointer Sisters. În 2006 a înfiinþat grupul "Damian & Brothers, Filarmonika Rromanes". În 2007 a fost desemnat ambasador naþional pentru Anul European al Egalitãþii de ªanse pentru Toþi.

1111

AAmmbbaassaaddoorriiii eeuurrooppeennii aaii AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

Ambasadorii din acest an sunt personalitãþi marcante din toate sectoarele de activitate, care împãrtãºesc scopurile Anului European al Dialogului Intercultural 2008 ºi care s-au angajat sã susþinã acest proiect. Aceºti ambasadori îºi acordã sprijinul pentru a face ca acest an sã fie un succes.

Printre cei 15 ambasadori europeni se aflã ºi Radu Mihãileanu, regizor ºi scenarist francez de origine românã ºi Paulo Coelho, scriitor ºi liric brazilian.

PPaauulloo CCooeellhhoo - Scriitorul ºi liricul brazilian s-a nãscut la Rio de Janeiro pe 24 august 1947. În tinereþe, a început prin a fi actor într-un grup teatral de tineret, iar mai târziu a ales activitatea de jurnalist.

În anul 1987, în urma unei cãlãtorii, Coelho scrie volu-mul "Pelerinajul", descriind experienþa extraordinarului în viaþa obiºnuitã. Dupã acest volum, Coelho a atras atenþia presei ºi criticilor în mod constant, cãrþile sale devenind best seller-uri.

Coelho a vândut peste 100 de milioane de volume în aproape 150 de þãri din întreaga lume, iar opera sa a fost tradusã în 66 de limbi. A primit numeroase premii literare în multe dintre aceste þãri. Nu este apreciat doar în Brazilia, ci ºi în întreaga Americã ºi în Europa.

RRaadduu MMiihhããiilleeaannuu - este un regizor ºi scenarist francez nãscut în România. În anul 1980, pe când era student, a fost obligat sã pãrãseascã România, care era condusã atunci de Nicolae Ceauºescu ºi s-a mutat în Franþa. A studiat arta cinematograficã ºi a absolvit Institutul de Înalte Studii Cinematografice din Paris.

Creaþia de debut, "Trãdarea", l-a adus din nou în România si a fost recunoscuta la festivaluri renumite in Europa, precum Festivalul de Film de la Montreal si Festivalul de Film de la Istanbul. "Trenul vietii", a doua creatie, a lansat

cariera sa internationala.

"În prezent, dialogul cultural este de o importanþã vitalã. Comunicarea cu ceilalþi ne deschide ochii asupra bogãþiei ºi plural-itãþii societãþilor noastre, ºi de asemenea dã mai multã însemnãtate propriei culturi ºi identitãþi”.

"Lumea modernã se confruntã cu provocãri din ce în ce mai importante. Pe de o parte, oportunitãþile de a comunica informaþia sunt mai multe acum decât în trecut - dar repre-zintã fluxul acesta de informaþie o plusvaloare pentru cunoºtinþele reale pe care le avem? Pe de altã parte, omenirea nu a fost niciodatã mai aproape de prãpastie. Experþii declarã în studiile lor cã singura modalitate de a depãºi aceastã situaþie, singurul mod de a garanta sau ºi mai simplu de a spera la un viitor mai bun este "civilizarea umanã": îmbunãtãþirea gândirii ºi a atitudinii noastre.

Sunt convins cã aceastã schimbare nu poate fi atinsã decât prin "dezvoltare personalã". Doar atunci când ajungi sã înþelegi cã "sinele" - un sine echilibrat, bucuros ºi senin - nu este altceva decât suma identitãþii ºi culturii noas-tre, determinatã de istorie, ºi a identitãþilor ºi culturilor celorlalþi, determinate ºi ele de se-cole de istorie, doar atunci vom vedea lumina, zâmbetul, existenþa umanã."

1122

STUDIU PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN ROMÂNIA

AAppeell ccããttrree iinnssttiittuuþþiiiillee ppuubblliiccee ººii oorrggaanniizzaaþþiiiillee nneegguuvveerrnnaammeennttaallee

În cadrul Anului European al Dialogului Intercultural - 2008, sub coordonarea Centrului de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene, Institutul Intercultural Timiºoara realizeazã un studiu privind dialogul intercultural în România.

