THE YEAR 1936 IN RAPSODIA EPISTOLARĂ I. THREE ANNIVERSARIES

ANUL 1936 ÎN RAPSODIA EPISTOLAR

I.

TREI ANIVERS RI

SANDA GOLOPEN IA**

ABSTRACT

THE YEAR 1936 IN RAPSODIA EPISTOLARĂI. THREE ANNIVERSARIES

In connection with the anniversaries of (a) Gusti’s Homage volumes, (b) the journal “Sociologie româneasc ” and (c) the Museum of the Romanian Village, all dating from 1936, the author presents a number of relevant letter exchanges corresponding to this year in Anton Golopen ia, Rapsodia epistolar / The Epistolary Rhapsody.

Keywords: Dimitrie Gusti, Anton Golopen ia, Homage Gusti volumes, the journal “Sociologie româneasc ”, the Museum of the Romanian Village.

Se împlinesc anul acesta 80 de ani de la s rb torirea lui Dimitrie Gusti printr-un

dublu

Omagiu

prilejuit de 25 de ani de activitate universitar

,

de la apari ia primului

num r al revistei „Sociologie româneasc ”

ş

i de la deschiderea, în cadrul „Lunii

Bucure

ş

tilor”, a Muzeului Satului.

Putem reflecta la acest moment în mai multe feluri. O prim op iune ar fi aceea

de a efectua racordul cu prezentul, subliniind ceea ce nu era vizibil atunci:

1.

_faptul

c

Omagiul Gusti

a dus la con

ş

tientizarea, de c tre monografi

ş

ti

ş

i echipieri deopotriv ,

a apartenen ei comune la o „

Ş

coal Gusti”;

2.

_{faptul c , al turat unei reviste cu}

ampl deschidere spre

ş

tiin ele sociale cum era „Arhiva pentru

ş

tiin

ş

i reforma

social ”, revista „Sociologie româneasc ” a devenit, în r stimpul de pân la 1943 al

apari iei ei, principalul focar al dezbaterilor din cadrul

Ş

colii, dar

ş

i al disciplinei,

∗ _{Anton Golopen ia, Rapsodia epistolar [RE], text stabilit de Sanda Golopen ia şi Ruxandra}

Gu u Pelazza, vol. I (Editura Albatros, 2004), II–IV (Editura Enciclopedic , 2010, 2012, 2014).

**

Prof. Em., Brown University Providence, RI 02912.

1

Mélanges D. Gusti XXV ans d’enseignement universitaire (1910–1935), I, „Archives”, XIII (1936) şi Omagiu profesorului D. Gusti. XXV ani de înv ţ mânt universitar (1910–1935), II, „Arhiva”, XIV (1936).

„Revista română de sociologie”, serie nou , anul XXVII, nr. 5–6, p. 361–372, Bucureşti, 2016

înlocuind „Arhiva” deschiderilor ini iale (care de altfel nu a ap rut în paralel decât

în anii 1936

ş

i 1937

)

ş

i împletind cercetarea sociologic cu sugestii de ac iune

social la nivelul întregii ri;

3.

_{faptul c , deschis temporar, cu un num r relativ}

redus de exponate, Muzeul Satului a d inuit spectaculos, traversând anii comuni

ş

ti

ş

i ajungând, cu pre ul desociologiz rii, mai precis, al transform rii lui în muzeu de

factur etnografic , la o expansiune prezent spectaculoas . O a doua op iune, la

care ne-am oprit, ar fi aceea de a adânci racordul cu momentul 1936, încercând s -l

surprindem „din untru”, cu a

ş

tept rile

ş

i tensiunile lui, pornind de la documentele

de care dispunem. Am recurs în acest scop la scrisorile cuprinse în seria Anton

Golopen ia,

Rapsodia epistolar

, documente scrise relativ spontan,

la persoana

întâi

, f r a viza posteritatea. Ele sunt de natur s ne asigure accesul la gândurile

în cotidian ale epocii, prin insiderii sociologi, dar

ş

i prin outsideri mai mult sau mai

pu in preveni i, ca urmare a faptului c îl aveau drept corespondent pe A.G., aflat la

studii în Germania

ş

i finalizându-

ş

i la Leipzig teza de doctorat în sociologie.

Prezent m deci în cele ce urmeaz o lectur transversal a celor patru volume de

scrisori primite sau trimise de Anton Golopen ia, care formeaz

Rapsodia epistolar

.

Din totalul de 280 schimburi epistolare (totalizând 1 958 scrisori) am re inut exclusiv

schimburile epistolare con inând scrisori care dateaz din anul 1936. E vorba de un

num r de 34 schimburi epistolare c rora le corespund, pentru anul 1936, 199 scrisori.

Mai precis

ş

i pe volume, dispunerea acestora este urm toarea:

– vol. I: 6 schimburi epistolare între A.G.

ş

i

Emanoil Bucuţa

(scrisorile 5, 6;

p. 125–126), respectiv

Casier CFR

(scr. 1, p. 145),

Emil Cioran

(scr. 9, p. 162),

Comandant X

(scr. 1, p. 178),

Petru Comarnescu

(scr. 22–44, p. 222–251)

ş

i

Brutus Coste

(scr. 44–56, p. 417–429), total 41 scrisori;

– vol. II: 1 schimb epistolar între A.G.

ş

i

Ş

tefania Cristescu

(scr. 322–368,

p. 378–431), total 47 scrisori;

– vol. III: 14 schimburi epistolare între A.G.

