Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
ANALIZA SWOT A EFECTELOR LACURILOR DE
ACUMULARE ASUPRA MEDIULUI. MODEL:
AMENAJAREA „DRAGAN-IAD” DIN BAZINUL
SUPERIOR AL CRI
Ş
ULUI REPEDE
Csaba HORVÁTH
Academia Română, Filiala Cluj, Colectivul de Geografie, str. Republicii nr.9, Cluj-Napoca, România
ABSTRACT. - SWOT analysis of reservoirs effect on the environment. Model: “Dragan-Iad” hydroenergetical scheme from the Crisul Repede upper basin. The implementation of a reservoir implies both positive and negative effects and it is extremely important to determine the most appropriate solution. This can be achieved by monitoring and controlling all the impact-generating elements in order to prevent or at least forecast the undesired events. The process of impact identification and of all significant interactions between a hydro-energetic scheme and the environmental components is extremely difficult because of involved systems’ complexity. In order to inventory as completely as possible the storage lakes generated effects, the SWOT analysis was applied. Cuvinte cheie: analiz , efecte, mediu, amenajare, lac.
1. Considera ii generale
Efectele negative ale lacurilor de acumulare sunt extrem de complexe, având foarte multe forme latente sau de ordin superior (privind leg turile cauzalit ii succesive), cu siguran existând înc efecte pe care nu le cunoaştem.
Procesul de identificare a formelor de impact, respectiv ale tuturor efectelor şi interac iunilor semnificative între amenajarea hidroenergetic în ansamblul s u şi mediul înconjur tor este deosebit de dificil şi complex, datorit complexit ii sistemelor în interac iune şi diversit ii efectelor directe, indirecte cu diferite grade de certitudine, imediate sau temporare.
Ken Andrews este privit, ca fiind pionierul analizei SWOT, în 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat formal conceptul de concordan strategic între resurse şi poten ial, astfel încât
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
analiza face posibil evaluarea punctelor slabe, dar şi forte, totodat face posibil evaluarea punctelor forte pentru a se exploata oportunit ile şi scoate în eviden diverse amenin ri externe.2. Analiza efectelor induse de amenajarea lacurilor de acumulare din bazinul Crişului Repede asupra mediului
Pentru inventarierea cât mai complet a efectelor induse de amenajarea lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede asupra mediul s-a utilizat metoda de analiz SWOT (tabelul 1.).
Tabel nr. 1 Analiza SWOT a efectelor induse asupra mediului în urma realizării acumulărilor din bazinul superior al Crişului Repede
Puncte tari (strengths - S) Puncte slabe (weaknesses -W)
produc ia de energie electric modificarea peisajului
regularizarea debitelor ocuparea terenurilor
creştea zonelor irigabile modificarea calit ii apei
modificarea peisajului secarea izvoarelor
lipsa spa iilor de cazare
Oportunit i (opportunities -O) Amenin ri (threats -T)
posibilit i de dezvoltare a sistemului
hidroenergetic riscul de rupere şi avarie
Turismul Colmatarea şi eutrofizarea
pescuitul sportiv modificarea morfologiei albiilor
locuri de munc impactul asupra florei şi faunei
2.1. Puncte tari
Amenajarea pune în eviden ca efect func ional principal produc ia de energie electrică, precum şi regularizarea debitelor în bazinul Crişului Repede ca efect secundar. Nevoile de energie ca element al mediului antropic sunt asigurate prin produc ia de energie electric de înalt calitate care este principalul scop al amenaj rii. Toate elementele tehnologice şi de exploatare care asigur func ionarea amenaj ri hidroelectrice dar în special lacul de acumulare şi cele 2 centrale electrice au efecte benefice, certe imediate şi permanente, de importan propor ional cu produc ia de energie.
Ca urmare a utiliz ri hidroenergetice şi a deriva iilor, din cadrul sistemului, apar schimb rii însemnate în scurgerea natural a râurilor influen ate, unele nu se pot înscrie la punctele tari ale amenaj rii.
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
Astfel, ca urmare a deriva iei principale, Râul Dr gan pierde ocantitate însemnat de ap (Fig. 1.) Se observ diferen a semnificativ dintre debitul reconstituit, natural şi debitul m surat la sta ia hidrometric . Valorile procentuale ale diferen ei pot ajunge pân la peste 800% (ianuarie 2001), totodat se observ c şi valorile minime sunt mai mici în cazul debitelor m surate diferen a fiind negativ pe întregul şir de date (Fig. 2).