Obiectivele principale ale acestui studiu sunt:

- structurarea unui cadru teoretic ºi a unor instrumente de analizã a dialogului intercultural, com-patibil cu abordãrile europene ºi adaptat contextului românesc;

- evidenþierea modului în care este reflectatã în prezent problematica diversitãþii culturale ºi a dialogului intercultural în politicile publice ºi în acþiunile societãþii civile din România;

- identificarea prioritãþilor viitoare în promovarea dialogului intercultural în România;

- identificarea unor abordãri inovative ºi exemple de bunã practicã ce meritã sã fie promovate la nivel naþional ºi european.

În acest context, vã adresãm rugãmintea de a trimite pe adresa aedi2008@intercultural.ro, pânã în 5 septembrie 2008 informaþii privind proiectele, realizate sau finanþate de instituþia/organizaþia dum-neavoastrã, sau privind alte tipuri de acþiuni care în opinia dumneavoastrã se referã la dialogul intercul-tural.

Sunt binevenite informaþiile în orice format, de preferat cât mai detaliate (descrieri/fiºe de proiect, rapoarte, rezumate ale proiectelor, reflectãri în mass-media, rapoarte de evaluare, publicaþii, etc.). Avem în vedere atât activitãþi locale sau naþionale, cât ºi proiecte sau acþiuni cu dimensiune inter-naþionalã.

Toate informaþiile vor avea statut confidenþial ºi nu vor fi accesibile decât echipei care participã direct la studiu. Pentru publicarea informaþiilor care vor fi selectate ca exemple de bunã practicã se va solicita acordul explicit al persoanelor vizate.

Contribuþia dumneavoastrã este esenþialã pentru realizarea unui studiu care sã reflecte cu ade-vãrat situaþia actualã ºi sã permitã orientarea eforturilor viitoare în acest domeniu.

Vã mulþumim! Echipa Institutului Intercultural Timiºoara

Ministerul Culturii ºi Cultelor

1133

SSttuuddiiuu nnaaþþiioonnaall pprriivviinndd ddiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall îînn

RRoommâânniiaa rreeaalliizzaatt ddee

IInnssttiittuuttuull IInntteerrccuullttuurraall TTiimmiiººooaarraa

OObbiieeccttiivvee pprriinncciippaallee:: -structurarea unui cadru teoretic ºi a unor instrumente de analizã a dialogului intercul-tural, compatibil cu abordãrile europene ºi adaptat contextului românesc

-evidenþierea modului în care este reflectatã în prezent problematica diversitãþii cultu-rale ºi a dialogului intercultural în politicile publice ºi în acþiu-nile societãþii civile din România

-identificarea aspectelor cheie ce necesitã atenþie cu pri-oritate în promovarea pe viitor a dialogului intercultural în România

-identificarea unor a-bordãri inovative ºi exemple de bunã practicã ce meritã sã fie promovate la nivel naþional ºi european

OObbiieeccttiivvee sseeccuunnddaarree:: -completarea datelor (extrem de lacunare ºi uneori inexacte) prezentate în fiºa de þarã a României din cadrul studiului european privind dia-logul intercultural realizat de ERICarts

-asigurarea unei

con-tribuþii a României la dez-baterea europeanã ocazionatã de colocviul de închidere a Anului European al Dialogului Intercultural, ce va avea loc la Paris în noiembrie 2008, cu acoperirea tuturor celor trei teme supuse dezbaterii (clari-ficãri conceptuale, relaþia dialog intercultural - cetãþenie, respec-tiv strategii ºi dispozirespec-tive de acþiune orizontale ºi transsecto-riale), dar cu accent pe ultima dintre ele.