ş

i

Mircea Dr ganu

(scr. 1–7,

p. 11–15), respectiv

Constantin V. Dr goescu

(scr. 2, p. 20–21),

Mircea Eliade

(scr. 1 (p. 23),

D.C. Georgescu

(scr. 5, 6; p. 55–56),

Corneliu Golopenţia

(scr. 31–34, p. 97–100),

Emma Golopen

ţ

ia

(scr. 66–72, p. 157–162),

Romulus

Golopen

ţ

ia

(scr. 26–27, p. 207–208),

Simion Golopen

ţ

ia

(scr. 71–75, p. 273–

278),

Cornel Grof

ş

orean

(scr. 4–8, p. 299–301),

Dimitrie Gusti

(scr. 41–45,

p. 390–409),

Nicolae Hulpoi

(scr. 1, p. 521),

Vasile Ilea

(scr. 1, p. 527–528),

Adrian Ionescu

(scr. 2–8, p. 534–538)

ş

i

Ş

tefan Iorga

(scr. 1, p. 546), în total

49 scrisori;

– vol. IV: 13 schimburi epistolare între A.G.

ş

i

Iacob Mih il

(scr. 16–33,

A fost „Sociologie româneasc ” o revist publicat în dev lm ie?

p. 41–58), respectiv

Elena Moisuc

(scr. 4–7, p. 84–86),

Octavian Neam

ţ

u

(scr. 26–32, p. 140–149),

Constantin Noica

(scr. 1, p. 172),

Nicolae

Petrescu-Comnen

(scr. 3, p. 252),

Angela Popescu

ş

i D. Temeliescu

(scr. 1, p. 297),

Victor R dulescu-Pogoneanu

(scr. 39–41, p. 357–359),

N. Saru

(scr. 1–10,

p. 387–392),

H.H. Stahl

(scr. 28–30, p. 438–440),

Nicolae Titulescu

(scr. 1,

p. 500–505),

Universitatea din Giessen

(scr. 1, p. 528–532),

Gheorghe Valu

ţ

(scr. 1–5, p. 537–539)

ş

i

Tudor Vianu

(p. 571–576), în total 62 scrisori.

Popula ia coresponden ilor din anul 1936 include

sociologi

(

Ş

t. Cristescu,

D.C. Georgescu, Cornel Grof

ş

orean, D. Gusti, O. Neam u

ş

i H.H. Stahl),

intelectuali

(dintre care E. Bucu a, P. Comarnescu, T. Vianu colaboraser sau colaborau cu

D. Gusti, pe când E. Cioran, M. Eliade

ş

i C. Noica continuau s fie asocia i cu

Tân ra genera ie),

diploma

ţ

i

(B. Coste, N. Petrescu-Comnen, V. R dulescu-Pogoneanu

ş

i N. Titulescu),

studen

ţ

i români afla

ţ

i la studiu în Germania

(M. Dr ganu,

C.V. Dr goescu, N. Hulpoi, A. Ionescu,

Ş

t. Iorga, I. Mih il , E. Moisuc, A. Popescu

ş

i N. Temeliescu, N. Saru, Gh. Valu ),

membri de familie

(Emma, Simion, Romulus

ş

i

Corneliu Golopen ia)

ş

i

reprezentan

ţ

i ai unor institu

ţ

ii

(Casier CFR, Comandant X,

Universitatea din Giessen, V. Ilea/ ASTRA). Studen ii se distribuiau între

agronomie

(C.V. Dr goescu

ş

i N. Hulpoi, care vor semna capitole în volumul III al

Enciclopediei

României

din 1938, cel de al doilea devenind ulterior membru al Academiei de

Ş

tiin e Agricole

ş

i Silvice „Gh. Ionescu-

Ş

i

ş

e

ş

ti”,

ş

i, al turi de ei, N. Saru

ş

i

Gh. Valu ),

medicin

(

Ş

t. Iorga),

medicin

ş

i

educaţie fizic

(A. Ionescu),

ergonomie

(I. Mih il , care va colabora cu D. Gusti la Funda iile Regale, ocupându-se de

echipele studen e

ş

ti),

fizic

(M. Dr ganu, care-

ş

i preg tea teza sub conducerea lui

Werner Heisenberg), sau

filosofie

(E. Moisuc, viitoare traduc toare a lui Kant

ş

i

profesor universitar la Universitatea din Ia

ş

i).

Temele care ne intereseaz cu prec dere sunt, al turi de cele legate direct de

evolu iile majore ale

Ş

colii sociologice de la Bucure

ş

ti în anul 1936 – s rb torirea

a 25 de ani de profesorat ai profesorului D. Gusti, apari ia revistei „Sociologie

româneasc ”, Muzeul Satului – via a în cotidian a

Ş

colii în aceea

ş

i perioad ,

precum

ş

i cadrul social, politic sau intelectual al momentului. Din motive de spa iu

vom limita textul de fa la scrisorile care documenteaz evolu iile majore ale

Ş

colii, urmând ca o versiune mai ampl a textului de fa s încorporeze evolu ia

Ş

colii în cotidianul momentului.

1.

_{Pentru a urm ri, în parte, efortul preg tirii}

_Omagiului

_{ap rut în 1936, e necesar}

s examin m

ş

i coresponden a din anul 1935 (în fapt, dup cum vom vedea, chiar

din 1934). La 14 septembrie 1935, A.G. îi scrie astfel lui T. Vianu:

