• Nenhum resultado encontrado

Educaţia în societatea informaţională

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "Educaţia în societatea informaţională"

Copied!
4
0
0

Texto

(1)

129

Educa ia în societatea informa ional

Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de tiin ele Inform rii i Document rii, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure ti

E-mail: octavialuciana@yahoo.com

Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu este lector la Catedra de tiin ele Inform rii i Document rii de la Facultatea de Litere a Universit ii din Bucure ti. Pred cursuri de managementul cunoa terii, utilizatorii de informa ii i documentare. Interesele sale actuale de cercetare sunt generarea cunoa terii la nivelul organiza iilor, cultura organiza ional i activit ile i comportamentul utilizatorilor în procesul de c utare a informa iei.

Rezumat

Articolul abordeaz rolul fundamental pe care educa ia îl are în societatea informa ional . Evolu ia continu a tehnologiilor informa iei i comunica iilor i impactul pe care îl au asupra tuturor aspectelor vie ii noastre fac necesar deprinderea abilit ilor legate de folosirea acestora, de accesul la informa ie pentru o func ionare individual eficient în societatea informa ional . În acest context, programele de cultur a informa iei dobândesc o importan tot mai mare.

Cuvinte cheie: Societatea informa ional , Educa ie, Cultura informa iei, Tehnologiile informa iei i comunica iilor

Tem favorit a cercet torilor în ultimii ani i punct de plecare pentru multe studii i dezbateri care analizeaz impactul noilor tehnologii ale informa iei i comunica iilor asupra tuturor aspectelor vie ii noastre, societatea informa ional este adesea asociat cu no iunea de cultur a informa iei, iar în domeniul infodocumentar abord rile cele mai frecvente au în vedere schimb rile înregistrate la nivelul profesiei de bibliotecar i specialist în informare i la nivelul nevoilor i comportamentului utilizatorilor.

(2)

130

În contextul economiei i societ ii contemporane bazate pe cunoa tere i al rolului cheie de inut de capitalul uman este necesar o nou abordare a educa iei i instruirii. Într-o economie global , cre terea competitivit ii depinde de investi ia în zona educa iei i instruirii.

Accesul la informa ie i cunoa tere nu este singurul aspect care conteaz în societatea informa ional , ci i generarea de cunoa tere nou i transferul acesteia. Conteaz cum fiecare ar reu e te s - i educe i instruiasc cet enii. A adar, educa ia înregistreaz tot mai multe schimb ri, nu mai este centrat pe transferul de informa ii, ci devine un proces în care indivizii înva cum s înve e, cum s acceseze, analizeze i exploateze informa ia i s o transforme în cunoa tere nou .

Trebuie exploatate toate oportunit ile aduse de noile tehnologii ale informa iei i comunica iilor i de cele bazate pe Internet în special, deoarece au un rol semnificativ în extinderea procesului de educa ie i instruire în rândul popula iei. Aceasta este direc ia în care ar trebui îndreptate eforturile atât la nivel na ional cât i interna ional – utilizarea tehnologiilor ca instrumente de înv are – i astfel vor fi diminuate pe cît posibil efectele segment rii digitale pe care noile tehnologii o pot genera.

Func ionarea eficient în societatea informa ional presupune deprinderea abilit ilor legate de accesul la informa ie în vederea folosirii în mod creativ a acesteia la nivel individual, dar i institu ional.

Tehnologiile informa iei i comunica iilor evolueaz în permanen astfel încât necesitatea unor politici i programe la scar na ional în vederea asigur rii unui nivel de instruire corespunz tor al popula iei în privin a folosirii acestor tehnologii devine, de asemenea, crucial .

Popula ia cu o bun educa ie, cuno tin e, cultur a informa iei, abilit i în zona noilor tehnologii, cu o cultur a înv rii de-a lungul întregii vie i va sta la baza dezvolt rii economice i sociale a unei ri, a unei economii competitive pe pia a global .

Cultura informa iei este o pies fundamental în cadrul societ ii informa ionale, deoarece se refer la capabilit ile asociate cu func ionarea efectiv în aceast societate. În func ie de ar , importan a care se acord culturii informa iei variaz . De asemenea, conceptul cunoa te diferite interpret ri care in de includerea sau nu a abilit ilor privind tehnologia al turi de cele legate de informa ie. (Town, 2003)

(3)

131 cet enii. Aceste aspecte au fost în elese în unele ri care au luat m suri rapide i au alocat resurse în acest scop.

În SUA, în elegerea importan ei pe care o are cultura informa iei a dus la crearea înc din anul 1989 a unui Forum Na ional, apoi a unui Institut pentru Cultura Informa iei i la elaborarea unui set de standarde de competen pentru înv mântul superior. În prezent, exist programe de cultur a informa iei la toate nivelurile de educa ie.

i în Australia i Noua Zeeland s-a înfiin at un Institut comun pentru Cultura Informa iei, setul de abilit i pe care îl presupune aceasta fiind considerat esen ial pentru cet eni în era informa iei. Colectarea, analizarea, organizarea i comunicarea informa iei, utilizarea tehnologiilor informa iei i comunica iilor sunt câteva dintre abilit ile pe care trebuie s le de in cet enii în societatea informa ional .