RReezzuullttaattee aaººtteeppttaattee:: Raportul ce va fi realizat va conþine urmãtoarele secþiuni:

-document teoretic conþinând cadrul teoretic ºi instrumentele de analizã pro-puse;

-glosar de termeni cheie pentru evitarea confuziilor terminologice (ex. multicultu-ralism, dialog intercultural etc.) -document de sintezã prezentând analiza, prin prisma cadrului conceptual ºi cu aju-torul instrumentelor propuse, a politicilor publice, a proiectelor ºi acþiunilor în domeniu, iniþiate ºi implementate de instituþii publice sau de structuri

negu-vernamentale

-analiza problematicilor cheie ºi recomandãri pentru viitoare acþiuni prioritare

-compendiu de exemple de bunã practicã

AAccttiivviittããþþii::

-elaborarea cadrului conceptual ºi a instrumentelor de analizã (mai 2008)

-consultarea membrilor grupului de lucru pentru AEDI în privinþa cadrului conceptual ºi a instrumentelor propuse (prima parte a lunii iunie 2008) -lansarea unui apel cãtre instituþii publice ºi organi-zaþii neguvernamentale sã con-tribuie cu exemple de proiecte ºi acþiuni relevante; o atenþie deosebitã va fi acordatã contac-tãrii organizaþiilor minoritãþilor naþionale ºi ale comunitãþilor de imigranþi, precum ºi organizaþi-ilor de tineret (iunie 2008);

-chestionar adresat unor instituþii culturale, organi-zaþiilor minoritãþilor naþionale ºi ale comunitãþilor de imigranþi (iunie 2008);

1144

-analiza politicilor pu-blice ºi a proiectelor derulate sau în curs de derulare (iunie -septembrie); între altele, urmã-toarele surse vor fi avute în vedere:

o documente de politicã publicã din domeniile culturii, educaþiei, tineretului, minoritãþilor

o proiectele finanþate de DRI

o proiecte ºi acþiuni realizate sau finanþate de MCC, FCN, CNCD, ORI, ANPCDEFP, etc.

o proiectele pentru care s-a solicitat acordarea logo-ului AEDI.

o proiectele primite în urma apelului public

o listele, bazele de date ºi publicaþiile ce prezintã proiecte relevante

o studii sociologice privind relaþiile interetnice

-redactarea raportului, cu secþiunile descrise mai sus (septembrie - octombrie 2008)

-redactarea unei sinteze în limbile englezã ºi francezã (octombrie 2008)

-prezentarea rezul-tatelor studiului în cadrul unei conferinþe naþionale ºi în cadrul unor manifestãri internaþionale relevante (noiembrie 2008)

Pentru punerea în prac-ticã a activitãþilor prevãzute va fi solicitat sprijinul tuturor mem-brilor grupului de lucru pentru AEDI. Se va þine cont în elabo-rarea cadrului teoretic ºi de rezultatele dezbaterii organi-zate de ISPMN la Cluj în 8 mai 2008.

Abordarea propusã va contribui de asemenea la creºterea vizibilitãþii AEDI la nivelul instituþiilor publice, al actorilor cheie din domeniul cultural ºi educativ, precum ºi al societãþii civile.

DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall EEuurrooppeeaann

Eurobarometrul asupra dialogului intercultural în Europa - decembrie 2007

2008 este Anul Dialogului Intercultural în Uniunea Europeanã. Aceastã idee a fost pro-pusã de cãtre Jan Figel, Comisarul European pentru educaþie, pregãtire, culturã ºi tineret, în timpul audierii în faþa Parlamentului European în septembrie 2004.

Anul European se inspirã din bogãþia ºi diversitatea unei serii de proiecte specifice ce sunt implementate în 2008 prin programe ºi alte activitãþi ale Comunitãþii. Cultura, educaþia, tinereþea, religia, minoritãþile, migraþia, multi-ngvismul, media ºi locul de muncã sunt þintele principale.

În rândurile urmãtoare sunt ilustrate câteva dintre aspecte evidenþiate în Barometrul asupra Dialogului Intercultural în Europa - dece-brie 2007.

- aproape trei sferturi dintre cetãþenii UE cred cã oamenii cu un trecut diferit ( etnic, reli-gios sau naþional) îmbogãþesc viaþa culturalã a þãrii lor. 49 % au susþinut cã reprezentanþi ai cul-turilor "nealiniate" îmbogãþesc þara lor;

1155

23% au indicat cã o astfel de diversitate culturalã îmbogãþeºte ºi mai mult viaþa culturalã a þãrii lor. Cei mai mulþi irlandezi ºi luxemburghezi consi-derã oportunã prezenþa oamenilor cu diverse tradiþii pentru îmbogãþirea culturalã a þãrilor lor. Aceºtia sunt urmaþi în sondaj de francezi, ger-mani ºi finlandezi. Cei mai reticenþi cu privire la aceastã chestiune au fost maltezii, ciprioþii, bul-garii ºi românii. Oricum, chiar ºi în aceste þãri, mai mult de jumãtate dintre cetãþeni sunt de pãrere cã oamenii care au o culturã diferitã de a lor aduc beneficii vieþii de zi cu zi.