actual a educa iei (deoarece promisese Prof[esorului] Narly un articol pentru revista pe care o scoate, a cerut s i se explice acestuia, şi din partea Comitetului, c e silit ca atare s amâne pentru un alt an contribu ia promis , am scris la Consiliul Legislativ). Am cerut contribu ii şi profesorilor Freyer şi Ipsen (titular de Sociologie rural la Königsberg şi în rela ii cu profesorul Gusti). În cazul profesorului Krüger, „rector magnificus” al Universit ii de aici şi prieten de studii al d-lui Gusti, ca şi profesorul Spranger, ar fi necesar o invita ie a Comitetului. Profesorul Krüger iubeşte ceremonialul, este şi se socoteşte foarte ocupat, iar eu, destul de pu in preocupat de psihologie, n-am atâta trecere la el încât s -l pot determina s dea ceva, chiar pentru d-l Gusti. În cazul profesorilor Freyer şi Ipsen o adres a Comitetului ar fi util . Sunt harnici şi prinşi în lucr ri, iar profesorul Gusti, lipsit de grij pentru coresponden a lui, i-a neglijat. De dat, vor da contribu ii. În sensul unei propuneri pe care i-am f cut-o d-lui R coasa în toamna anului trecut, am cerut colabor ri şi la trei tineri: dr-ul Klocke, asistent la Institutul maghiar de pe lâng Universitatea din Berlin şi dr-ul Haufe, asistent al Prof. Ipsen, care au vizitat în vara anului 1930 campania monografic Runcu şi au r mas în coresponden cu d-l Gusti, şi d-lui Beutler, care conduce în Silezia cercet ri monografice care deriv din cele româneşti. Cel dintâi a promis un studiu despre satul unguresc, al doilea un studiu despre evolu ia demografic a Europei în veacul al 19-lea, al treilea o dare de seam despre cercet rile pe care le conduce. Cum nu mi-au fost date am nunte, am indicat la întâmplare data de 1 noiembrie 1935. Am propus, mai departe, o coal 8º, drept întindere. Şi am asigurat c un num r convenabil de extrase va fi remis autorilor. Am socotit c pot spune c textul va fi tip rit în original şi tradus într-o anex ” (RE IV, A.G. – T.V., scr. 8, 14.9.1935, p. 561–562).

R spunsul lui T.V. e exprimat în dou scrisori, ambele datate 20 sept. 1935.

Prima e personal , cea de a doua oficial , al turând conlucr rii pentru reu

ş

ita

Omagiului o invita ie de colaborare adresat lui A.G.:

Scumpe prietene Golopen ia, / Credeam c amicul I. Zamfirescu, care îmi d o mân de ajutor în lucr rile de organizare a volumului omagial al Prof. Gusti, i-a trimis invita ia cuvenit . El n-o f cuse înc , neştiindu- i adresa, pe care voia tocmai s şi-o procure. Iat aceast invita ie. Adaug rug mintea de a ne trimite cât de curând contribu ia d-tale. În acest plic vei g si şi patru scrisori, pentru Prof. Freyer şi Ipsen, Krüger şi Spranger, pe care te rog s le remi i sau s le expediezi d-ta. Ar fi un frumos succes al d-tale s ob ii ca articolele lor s -mi parvin cât de curând. Foarte bucuros sunt şi de celelalte contribu ii anun ate (RE IV, T.V. – A.G., scr. 9, 20.9.1935, p. 564).

Mult stimate Domnule Golopen ia, / Profesorul D. Gusti a împlinit anul acesta 25 de ani de activitate didactic , ştiin ific şi social . În acest interval, Profesorul Gusti a desfşurat o întins ac iune în favoarea r spândirii interesului pentru feluritele ramuri ale ştiin elor sociale

şi politice, a întemeiat o puternic şcoal sociologic ale c rei lucr ri şi a c rei util interven ie în via a satelor noastre sunt bine cunoscute, a sprjinit formarea unei conştiin e cet eneşti luminate şi s-a g sit în fruntea mai multor institu ii, unde înrâurirea sa a produs puncte de vedere moderne şi o însufle ire, ale c rei roade ştim c sunt apreciate de Dvs. – În tân ra aşezare democratic a statului nostru, personalit i ca aceea a Profesorului Gusti se cuvin a fi înconjurate de simpatia şi recunoştin a tuturor acelora care doresc perfec ionarea aşez mintelor

progreselor moderne în sociologia general şi în feluritele ştiin e sociale particulare. Am fi foarte ferici i dac a i binevoi s ne trimite i un studiu, din ramura specialit ii Dvs., considerat în problemele şi curentele ei cele mai noi, care, publicat în lucrarea pe care o proiect m, s -i ofere toat temeinicia şi întregul prestigiu. Contribu ia Dvs. ar urma s aib cel pu in o întindere de 10–15 pagini de tipar şi ar trebui trimis pân la 1 noiembrie c., pe adresa subsemnatului (Bucureşti, Str. Andrei Mureşanu 33), care a primit sarcina secretariatului de redac ie. În caz c împrejur rile Dvs. v permit a colabora la Omagiul Profesorului D. Gusti, v-am fi foarte recunosc tori dac a i binevoi s ne da i cât mai neîntârziat r spunsul Dvs. de adeziune, expediindu-l pe aceeaşi adres . / În speran a pl cut de a v putea num ra printre colaboratori, v rug m, mult stimate domnule Golopen ia, s primi i, odat cu mul umirile noastre, expresia înaltei noastre considera ii. / În numele Comitetului de ini iativ , / Tudor Vianu / Conferen iar la Universitatea din Bucureşti / Membru corespondent al Academiei Române (RE IV, T.V. – A.G., scr. 9a, 20.9.1935, p. 565–566).

Textul invita iei, trimis dup toate probabilit ile, tuturor colaboratorilor presim i i

ai Omagiului

ş

i, la fel, ini iativele lui A.G., v desc seriozitatea

ş

i competen a cu

care a fost conceput lucrarea. Coresponden a lui A.G.