0 5 10 15 20 25 30 35
ian.97 aug.97 mar.98 oct.98 mai.99 dec.99 iul.00 feb.01 sep.01 apr.02 nov.02
Q (
m
3 /s)
Q reconstituit Q înregistrat
Fig. 1. Sta ia hidrometrică Valea Drăganului:debite reconstituite şi debite înregistrate
0 5 10 15 20 25 30
ian.97 aug.97 mar.98 oct.98 mai.99 dec.99 iul.00 feb.01 sep.01 apr.02 nov.02
Q (
m
3 /s)
Q reconstituit Q înregistrat
Fig. 2. Sta ia hidrometrică Bulz:debite reconstituite şi debite înregistrate
-1000 -800 -600 -400 -200 0 200
ian.00 mai.00 sep.00 ian.01 mai.01 sep.01 ian.02 mai.02 sep.02
%
s. h. Bulz s.h. Valea Dragan
Fig. 3. Sta iile hidrometrice Valea Drăganului şi Bulz: abaterea valorilor debitului natural şi cel înregistrat
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
Caracteristicile sunt exact inverse în cazul sta iei hidrometrice Bulz de pe Râul Iada (Fig. 2, 3), unde se observ valori mult mai mari ale debitului m surat fa de cel reconstituit tot ca urmare a deriva iei din Acumularea Dr gan. Astfel, impactul deriva iei este unul atât pozitiv cât şi negativ, prin trecerea apei dintr-un bazin în cel lalt se câştig diferen de nivel extrem de important din punct de vedere hidroenergetic, dar totodat Râul Dr gan pierde marea parte a volumului natural.Totuşi, estim rile arat c satisfacerea a nevoilor de ap din aval de amenajare sunt substan ial ameliorate prin efectele de regularizare a debitelor în lacul de acumulare Dr gan şi Leşu. Chiar şi o exploatare exclusiv pe criterii energetice conduce la o m rire a debitelor minime medii lunare cu asigurare 80% cu 1,39 m3/s.
Conform proiectului aprobat, în lacul Dr gan sunt prezerva i 40 hm3 de ap pentru regularizarea debitelor şi satisfacerea nevoilor de ap din aval. Pân în prezent, datorit reducerii consumurilor (iriga ii in mod special) nu a fost necesar modificarea regimului de exploatare fa de cel energetic, astfel c prevederea este operant . Capt rile şi aduc iunile secundare m resc efectul de regularizare.
Pagubele la inunda ii sunt substan ial reduse prin atenuarea
viiturilor în lacul Floroiu şi Leşu. Creşterea suprafe elor irigabile în bazinul Crişului Repede ca urmare a regulariz rii debitelor cu 11.000 ha.
Modificarea peisajului prin crearea lacului de acumulare Dr gan are un efect peisagistic benefic extrem de important, în special la nivele înalte ale apei. Afluxul crescând de turişti demonstreaz cu prisosin afirma ia. Varia ia nivelelor în lac creeaz la nivele joase un brâu f r vegeta ie, cu aspect nepl cut; de aceea este de analizat solu ia ca în anii cu precipita ii medii sau superioare şi în sezonul turistic nivelul apei în lac s se men in ridicat în vecin tatea NNR, ceea ce nu afecteaz ci dimpotriv avantajeaz exploatarea energetic .
2.2. Puncte slabe
Modificarea peisajului ca element de mediu social, perceptibil
numai de c tre om a cunoscut forme diverse, local foarte importante. Astfel, lucr rile de organizare de şantier ca şi "r m şi ele" acestora au avut şi continu s aib un efect negativ. Din p cate unele platforme tehnologice (sta ia de betoane şi platforma aval de barajul Dr gan, sta ia de sortare de pe Valea Bisericii) nu au fost m car degajate de resturi de fier vechi şi utilaje
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
abandonate. Unele foste colonii muncitoreşti dispar prin p r ginire şi furt,iar terenul nu a fost redat în circuit vegetal.
Ca urmare a form rii lacurilor de acumulare apar schimbări în
calitatea apei datorate schimb rilor caracteristicilor de scurgere
(temperatur , turbiditate, concentra ie de oxigen, mineralizare etc.). Totodat men inerea nivelului la cote joase duce de multe ori la dezvoltarea unor zone ml ştinoase la coada lacurilor care afecteaz şi ele calitatea apei din acele zone (Lacul Leşu mai ales).
Secarea izvoarelor prin drenaj involuntar ca urmare a substratului calcaros cu efectul de uscare a vegeta iei în cazul unor perioade lungi f r precipita ii, deform rii ale terenului ca urmare a dispari iei apelor subterane (Valea Bisericii lâng Reme i).