- Interacþiunea în viaþa cotidianã între oameni de culturi diferite este o realitate în Europa

Douã treimi (65%) dintre intervievaþi din cele 27 de state ale UE ºi-au amintit de contacte cu cel puþin o persoanã de altã religie, etnie sau naþionalitate ( din UE sau nu) decât a lor cu nu mai mult de o sãptãmânã înainte de interviu. Din cele 27 de state membre, au fost doar patru în care mai puþin de jumãtate din populaþie au intrat în contact cu oameni de diferite culturi (Bulgaria, Polonia, România ºi Estonia).

-Cei mai mulþi europeni întâlnesc oameni de altã etnie (48%). Interacþiunea cu oameni de altã religie a fost menþionatã de 44% pe când aproape 42% erau conºtienþi de contacte cu per-soane din alte state membre UE. În jur de o treime dintre cetãþenii UE (36%) au avut de a face cu persoane din afara UE.

-Sentimentul dominant în UE este cã dialogul intercultural este benefic, însã pentru mulþi, pãstrarea tradiþiilor este la fel de impor-tantã.

Un numãr semnificativ (83%) de cetãþeni europeni sunt conºtienþi de beneficiile legãturilor interculturale ºi douã treimi au susþi-nut pãstrarea tradiþiilor de cãtre tineri.

Combinând cele douã, 55% au exprimat o atitudine ce sugereazã o preferinþã cãtre diver-sitatea culturalã cu o puternicã înclinaþie spre pãstrarea rãdãcinilor culturale, în timp ce 25% (în principal cei mai tineri dintre europeni) nu

vãd nicio legãturã între deschiderea culturalã ºi nevoia de a pãstra în mod conºtient tradiþiile. Restul, ori nu apreciazã beneficiile legãturilor interculturale, ori nu au nicio opinie în aceastã chestiune.

- Europenii atribuie o largã varietate de sensuri expresiei "Dialog intercultural în

Europa", cele mai multe fiind pozitive ºi foarte aproape de conceptual esenþial.

Printre semnificaþiile cel mai frecvent menþionate de cãtre intervievaþi gãsim: "conver-saþie", "cooperare", "schimb" ºi "înþelegere reci-procã" între toate naþiunile, religiile ºi culturile. Ca rãspuns la întrebarea de deschidere a sonda-jului, care cautã o reacþie la fraza "Dialogul intercultural în Europa", o importantã minoritate (36%) nu i-au putut atribui un anumit sens.

- 2008 va fi Anul european al dialogu-lui intercultural, perioada în care va avea loc o serie de evenimente în locuri în care oameni de religii, culturi ºi etnii diferite se pot întâlni ºi pot învãþa unii despre alþii. Conform sondajului, aproape douã treimi dintre cetãþenii UE sunt interesaþi de aceste evenimente, dar numai o cincime (20%) au recunoscut cã sunt deosebit de interesaþi.

1166

Informaþie preluatã de pe siteul www.interculturaldialogue2008.eu “Dialogul intercultural în Europa -raportul pe þãri”, secþiunea referitoare la opiniile înregistrate în România

PPrrooggrraammuull

PPuuzzzzllee 22000088

În septembrie 2004, Comisarul European Jan Figel propunea Parlamentului European ca anul 2008 sã fie Anul European al Dialogului Intercultural.

În cadrul acestui an România deruleazã proiectul naþional Puzzle, proiect sprijinit din punct de vedere financiar de Comisia Europeanaã ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor din România. Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene, alãturi de Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România, Muzeul Þãranului Român, Fundaþia Toaca, Jeunesses Musicales România ºi Centrul GEOMEDIA coordoneazã acest important proiect.