ş

i T.V. continu pe acela

ş

i

ton, de

ş

i, în scrisoarea 12 a lui T.V., referirea la Omagiu ca la un „voluma

ş

” e

întrucâtva nea

ş

teptat , sugerând o demarare înc relativ înceat a acestuia. Reproduc

pasaje de natur s sugereze procesul complex din care a rezultat Omagiul:

Aş vrea s v dau azi veste despre rezultatul demersurilor pentru omagiul profesorului Gusti. D-l Krueger m-a primit în audien dup ce îi trimisesem scrisoarea dv. Mi-a spus întâi c , ocupat, nu va putea da nimic, oricât regret ; a ajuns apoi s promit o scurt urare camaradereasc şi a sfârşit prin a promite un articol, cam ca al profesorului Spranger. Cred totuşi c va da numai urarea. Prof. Freyer va da un articol despre raporturile dintre sociologie

şi politic . Prof. Ipsen, altul care va cerceta, discutând ce e viu din W.H. Riehl, problema raportului sociologiei cu folclorul, cum e în eles în Germania („Volkskunde”). Inten iile profesorului Spranger vi le-am comunicat data trecut . Celelalte trei contribu ii sunt în lucru. Nu ştiu dac sunte i informat de mersul tratativelor cu profesorul Sombart: cred c d-l R coasa a primit r spuns de la el înc iarna trecut c nu poate da o contribu ie, c propune retip rirea unui fragment din ultima lui carte, Deutscher Socialismus. Eu am întreprins o tentativ neizbutit de a ob ine o contribu ie original , în prim var . Tradus , partea I. Das ökonomische Zeitalter

(44 p., 8º, liter rar ), ar fi de interes şi util pentru cititorii români. Contribu iile vi le voi trimite de îndat ce le voi primi. Pe cea a Prof. Freyer voi încerca s-o traduc chiar eu (n d jduiesc s g si i traduc tori la Bucureşti; la nevoie, voi mai ajuta şi eu); contribu ia Haufe v va fi trecut chiar de autor care, bursier Rockefeller, va petrece iarna în ar . / Preocupat de contribu ia mea (aş vrea s pun tema rostului sociologiei), neliniştit de faptul c n-am ob inut înc amânarea armatei, c s-ar putea, mai departe, s fiu rechemat, nu v pot scrie mai mult azi. V voi da îns veşti de îndat ce se vor l muri impasurile (RE IV, A.G. – T.V., scr. 10, 19.10.1935, p. 566).

Cu excep ia celei a Prof. Krüger, toate contribu iile promise mi-au fost anun ate. Vi le voi remite de îndat ce le voi primi. / E drept, trebuie s m rturisesc c a mea nu e înc gata. Mi-e n dejdea s mântuiesc şi eu în dou s pt mâni. Încerc s cristalizez într-însa esen ialul orient rii şi al atitudinii mele, ca atare, m mai poticnesc din când în când. N d jduiesc s nu vin prea de tot târziu (RE IV, A.G. – T.V., scr. 11, 10.11.1935, p. 567).

dori s -i d m o alc tuire cât mai serioas . Au început de altfel s -mi soseasc numeroase articole, încât cred c începerea tip ritului a devenit acum iminent . Cu mult ner bdare aştept deci atât contribu ia d-tale, cât şi a profesorilor germani c rora ai avut amabilitatea s le transmi i scrisoarea mea (RE IV, T.V. – A.G., scr. 12,10.11.1935, p. 568).

Stimate domnule Profesor, / V trimit azi manuscrisele Spranger şi Klocke. Cred c amândou v vor face pl cere. Al tur scrisoarea Profesorului Spranger, care v roag s -i trimite i lui corectura. Cred c ar fi bine s i se trimit şi d-rului Klocke spre corectur textul cules. Foarte prins, n-a mai avut timp s se ocupe mai mult de manuscris, e şi necite pe alocuri. Îi voi scrie s o restituie grabnic. [...] Am uitat s pomenesc mai sus textele Krüger. D-l Krüger propune conferin a despre familie (a notat el c n-a ieşit în comer ). A mai al turat extrasul unei cuvânt ri de ocazie, care îns n-are cum fi de folos. I-am trimis-o chiar d-lui Gusti, pe care-l va amuza. Ce a i hot rât în privin a Sombart? / În privin a celorlalte s-ar putea ca Profesorul Ipsen s v fi trimis manuscrisul lui. Mie nu mi-a mai scris. Haufe, care a fost la Dv., ştie desigur despre el. Ca s nu-l somez f r rost pe Prof. Ipsen, îl voi ruga pe acesta, c ruia trebuie s -i scriu, s se intereseze şi el ca s primi i articolul promis, în caz c nu v-a sosit înc . Profesorul Freyer mi-a spus azi c -mi va da articolul lui în cursul s pt mânii viitoare. Tot atunci e s soseasc şi cel din Silezia Al meu va porni odat cu cel al prof. Freyer. / Am o copie a articolului Spranger; dac tip ri i traduceri în româneşte, ceea ce ar fi bine, m îns rcinez eu s i-o fac. O voi face, la fel, pe cea a articolului Freyer. Şi, la nevoie, Krüger. [...] Haufe e un cercet tor meticulos şi versat în multe probleme, cam taciturn, e drept. Articolul lui, deşi greu de cifre, e foarte bun: el e printre întâii care se preg tesc s priveasc cu deam nuntul şi în întreg industrializarea şi democratizarea continentului (RE IV, A.G. – T.V., scr. 13, 4.12.1935, p. 569).

Trebuie s scuz faptul c restul de contribu ii n-a plecat înc . Profesorul Freyer n-a putut s -şi scrie articolul, dar m-a vestit c m va chema într-una din ultimele zile ale anului şi mi-l va oferi desert. A fost foarte ocupat şi a trebuit s aştepte vacan a. Contribu ia din Silezia mi-a sosit înainte cu câteva zile, dar am folosit prilejul s -l rog pe autor s-o mai scurteze: trecea de 50 de pagini. Eu folosesc la fel r gazul câştigat s -mi mai rev d articolul; am n zuit la mult, ca atare am de-a face cu toate grijile celui care n-a început-o cu m rginirile. Cred c ve i fi mul umit de toate contribu iile. Haufe mi-a promis s -i scrie d-lui Ipsen (RE IV, A.G. – T.V., scr. 14, 19.12.1935, p. 570).