Ocuparea terenurilor este relativ minor , dar apare la mai toate obiectivele construc iei; terenul ocupat a fost în general neproductiv sau forestier de slab calitate. Singurele suprafe e importante ocupate definitiv sunt cele din cuveta lacului de acumulare Dr gan. Ele au apar inut în exclusivitate fondului forestier şi nici nu ar fi putut c p ta alte folosin e, din motive climatice.
Uriaşul poten ial turistic şi de agrement al lacului este anihilat de
lipsa spa iilor de cazare accesibile şi civilizate, de lipsa amenaj rii unor platforme de campare ferite de ape mari neprev zute şi cu dot ri minime (ap potabil , grupuri sanitare, curent electric), starea precar şi lipsa infrastructuri de transport. Cele dou cl diri pentru hoteluri prev zute pe malul stâng deasupra barajului Dr gan au fost abandonate dup turnarea funda iilor, datorit lipsei de fonduri la beneficiarul amenaj rii hidroenergetice şi a totalei lipse de interes a întreprinderilor din zon . Aceast situa ie nu este un efect al amenaj rii, ci un defect de valorificare a unui efect benefic, poten ial, imputabil autorit ilor locale.
2.3. Oportunit i
Din studiul poten ialului hidroenergetic teoretic reiese c în bazinul superior al Crişului Repede sunt condi ii de amenajare care nu au fost înc valorificate, totodat schema cadru a amenaj rii prevedea înc opt amenaj ri în aval şi amonte de lacurile existente.
Turismul şi activităile de agrement sunt legate de elementele de peisaj dar şi de preocuparea specific a administratorilor locali sau ai amenaj rii hidroenergetice. Principalul obiectiv de interes turistic este f r
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
îndoial Lacul Floroiu şi Lacul Leşu. Pe malurile acestora apar vara în mod deosebit numeroase tabere de corturi şi rulote, în special în poiana Alunu, pe Valea Zârna şi la coada lacului Leşu, unele dintre ele sunt tabere şcolare "organizate”. Dezvoltarea turismului ar putea însemna totodat o creştere a necesarului locurilor de muncă.Pescuitul sportiv şi piscicultura, constituie o problem de interes, întrucât zona este cunoscut şi apreciat pentru pescuitul sportiv de p str v
şi lipan. În amonte de barajul Dr gan, bazinul hidrografic este suficient de mare, astfel c fauna de salmonide (p str v indigen) se p streaz şi este chiar abundent . În Lacul Floroiu nu s-au f cut repopul ri cu peşti de lac, astfel c fauna piscicol este s rac , exceptând zonele din apropierea debuş rii unor afluen i, chiar şi de mici dimensiuni.
Efecte negative relativ importante asupra pescuitului (sportiv) pe sectoarele de râu by -pass-ate exist dar în ambele situa ii debitele se refac rapid prin aflux din numeroase izvoare şi afluen i, astfel c râurile au un aspect normal de râu de munte, cu faun normal , care se reproduce pe afluen i sau migreaz din Crişul Repede. Pe micile pâraie din bazinul S cuieu nu s-a practicat pescuitul sportiv. Amenajarea nu a cuprins amenaj ri piscicole, dar p str v ria preexistent la Reme i beneficiaz de o alimentare cu ap curat , rece şi bine oxigenat .
2.4. Amenin ri
Construc iile existente creeaz teoretic un risc de avarie, probabilitatea avariilor este îns foarte redus , mult sub rata mortalit ii naturale, barajele în arc în general şi barajul Dr gan în particular fiind foarte sigure, f r nici un fel de comportamente îngrijor toare în exploatare. Totuşi reamintim c ced rile au cele mai importante impacte. Avarierea construc iilor hidroenergetice sub presiune (aduc iuni şi noduri de presiune) prezint risc foarte redus în condi iile proiectelor tehnice elaborate, iar efectele ar fi minore, întrucât debitele ce s-ar naşte pe albii chiar şi la ruperea total a unor aduc iuni ar fi inferioare debitelor naturale maxime.
Luând în calcul acestea nu trebuie s trecem cu vederea gravitatea consecin elor unei cedări, atât pentru mediul socio-economic, cât şi pentru mediul natural. Se recomand ca activitatea de urm rire a comport rii construc iilor, de supraveghere şi de între inere a cestora s se fac mai departe cu rigurozitate.
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
Colmatarea lacurilor de acumulare ca rezultat al reducerii vitezei în lacuri a apei şi astfel al puteri de transport şi strâns legat de aceasta posibilitatea alterării calităii apei, ca urmare a stagn rii ei, forma cea mai sever fiind eutrofizarea.