PUZZLE se desfãºoarã în foarte multe localitãþi pe întreaga perioadã a anului 2008 ºi are

o structurã pentagonalã: LEGENDA - Pelerin spre centru (Fundaþia Toaca), ISTORIA - Identitãþi în dialog (Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România), POVESTEA VECINILOR - La taifas cu "ceilalþi" (Muzeul Þãranului Român), MEMORIA -Dialogul omului cu Pãmântul (Centrul GEOME-DIA) ºi MUZICA - Caffe Festival (Jeunesses Musicales România).

Ca piesã de început a proiectului, Legenda - Pelerin spre centru, cu ajutorul unor instituþii precum Institutul Cultural Român, Teatrul Mic, Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural American, Thunder Bay, City Arts ºi Artus, îºi propune sã întreprindã cãlãtorii artistice iniþiatice prin Bucureºti, Sibiu, Iaºi ºi Timiºoara.

1177

Sub forma spectacolului de teatru ºi a vizionãrii de materiale video, acest segment al proiectului ne propune o interesantã formã de emisie-recepþie cu privire la interferenþele cultu-rale.

Al doilea pas al proiectului este Istoria -Identitãþi în dialog, element important al proiec-tului, coordonat de Reþeaua naþionalã a Muzeelor din România în parteneriat cu ªcoala de Arte din Focºani, Fundaþia Aris, Muzeul Literaturii din Iaºi, Fundaþia Areal, Centrul Interetnic pentru Tineret din Sighiºoara ºi primãriile din Dumbrãveni ºi Tibãneºti. Aceºtia organizeazã un muzeu virtual încãrcat cu un mozaic istoric al diversitãþii socie-tãþilor.

A treia etapã este Povestea vecinilor - La taifas cu "ceilalþi" în care este demonstratã vari-etatea culturalã a Bucureºtiului (bulgari, evrei, aromâni, armeni, greci germani, francezi, italieni, maghiari, români, þigani, turci, etc.) prin nenumãratele ei forme: teatru, dans, muzicã, imagine, poveºti, bucãtãrie specificã, pantomimã.

Muzeul Þãranului Român organizeazã aceste evenimente împreunã cu Ordinul Arhitecþilor din România, Clubul Þãranului, Universitatea Bucureºti, Universitatea de Arhitecturã Ion Mincu, SNSPA, Universitatea de Artã, UNATC, Uniunea Armenilor din România, Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România, Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Italian “Vito Grasso”, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Institutul Goethe din Bucureºti, Centrul Rromilor “Amare Rromentza”, Asociaþia Culturalã Artistroma, Centrul de Cercetãri Rrome, Asociaþia Italienilor din România, Comunitatea Elena din Bucureºti, Centrul Cultural al Ambasadei Elene, Comunitatea Bratstvo a Bulgarilor din România, Societatea Culturalã Armeneascã, Asociaþia Comunitatea Aromânã din România, Ambasada Italiei, Franþei, Bulgariei, Ungariei, Germaniei.

Centrul GEOMEDIA, asistat de GAL Châtaigneraie Limousine (Franþa), Réserve Géologique de Haute Provence (Franþa),GAL Pays Dignois (Franþa), ªcoala Generalã Santamaria Orlea, ªcoala Generalã Rachitova, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului, Muzeul Naþional al Satului "Dimitie Gusti", Muzeul Naþional de Istorie Naturalã Grigore Antipa, Muzeul Naþional de Geologie, Consiliul Judeþean Hunedoara, Inspectoratul ªcolar Hunedoara, European Geoparks Network, Global Geoparks Network (UNESCO), coordoneazã Memoria - Dialogul omului cu Pãmântul. Aceastã etapã a proiectului îºi propune sã îl aducã pe omul contemporan întrun dialog mai intim cu pãmântul care i-a ofe-rit toate resursele pentru a-l propulsa spre culmile civilizaþiei. Locurile alese pentru acest dialog sunt Þara Haþegului, Pays Dignois ºi Châtaigneraie Limousine (Franþa).