Sunt ner bd tor s primesc contribu ia d-tale pentru volumul omagial, în care voi vedea câteva din rezultatele cercet rii d-tale mai noi (RE IV, T.V. – A.G., scr. 15, 26.12.1935, p. 571).

Colaborarea cu T. Vianu

ş

i G. Vl descu-R coasa continu în prima jum tate

a anului 1936. O atest scrisorile 16, 17, 19 ale lui A.G. c tre T. Vianu sau 18

ş

i 21

ale lui T. Vianu c tre A.G., din care reproducem pasaje în prelungirea celor de mai

sus:

Trimit azi textul contribu iei profesorului Freyer, primit abia de câteva zile, împreun cu traducerea ei şi a contribu iilor Spranger şi Krüger. N d jduiesc c s-a g sit în ar cine s le traduc pe celelalte, ca cetitorii de la noi s le aib folosul. Mai e contribu ia d-lui Beutler despre monografiile din Silezia. Mi-o trimisese întâi de Cr ciun. P rându-mi prea lung şi socotind c unele p r i nu ne intereseaz în m sur mai mare, l-am rugat s-o pun la punct. Mi-a promis asta, deşi corecturile unei voluminoase monografii s teşti îi dau mult de lucru. O aştept din zi în zi. Vi-o voi trimite de îndat ce va sosi. Dac se face prea târziu pentru

M-am hot rât s nu trimit ce-am preg tit. Fiindc e formularea esen ialului din munca mea de l murire asupra principiilor ştiin elor sociale, simt nevoia s rev d redac iunea de acum dup un r stimp de ocupare cu altceva. Ca s v fac ceva de circumstan e şi prea târziu şi apoi eu nici nu sunt în stare s tratez am nuntele pân nu am o întâie siguran a principiilor şi a orizontului. Îi voi scrie domnului Gusti când se va face înmânarea volumului (RE IV, A.G. – T.V., scr. 16, 12.1.1936), p. 572).

Stimate domnule Profesor, / Pot s v trimit azi şi ultima contribu ie. Cum monografiile acestea din Silezia sunt în oarecare m sur altoi de pe trunchiul cercet rilor ini iate de profesorul Gusti (vede i, de pild , p. 3 şi 5), am crezut c o înf işare a istoriei lor ar fi binevenit şi îmbucur toare. N d jduiesc c va mai prinde loc în Omagiu (RE IV, A.G. – T.V., scr. 17, 20.1.1936, p. 572–573).

Iubite domnule Golopen ia, / Am primit articolele Prof. Freyer şi al d-lui Beutler, împreun cu traducerile contribu iilor anterioare ale d-lor Krüger şi Spranger. Vom vedea dac va fi nevoie de acestea din urm . Cele dintâi vor porni îns curând la tipar. Î i mul umesc pentru toat osteneala dumitale. Am regretat îns nespus de mult hot rârea d-tale de a nu mai colabora la volumul omagial şi am impresia c este numai efectul unei oboseli trec toare, sper s revii asupra ei, pentru a te putea întâlni în volumul omagial pe care îl preg tim cu atâ i[a] dintre prietenii d-tale şi c ruia i-ai dat un pre ios concurs. Este vorba de altfel de o contribu ie relativ restrâns , opt–zece pagini de tipar, pe care î i va fi uşor s le întocmeşti sau s le desprinzi dintr-un total mai cuprinz tor. Timp este, de asemeni, c ci nu cred ca ultimele articole s -mi soseasc prea curând. Dac , deci, lucrul nu- i este cu totul peste mân , dac obliga ia pe care i-ai lua-o nu te-ar stânjeni de la altele, mai esen iale şi mai presante, nu te l sa ab tut de la dumul pe care porniseşi. / Cu afectuoase salut ri, / T. Vianu (RE IV, T.V. – A.G., scr. 18, 29.1.1936, p. 573).

Dac ve i scoate omagiul înc în var , cred c nu mai pot da ceva. Sunt tot mai aproape de sfârşitul preg tirii mele, ca s -mi mai vie s lucrez la altceva decât la tez . [...] Profesorul Spranger mi-a scris acum câteva s pt mâni, îngrijat de soarta manuscrisului lui. Dac v e cu putin , da i-l la cules şi trimite i-i corectura. L-am rugat pe Comarnescu, c ruia îi scriam tocmai în ziua în care mi-a venit aceast veste de la Berlin, s v vorbeasc despre ea. Poate c a i satisf cut-o. Eu vorbisem de o tip rire iminent , în toamn (RE IV, A.G. – T.V., scr. 19, 11.3.1936, p. 574).

Scrisoarea al turat a profesorului Spranger m împinge s v mul umesc mai degrab decât credeam pentru volumele tratatului de Estetic şi cuvintele scumpe mie ale dedica iei. [...] / Vâr în plic şi copia r spunsului trimis profesorului Spranger. V rog s -i r spunde i degrab : e un om fragil, cu toane şi b nuitor. Ar fi p cat s -şi retrag contribu ia (RE IV, A.G. – T.V., scr. 20, 10.5.1936, p. 575).