În Regatul Unit a fost identificat un set na ional de abilit i cheie pentru înv are, pentru carier i pentru via a personal precum cele ce in de comunicare, tehnologia informa iei, munca în echip , rezolvarea problemelor etc., o activitate semnificativ în zona culturii informa iei înregistrându-se la nivelul înv mântului superior. S-a constituit un Grup Operativ privind Abilit ile de Informare i a fost elaborat modelul SCONUL (care include apte abilit i) pentru formarea unor persoane competente în ceea ce prive te cultura informa iei.

În toate rile men ionate se recunoa te importan a culturii informa iei i se pune accent pe implicarea bibliotecarilor i speciali tilor în informare în aceste programe i ini iative.

Dep irea preocup rilor privind doar abilit ile legate de tehnologie i de accesul la informa ie i deplasarea spre cele care implic formatul, con inutul, varietatea, originea i validitatea informa iei este, de asemenea, esen ial .

i în România rolul informa iei ca surs de valoare i competitivitate economic i performan a bazat pe cunoa tere i înv are permanent la nivelul cet enilor i organiza iilor sunt recunoscute ca aspecte principale în societatea informa ional .

În contextul dezvolt rii unei viziuni cu privire la societatea informa ional în România, se vorbe te de convergen a evolu iei institu iilor culturale (biblioteci, muzee, arhive) cu tehnologiile informa iei i comunica iilor, convergen care se presupune c va avea impact asupra multor domenii printre care educa ia i cercetarea. (Filip, 2001)

(4)

132

managementul institu iilor de înv mânt, procesul de evaluare, certificare a cuno tin elor, calitatea i competitivitatea înv rii sunt înc nerezolvate în totalitate. (Per , 2004) Dac sistemul de înv mânt este convergent în mare parte cu sistemele din celelalte ri UE, în România nu putem vorbi înc de o strategie na ional privind programele de cultur a informa iei. A adar, o nou abordare privind educa ia i instruirea din perspectiva unei func ion ri individuale efective în societatea informa ional este necesar i în ara noastr , cu o aten ie special acordat culturii informa iei.

Politicile i programele de educa ie ini ial i continu centrate pe dobândirea abilit ilor necesare vie ii i muncii în era digital sunt cele care vor face diferen a între ri i care vor asigura baza pentru dezvoltare economic i social , pentru inovare i generare de cunoa tere nou .

Viitorul i progresul oric rei ri, inclusiv al României, în societatea informa ional va depinde de importan a pe care organismele competente o vor acorda educa iei i instruirii, de valoarea investi iilor în aceast zon , deoarece educa ia i instruirea previn segmentarea social , contribuie la integrarea cât mai multor oameni în via a economic i social i promoveaz dezvoltarea i inovarea continu , creativitatea i calitatea.

Referin e bibliografice

FILIP, Gheorghe. C tre o economie a culturii i o infrastructur informa ional intelectual . În: Societatea informa ional – Societatea cunoa terii. Concepte, solu ii i strategii pentru România. Bucure ti: Academia Român , 2001, p. 143-154.

HORNBY, Susan; CLARKE, Zoë (eds). Challenge and change in the information society. London: Facet Publishing, 2003.

Learning and training for work in the knowledge society. Geneva: International Labour Office, 2002.

PER , Steliana. Societatea informa ional – Societatea cunoa terii. Educarea i formarea for ei de munc . Bucure ti: Centrul de Informare i Documentare Economic , 2004.

Societatea informa ional – Societatea cunoa terii. Concepte, solu ii i strategii pentru România. Bucure ti: Academia Român , 2001.

Referências

Documentos relacionados

perpetueaz în spa iul public, chiar dac , odat cu dinamica migra iei circulare, în imaginarul social s-au diversificat reprezent rile despre cine sunt actorii sociali care pleac

În acest al doilea caz, în care românii indic spaniola ca al doilea cel mai important obstacol, procentajul atinge 70%, în timp ce pe ansamblul imigran ilor el este de 43%, iar

Eu unul, cu excep ia urgen elor, nu operez pe nimeni pân nu explic în detaliu atât familiei, cât ş i pacientului ce presupune interven ia, ce se poate face în alte ri pentru

Persoane în vârst ă sau nu, cert este c ă vorbim, în Spania, de mai mult de 8 milioane de votan i care au un cuvânt greu de spus numai în societatea spaniol ă.. În

Astfel, în eco- sisteme reprezentative pentru pădurile ţării este necesar a se instala suprafeţe de cerce- tare permanentă, pentru studierea urmă- toarelor aspecte: (i)

cel mai râvnit bun al milioanelor, un ideal de via Ńă al tuturor”. În continuare, vom examina tipurile i felurile titlurilor de valoare 38 , pe care se sprijinea acel

7.. De asemenea, poate fi observat procentul mare de timp în care secretara folose te calculatorul pentru introducerea datelor i prelucrarea acestora. Subdiviziunile

Ulterior, tatăl îl va plasa într - o femeie şi abia după 12 -13 luni (probabil că este vorba despre perioada pe care un copil o petrece în pântecele mamei,