Ultimul, dar nu ºi cel din urmã pas al proiectului este Muzica - Caffe Festival, coordo-nat de Jeunesses Musicales România, element ce se doreºte a fi un conglomerat de sunete alese al unui conglomerat de culturi deosebite. Jazz, mu-zicã clasicã ºi blues cântã virtuozii diferitelor cul-turi din 12 þãri pentru cei ce vor sã ia parte la aceste evenimente.

Aceºti cinci paºi ai proiectului României pentru dialogul intercultural sunt, de asemenea, paºi importanþi în drumul cãtre unitate ºi ide-alurile europene.

LOCALITÃÞI IMPLICATE ÎN PROIECT: Bucu-reºti, Sibiu, Timiºoara, Iaºi, Nereju, Curtiºoara, Þibãneºti, Alba-Iulia, Piteºti, Tulcea, Buzãu, Constanþa, Ploieºti, Digne and Châtaigneraie Limousine (France), Sãntãmaria Orlea, Rãchitova, Haþeg, Timiºoara, Dumbrãveni, Cluj, Bonþida, Râmnicu-Vâlcea, Sighiºoara.

Pentru mai multe informaþii despre program: Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europene coordonator proiect Mioara Lujanschi (mioara@eurocult.ro)

1188

FFããrrãã ttoolleerraannþþãã ffaaþþãã ddee ddiivveerrssiittaatteeaa ccuullttuurraallãã nnuu

ppuutteemm vvoorrbbii ddee oo EEuurrooppãã uunniittãã

Cristina Pelerini - voluntar CENTRAS

Toþi adolescenþii iubesc rock-ul ºi nu respectã per-soanele mai în vârstã; toþi chinezii aratã la fel; bãrbaþii italieni sunt scunzi; englezii sunt scorþoºi ºi nu ºtiu sã înceapã o conversaþie decât cu detalii despre vreme; francezii sunt zgârciþi - sigur, nu mai zgârciþi decât scoþienii; norve-gienii sunt palizi ºi reci; ruºii sunt beþivi; toþi cei care sunt de religie islamicã sunt teroriºti; toate persoanele de etnie romã sunt murdare; toþi avocaþii sunt lacomi; toþi poliþiºtii sunt proºti; toþi politicienii sunt corupþi; toate femeile frumoase trebuie neapãrat sã fie ºi sãrace cu duhul; femeile nu ºtiu sã ºofeze…Lista ar putea continua pe mai multe pagini.

Acestea sunt doar câte-va dintre stereotipurile cu care am crescut, de care mã lovesc aproape în fiecare zi, de care mã tem cã nu ne putem vindeca. Iar dacã românii cred în atâtea stereotipuri valabile pentru alþii, mã gândesc cam ce etichetã avem noi pentru cei pe care îi numim zgârciþi, scorþoºi sau teroriºti.

Stereotipurile ºi preju-decãþile sunt obstacole majore în comunicare ºi, mai mult decât atât, sunt cauzele unor acþiuni ºi

emoþii negative. Prejudecãþile care sunt bazate pe ultrasimpli-ficarea oricãrei rase de oameni într-un stereotip îngust ºi nega-tiv, pot avea consecinþe tragice precum discriminarea, violenþa ºi, în cazuri extreme, genocidul.

Sigur cã ne întristãm când auzim ca toþi românii furã, când auzim cã toþi românii sunt þigani, când auzim cã românii sunt analfabeþi.

Ni se pare o nedreptate ºi vrem sã demonstrãm contra-riul, dar nu putem cere acest lucru atât timp cât noi nu renunþãm la stereotipuri.

"Suntem o comunitate de valori. Punem în practicã în fiecare zi solidaritatea libertatea ºi egalitatea în drepturi. Fãrã acest set clar de valori funda-mentale pe care trebuie sã îl avem în minte în fiecare moment Uniunea Europeanã nu are un viitor" a declarat Preºedintele Parlamentului European, Hans Gert Pottering, când a semnat ºi proclamat în Parlamentul European "Charta Drepturilor Fundamentale".

Graniþele Europei se fac din ce în ce mai puþin vizibile: trecem de vamã doar cu bule-tinul, unii dintre noi deja fac

socoteli în euro, ne întâlnim din ce în ce mai des cu strãini prin staþiunile turistice, în metrou, pe stradã. Sunt oameni care au nevoie sã se integreze cât mai rapid în sistem : sã înveþe limba, obiceiurile. Pânã aici totul pare firesc, dar oamenii aceºtia vor sã îºi pãstreze ºi trecutul, obi-ceiurile, religia, moºtenirea lor culturalã, personalitatea.