Pasaje din dou scrisori ale lui Em. Bucu a completeaz

ş

i încheie filmul

muncii la Omagiu, asupra c ruia ne concentr m:

Mi-a scris zilele acestea Tudor Vianu, care e la Sinaia ca s se refac de o r ceal , c ar fi primit de la dumneata o scrisoare plin de amenin ri. Este adev rat c volumul omagial pentru d[omnul] Gusti, din „Arhiva”, a întârziat, îns numai din pricin c , în ultimul moment, s-au ivit colabor ri, de cari nu s-a putut s nu inem seam . Dealtminteri, sistemul i-e cunoscut

şi el l mureşte şi pricina pentru care „Arhiva” a ieşit totdeauna la date neregulate. / Omagiul are s ias în dou volume, dintre care unul cu colabor ri în limbi str ine, la sfârşitul lui mai sau începutul lui iunie, iar al doilea, cu colabor ri în româneşte, la sfârşitul lui iunie. Î i trimet o dat cu aceasta corectura a doua, în pagini, a studiului lui Spranger şi a celor câteva pagini date de Freyer. i-aş fi foarte îndatorat dac le-ai trece autorilor lor, cu ar tarea c volumul intr numaidecât sub tipar, şi dac mi le-ai întoarce în cel mai scurt timp (RE I, E.B. – A.G., scr. 5, 18.5.1936, p. 125).

Am primit rândurile Dumitale. Cred c în r stimp î i veniser corecturile Spranger şi Freyer. Lui Spranger i-am trimes şi eu chiar ast zi o nou corectur , împreun îns cu manuscrisul,

şi l-am întrebat câte extrase vrea, 50 sau 100. I-am ar tat, în acelaşi timp, c num rul mare al colaboratorilor la Volumul Omagial ne-a f cut s scoatem dou volume în loc de unul, de unde şi o oarecare întârziere. / În ce priveşte colaborarea lui Sombart, mi-a ajuns ceva la ureche, dar n-am avut nici un fel de material. Fireşte c am ine foarte mult s -l avem. Din pricin c aşez m materialul dup alfabet (numele autorilor), Sombart vine destul de târziu ca s mai putem avea textul s u, mai ales dac n-ar fi prea lung. / Nu vrei s - i dai marea osteneal s transcrii la maşin cele câteva pagini pe care se gândeşte, sau le alegi Dumneata, s le tip rim, şi s mi le trimi i cu întâia poşt ? În acelaşi timp arat -mi şi câte extrase vrea Freyer, 50 sau 100. / Cu cele mai alese sim iri, şi cu toat graba, / Emanoil Bucu a (RE I, E.B. – A.G., scr. 6, 26.5.1936, p. 126).

Citatele reproduse ilumineaz nu numai aten ia cu care s-a ac ionat pentru ca

volumul omagial s con in contribu ii reprezentative, ci

ş

i receptivitatea savan ilor

str ini invita i s colaboreze. Munca asidu depus de T. Vianu încheie etapa

„sociologic ” a activit ii sale (care inclusese func ionarea ca asistent onorific la

seminarul de sociologie al lui D. Gusti

ş

i, din 1927, ca docent conferen iar în

specialitatea estetic la Catedra de sociologie, etic , politic

ş

i estetic a Facult ii

de Litere

ş

i Filosofie a Universit ii din Bucure

ş

ti, condus de D.G., participarea la

campania monografic Dr gu

ş

, precum

ş

i cursuri

ş

i publica ii cu dimensiune

sociologic în cadrul aceleia

ş

i catedre). Este regretabil c nu au ajuns s fie

publicate traduceri ale materialelor scrise în limbi str ine (cel pu in în cazurile în

care, a

ş

a cum afl m din scrisorile lui A.G., ele au existat).

S rb torirea profesorului Gusti se va încheia cu un Banchet la Cap

ş

a în ziua

de 10 ianuarie 1937. Pe verso-ul meniului cu

tartelettes, consommé, truites, dindonneau

rôti

etc., monografi

ş

tii vor scrie mesaje (bun oar cel multiplu, trimis de A.G.

ş

i

P. Comarnescu, N. Popescu, V. R dulescu-Pogoneanu, O. Neam u, H.H. Stahl) lui

B. Coste, aflat de pu in vreme la postul de ata

ş

at cultural în Fran a. Extragem

câteva nota ii:

Drag Brutus, Suntem la banchetul de s rb torire a Profesorului şi, în timpul celor dou zeci şi ceva de discursuri, ne isc lim de zor pe menu-uri. Între toate acestea, un gând bun

Drag Brutus, între şapte mii de fracuri e ca o ventila ie pl cut gândul c cineva este, acum, departe. Cineva, pe care îl voi vedea, sper, curând. Henri Stahl (RE I, A.G. şi... – B.C., scr. 57, 10.1.1937, p. 431).

La 14 ianuarie 1937, A.G. îi scria

Ş

tefaniei Cristescu, referindu-se la acela

ş

i

moment:

În privin a mea nimic deosebit de nou. S rb torirea Profesorului ne-a luat o zi. A fost penibil , cu un Profesor prea v dit dornic de recunoaşteri şi incapabil s deosebeasc cuvintele sincere de mul imea celor oficiale (a trecut apoape cu vederea ce a spus Vulc nescu din partea „monografiştilor”). [...] La s rb torirea lui Gusti, Vianu mi-a cerut cu mult st ruin s scriu în volumul omagial Petrovici, care e o istorie a filozofiei moderne, cele 25 de pagini despre Fichte. M-a prezentat d-lui Petrovici ca autor al acestui capitol înc înainte s -mi fi dat adeziunea. Voi trebui s -l fac (RE II, A.G. – Şt. C., scr. 369, p. 431).

2

_.

_{Anul întâi (1936) de apari ie a revistei „Sociologie româneasc ” e înc relativ}

pu in cunoscut. Nu se

ş

tie cu exactitate în ce condi ii a ap rut revista

ş

i nici cine au

fost cei care i-au asigurat, spontan sau numi i de D. Gusti, publicarea regulat . Spicuim

deci cu grij informa iile con inute în scrisori, insistând asupra schimburilor epistolare

A.G. –

Ş

tefania Cristescu, A.G. – B. Coste, A.G. – D.C. Georgescu, A.G. – D. Gusti

ş

i

A.G. – O. Neam u.