"Uniþi în diversitate" este sloganul pentru anul euro-pean al dialogului intercultural. Avem nevoie sã învãþãm sã acceptãm diferenþele dintre noi, sã fim mai toleranþi, sã avem rãbdarea sã descoperim omul din spatele etichetei.

Aceste lucruri nu se obþin uºor. De aceea comisia europeanã pentru culturã des-fãºoarã în acest an ºapte proiecte reprezentative foarte bine puse la punct pe teme vari-ate: cultura urbanã, artele po-pulare, participarea tinerilor, migraþia, mass media, punerea în comun a iniþiativelor cultu-rale, proiecte video ºi activitãþi în comunitãþile de imigranþi. De asemenea, în fiecare dintre cele 27 de state membre UE, comisia va susþine câte un proiect naþional.

1199

În acest program au fost incluse ºi dezbateri la Bruxelles pe teme precum arta ºi patrimo-niu, dialog interreligios, imi-graþie ºi integrare. Existã ºi un site dedicat dialogului intercul-tural, site pe care s-au înscris peste 500 de organizaþii.

Fiecare þarã are câþiva ambasadori naþionali, persoane de succes, apreciate de public ºi cât mai diferite din punct de vedere etnic ºi cultural. Spre exemplu, în România au accep-tat aceastã funcþie onorificã Damian Drãghici, Horvath Andor, Ovidiu Pecican ºi Sanda Pralong. Ce au aceºti oameni în comun? Tocmai faptul cã sunt diferiþi. Diversitatea îi uneºte în aceastã misiune, exact cum spune sloganul. Deºi pare o înºiruire pestriþã de nume ºi fizionomii, farmecul acestor ambasadori se contureazã pe diferenþe. Ei stau în linia întâi în lupta cu stereotipurile - atât ale românilor cât ºi ale europenilor. Franco Fratini, vice preºedintele Comisiei Europene dã o definiþie simplã rolului emigranþilor: " Eu cred cã îi putem convinge pe oameni spunând foarte simplu cã fiecare membru al Uniunii Europene are atât autoritatea cât ºi dreptul de a decide ce numãr de emi-granþi poate intra în fiecare an în þara lor. Acest lucru nu se decide la Bruxelles. Dacã este nevoie de o sutã de mii de oameni în fiecare an în Polonia, Italia sau Belgia pentru anumite ocupaþii este de datoria statului

respectiv sã decidã. Nu suntem noi cei care decid, dar dacã ºase persoane sunt primite într-o þarã, aceasta înseamnã cã este nevoie de ei acolo. Dacã ei nu sunt acolo, atunci o companie micã sau mijlocie din Polonia, Italia sau Belgia va fi închisã (va da faliment) deoarece nu va avea suficientã mânã de lucru pentru a funcþiona în conti-nuare."

Iatã de ce nu trebuie sã ne deranjeze asiaticele care lucreazã în fabricile de textile din România sau coreenii care lucreazã pe ºantiere. Sunt aici pentru cã cineva i-a angajat. Cineva a avut nevoie de ei.

Trebuie sã facem efortul sã înþelegem cã acestor oameni nu le-a fost uºor sã plece de acasã. Nu sunt turiºti. Sunt aici pentru cã au acceptat sã munceascã pentru un salariu pe care noi românii l-am refuzat, considerându-l prea mic. Nu vin sã ne fure postul mult visat de manager într-o multinaþionalã. ªi nu îi ajutãm cu nimic dacã râdem ºi ne hol-bãm la ei în auto-buz.} E s t e limpede cã dia-l o g u dia-l

intercul-tural este consi-derat un factor crucial pentru a obþine o ade-vãratã Europã unitã. De aceea, dupã cum afirma Preºedintele Parlamentului European, Hans Gert Pottering, "Anul dialogului intercultural este o prioritate a Parlamentului European.[…] Numai prin dialog ne putem apãra valorile, credinþele, democraþia, legi-le…" S-au investit zece mi-lioane de euro în discuþii, în desene, în idei, în cuvinte pentru cã dacã nu vom reuºi sã trecem peste graniþele culturale, vom trece doar formal graniþele fizice ºi Europa nu va reuºi sã devinã o comunitate în adevãratul sens al cuvântului. Cei care au propus acest proiect au realizat cã unificarea celor 27 de state nu poate rezista fãrã acceptarea diversitãþii de cãtre cetãþeni ºi cã totul se poate prãbuºi dacã nu se va imple-menta o culturã a toleranþei faþã de valorile celorlalþi.

2200

wwww

ww..

ccee

nntt

rraass

..rroo

EE

ddiiþþ

iiaa

Bd. Mareºal Averescu nr.17, corp.F, et.3, sector 1, Bucureºti - România

Telefon: 021 223 00 10 Fax: 021 223 00 12 e-mail: office@centras.ro

BBrruuxxeelllleess:: cceelleebbrraarreeaa ddiivveerrssiittããþþiiii îîmmpprreeuunnãã ccuu

aammbbaassaaddoorriiii AAnnuulluuii eeuurrooppeeaann aall ddiiaalloogguulluuii

iinntteerrccuullttuurraall

Artele, cultura ºi diversitatea vor fi celebrate la Festivalul european al dialogului intercultural orga-nizat de Comisia Europeanã în colaborare cu Flagey Arts Centre din Bruxelles în 12 ºi 13 septembrie 2008. Ján Figel’, comisarul european pentru educaþie, cul-turã ºi tineret, va ura bun venit ambasadorilor Anului european al dialogului intercultural ºi publicului gen-eral la o suitã de concerte, seminarii, vizionãri de filme ºi dezbateri. La eveniment vor participa, printre alþii, regizorul de film ºi televiziune Agnieszka Holland; dirijorul Jack Martin Händler; regizorul de film Radu Mihãileanu; ziaristul, autorul, istoricul ºi activistul politic Adam Michnik; violoncelistul ºi diri-jorul Jordi Savall; pianistul Fazil Say ºi cântãreþul de muzicã pop Marija Šerifoviæ.

Anul european al dialogului intercultural 2008 reprezintã o oportunitate de a explora pe „celãlalt” în toate formele lui, de a avansa spre înþelegerea reciprocã, de a crea metode noi de con-vieþuire ºi de a participa activ la dezvoltarea unei societãþi europene deschisã spre întreaga lume. La solicitarea Comisiei Europene, personalitãþi bine-cunoscute din lumea artelor ºi a mass-mediei au con-simþit sã activeze ca ambasadori ai acestui An, pro-movându-i mesajul pe întreg cuprinsul Europei ºi din-colo de graniþele sale, contribuind astfel ºi la reflecþi-ile asupra viitorului sãu.

Reunindu-se la Flagey în 12 ºi 13 septembrie, ambasadorii vor juca roluri principale în cadrul unui eveniment unic care va ilustra dialogul dintre artiºti prin intermediul unor reprezentaþii creative din domeniile muzicii, cinematografiei, artelor ºi litera-turii.

Festivitãþile vor începe vineri 12 septembrie cu un omagiu adus din partea lui Jack Martin Händler dirijorului Bruno Walter cu un concert susþinut de Orchestra simfonicã Bruno Walter acompaniatã de pianistul turc de renume mondial Fazil Say (20:15, studioul 4).

Ziua de sâmbãtã 13 septembrie va sta sub semnul „dialogului”, cu seminarii, mese rotunde, dez-bateri ºi activitãþi destinate copiilor (începând cu ora 10:00 dimineaþa). Punctul culminant al acestei zile plinã de evenimente va fi reprezentat de concertul Orient-Occident, care promite sã fie o experienþã de neuitat, reunind muzicieni din toate colþurile lumii — printre ei eminentul maestru al violoncelului Jordi Savall ºi percuþionistul Pedro Estevan (20:15, studioul 4). Aceastã incursiune extraordinarã în lumea muzi-calã esticã ºi vesticã va fi urmatã de un concert în aer liber susþinut de ansamblul Parno Graszt, care va interpreta muzicã popularã þigãneascã antrenantã (în jurul orei 22:30).