Primul fapt care se desprinde din scrisori e acela c revista a ap rut nea

ş

teptat,

f r o consultare larg a monografi

ş

tilor, ini iativa apar inându-le lui Tr. Herseni

(eventual

ş

i Vl descu-R coasa) al turi de D. Gusti. La 5 ianuarie 1936,

Ş

t. Cristescu

vorbe

ş

te despre o revist de sociologie de care se ocup Traian Herseni:

În ajunul Anului Nou mi-a sosit o c.p. de la Herseni care-mi spunea dac aş putea da un articol pentru Revista de Sociologie pân la 5 ianuarie. [...] În sfârşit eu i-am r spuns lui Herseni şi i-am spus c pân pe la 7–8 ianuarie s pot da ceva. [...] Herseni e într-o perioad de supraactivitate. A f cut o Societate a Studen ilor în Sociologie – cu planuri de lucru extraordinare, dup câte am auzit. Şi Revista de Sociologie o s apar în curând (eu n-am ştiut nimic – probabil totul s-a hot rât între Profesor şi Herseni). Mi-a cerut articolul, de care spune Herseni „poate o s avem nevoie în num rul 1 sau 2” – cam în genul comunic rii la Congres care, zice el, „e foarte bun ”– probabil la îndemnul Prof. sau al lui Stahl. Nu ştiu nimic. Dup s rb tori voi afla şi- i voi comunica (RE II, Şt.C. – A.G., scr. 323, p. 378–379).

La 5 februarie 1936, D.C. Georgescu veste

ş

te apari ia „cam prin surprindere”

a revistei, numit acum „Sociologie româneasc ”:

A ap rut „Sociologie româneasc ” – revista de şoc a Institutului Social Român – ieri sau alalt ieri sear . Dac nu i-o trimite Neam u, scrie-mi, c fac lucrul acesta cu pl cere. A ap rut cam prin surprindere (chiar pentru mine – aşa c m-am produs cu un fleac de anul trecut – când trebuia s mai apar odat revista) (RE III, D.C.G. – A.G., scr. 5, p. 56).

La 5 martie 1936, O. Neam u întrege

ş

te imaginea:

Era un num r Herseni-R coasa. Nici n-am crezut în – s zicem – tr inicia revistei. Am avut impresia c este scoas numai în vederea concursului de la Cluj, ca un titlu mai mult pentru Herseni. Dar acuma v d c Profesorul ine mult la ea. Num rul doi l-a pasionat mult şi zilnic vorbeşte despre ea. De asemenea, a prins drag de ea şi şi Stahl, şi chiar şi eu, care am lucrat mult la num rul doi. Acuma deci e vremea s vorbim despre ea. Te rog s -mi comunici p rerile tale despre caracterul ei de-acum şi ad ugirile ori schimb rile necesare, despre cuprins şi despre înf işare. De altfel, în privin a revistei, sunt vinovat fa de tine. Profesorul îmi d duse ordin s - i scriu, rugându-te s scrii pentru revist . La num rul întâi n-am vrut s te anun . Nici nu credeam c va apare, nici nu ineam la revist . Dar acum, iat , o fac; cred c dac am fi pu in st ruitori „Sociologie Româneasc ” ar putea fi ceea ce noi pl nuiam cu „Anteu”, care apoi devenise „Gând şi fapt ”. Astfel, cu întârziere, î i transmit rug mintea Profesorului ca s scrii pentru revist . De altfel, spunea c - i va scrie şi el (RE III, O.N. – A.G., scr. 27, p. 143–144).

Ipoteza formulat de O. Neam u (care pare a fi fost împ rt

ş

it de Stahl,

B. Coste

ş

i V. R dulescu-Pogoneanu) este aceea c apari ia revistei „Sociologie

româneasc ” ar fi fost determinat ini ial de concursul de la Cluj pentru catedra de

sociologie a lui Virgil B rbat, r mas liber în urma mor ii acestuia în 1931. Virgil

B rbat ini iase în 1931 „Revista de sociologie”

ş

i noua revist pornit la Bucure

ş

ti

cu participarea de prim plan a lui Tr. Herseni ar fi putut contribui la succesul

candidaturii acestuia pentru ocuparea catedrei clujene, sugerând o continuitate de

preocup ri. De la num rul al doilea al revistei

ş

i în urma pierderii concursului de

c tre Tr. Herseni, revista începuse s atrag interesul mai multor monografi

ş

ti,

începând cu acela al grupului care, al turi de A.G., militase pentru o revist de

sociologie, avansând

ş

i proiecte în acest sens

.

La 11 martie 1936, A.G. reac ioneaz la primele dou numere, sugerându-i

modalit i de colaborare fertil pentru înt rirea proaspetei publica ii:

Am primit zilele acestea num rul 2 al „Sociologiei româneşti”. Care e incomparabil mai bun decât întâiul, care dac n-aducea materialul lui Stahl şi al lui Focşa, ar fi fost în întregime propagandistic şi pedant. B ie ii m-au rugat din partea profesorului s scriu, c e p cat s se ofileasc , c ar putea r mâne şi deveni o revist deschiz toare de orizont. Eu nu mai pot scrie pân nu mântuiesc teza, n-am nici r gazul şi nici liniştea trebuincioas . Dar voi pune um rul odat întors. Tu îns face s aju i revista de acum. Cat s dai în fiecare num r ceva din materialul t u frumos la „Documente”. Preg teşte un articol despre descântecele de undeva, sau anume descântece, sau ce- i vine ie bine. Ca bucat de rezisten , cum e Cununa

în num rul acesta, Vecin tatea în num rul trecut. Întreab -te apoi dac nu i-ar face pl cere s scrii o cronic în care s -nf işezi ce e interesant în perspectiva preocup rilor şi problemelor româneşti din teoriile lui Lévy-Bruhl sau alte doctrine ale unor oameni cunoscu i de tine la Paris, sau din c r ile de dialectologie pe care le-am cetit împreun . De vreme ce te-ai hot rât s nu te osteneşti prea de tot, gr bind peste m sur doctoratul, grija de aceast revist ar putea s te ocupe prim vara aceasta, cât î i trebuie ie, ca s nu te sim i inactiv (RE II, A.G. – ŞT.C., scr.332, p. 392).

3 _{Am discutat pe larg aceste aspecte în volumul O Rapsodie epistolar a interbelicului românesc}

La 8 aprilie 1936, B. Coste îi scria lui A.G., men ionând o scrisoare de care

nu dispunem, în care A.G. comentase pe larg, la primele numere ale „Sociologiei

române

ş

ti”:

Îmi place foarte mult critica pe care o aduci „Sociologiei româneşti” în special şi activit ii monografice în general. Ele nu trebuie s se m rgineasc în auto-t mâieri şi în publicarea unor studii şi a unui material prea adeseori folcloristic, ci s dezbat problemele grave care se pun vie ii s teşti ( ranii f r p mânt, munca la oraşe, comasare) şi s nu treac cu vederea nici oraşele (cât interes ar prezenta monografia unei mari întreprinderi, în care s urm reşti, pe lâng toate celelalte, chipul în care grosul muncitorimii vine în contact cu via a politic , cine şi cu ce mijloace lucreaz s -i capteze ş.a.m.d.). În activitatea echipelor Funda iei e din p cate mult bluff. / Ceea ce î i urez este s - i p strezi prospe imea şi însufle irea atunci când vei da din nou de realit ile de aici, g sind în tine putere ca s mai scuturi praful de pe oameni şi lucruri. Am mare n dejde c vei aduce în via a de aici adev ratul suflu creator (RE I, B.C. – A.G., scr. 48, p. 422).

Cu menajamente, A.G. îi va împ rt

ş

i

ş

i profesorului Gusti reac ia la primele

dou numere

ş

i, mai cu seam , la cele dou planuri ale Profesorului, publicate

în num rul 2 al revistei (monografierea exhaustiv a rii

ş

i Serviciul Social

obligatoriu):

„Sociologie româneasc ” mi-a f cut mult pl cere. Cu deosebire num rul doi, în care materialul bogat şi captivant arat , f r s-o spuie şi totuşi r spicat, valoarea şi însemn tatea monografiei. Din cele dou proiecte pe care le pune i în discu ie cred c introducerea Serviciului Social obligatoriu e cel mai uşor realizabil şi poate şi cel mai necesar. C ci, în perspectiv de decenii, un tineret preg tit aşa va realiza mai încet, dar cu temei, ridicarea satelor pe care o urm reşte planul 3 700 sate la an. / Randamentul însemnat al echipelor de acum se datoreşte şi pu in t ii lor. Sunt grupuri de elit . Cred c nici chiar în cazul Serviciului Social nu va fi bine s se treac peste un oarecare maximum de echipe (50–100), pentru ca acestea s aib conduc tori buni şi preg ti i din vreme. Restul de elemente ar trebui întrebuin at la lucr ri tehnice rurale: diguri, construc ii... şi inut în tabere. Echipelor regale ar trebui s le fie p strat caracterul de pepinier de administratori ai rii în în elesul plin al cuvântului. Nici introducerea Serv[iciului] Social obl[igatoriu] (nume foarte bine ales, nu r neşte sensibilit i democrate) n-ar trebui bruscat : în doi–trei ani, cred c totul e într-atât de preg tit încât stabilizarea s n-aib efectele pe care le-a avut obligativizarea asupra Freiwilliger A[rbeit] Dienst-ului German4. / Neam u mi-a cerut contribu ii pentru „Sociologie româneasc ”. L-am rugat s ie el piept, al turi de Ricu Stahl pân -n var , pân ispr vesc aci. C -mi lipseşte liniştea s mai fac altceva decât s -mi termin preg tirea. El mi-a spus c ve i fi „sup rat profund”. V rog s nu-i confirma i pronosticul. Şti i c nu m dau înapoi de la îndatoririle colective: de data asta e vorba îns de consolidarea unei preg tiri. Singura scuz cu greutate între oameni de carte, socotesc (RE III, A.G. – D.G., scr. 42, [mar.–apr.] 1936, p. 395).

3.

_{Referirile la Muzeul Satului sunt rare în}

_{Rapsodia epistolar}

_{. Preg tiri pentru}

organizarea lui sunt men ionate în scrisoarea c tre A.G. a agronomului b n ean

C.V. Dr goescu, proasp t întors de la studii în Germania:

Zilele trecute am fost la Institut (Funda ie) şi am v zut atât pe D-l Stahl cât şi pe D-l Neam u. I-am g sit la munc (f ceau proiecte pentru organizarea unui muzeu pentru „luna Bucureştiului”)

şi m-am bucurat s cunosc for e atât de puternice şi cumsecade. Am aranjat s ne vedem mai des peste câteva s pt mâni, când va începe aranjarea echipelor de lucru (RE III, C.V.D. – A.G., scr. 2, 3.4.1936, p. 21).

Dou s pt mâni mai târziu, D.C. Georgescu scria la rândul lui despre Muzeul

Satului Românesc:

Ricu Stahl este într-o activitate trepidant . În cadrul lunii Bucureştilor va organiza Muzeul Satului Românesc, la Şosea, lâng lacul Her str u. Se zice c va fi ceva minunat. Nu am fost înc s v d ce s-a f cut, dar mi-e team de improviza ie şi de un eventual spirit propagandistic. Zilele astea trebuie totuşi s -i fac o vizit „pe şantier” (RE III, D.C.G. – A.G., sc. 6, 15.4.1936, p. 58).