Modificarea morfologiei albiilor în aval prin agradarea sau
degradarea acestora ca urmare a lipsei aluviunilor care sunt depuse în lacul de acumulare, astfel în cazul Lacului Floroiu gradul de tranzitare al aluviunilor este de 0,04%, iar în cazul Lacului Leşu de 3,8%, dup formula Brune. Legat de colmatare trebuie amintit impactul modific rii morfologiei albiilor în amonte de lac ca urmare a depunerilor la coada lacului.
Impactul asupra florei şi faunei ini iale prin apari ia unor noi tipuri de ecosisteme, totodat varia ia nivelului lacustru poate avea efecte determinante în reproducerea ihtiofaunei şi dezvoltarea florei. Trebuie s amintim în cazul Amenaj rii Dr gan introducerea accidental a cleanului prin aduc iunea Secuieu, care preia domeniul p str vului indigen. Efecte negative în ceea ce priveşte ihtiofauna pot ap ra şi în urma inaccesibilit ii zonei amonte a bazinelor.
3. Concluzii
Dup realizarea analizei SWOT concluziile se materializeaz în posibile strategi de ap rare împotriva impactelor negative şi recunoaşterea punctelor forte ale amenaj rii care pot fii utilizate pentru sc derea celor slabe.
Tabel nr. 2 Matricea SWOT
S (Strengths) W (Weaknesses)
O (Opportunities) SO (max-max) WO (min-max)
T (Threats) ST (max-min) WT (min-min)
Pentru aceasta se stabilesc coresponden ele, iar apoi, direc iile de ac iune, dup urm torul algoritm (tabelul 2):
- cadranul I (intersec ia punctelor tari cu oportunit ile SO): evaluarea punctelor tari, pentru a le utiliza la maximum, în cadrul oportunit ilor;
În cadrul Amenaj rii Dr gan-Iad cele mai importante puncte tari se refer la produc ia de energie electric şi regularizarea debitelor, totodat la modificarea peisajului ini ial. Astfel, strategia de urmat ar fii dezvoltarea
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
sistemului hidroenergetic pentru a putea utiliza la maximum poten ialul hidroenergetic neamenajat, totodat acestea ar însemna un control şi mai bun al regulariz rii debitelor din cadrul bazinului Crişului Repede. Oportunit ile în dezvoltarea turismului din zon pot fii deosebite ca urmare a unei utiliz ri strategice a lacurilor de acumulare.- cadranul II (intersec ia punctelor slabe cu oportunit ile WO): Se stabileşte dac oportunit ile sunt suficient de importante pentru a justifica investi iile necesare transform rii punctelor slabe în puncte tari.
În general punctele cele mai slabe cu influen e de termen lung se leag de nivelul şi calitatea apei în lac. Acest aspect se recunoaşte cel mai bine în cazul Lacului Leşu, unde în urma sc derii drastice a nivelului pot ap rea furtuni de nisip cauzate de erodarea eolian a sedimentelor fine de la coada lacului cu efecte grave în evolu ia turismului local. Totodat , posibilit ile de men inere a nivelului la cote mai înalte pentru a nu exista brâul f r vegeta ie cu aspect nepl cut, este mic deoarece func ia şi beneficiile hidroenergetice sunt mult mai mari în momentul actual decât cele din turism şi piscicultur .
- cadranul III (intersec ia punctelor tari cu amenin rile ST): stabileşte posibilitatea dep şirii amenin rilor cu ajutorul punctelor forte.
Principalul punct forte şi totodat cea mai mare amenin are se leag de func ionarea unit ilor hidroenergetice, astfel controlul şi supravegherea acestora este indispensabil . Posibilitatea apari iei unor evenimente nedorite în cadrul acestora este mult diminuat de o supraveghere adecvat , totodat posibilitatea avertiz rii scade semnificativ efectele posibile.
Prin luarea în calcul a efectelor de schimbare a morfologiei, a colmat rii şi a calit ii apei lacurilor de acumulare, se poate realiza o regularizarea a debitelor care s men in între limitele acceptabile efectele nefaste ale acestora.
- cadranul IV (intersec ia punctelor slabe cu amenin rile WT): stabileşte problemele grave şi urgente, care pot pune în pericol func ionarea normal , astfel se acord o aten ie deosebit identific rii unor solu ii care s îndep rteze impactul negativ.
Geographia
Napocensis
Anul II, nr.2/2008
93
B I B L I O G R A F I E
GÂŞTESCU, P., DRIGA, B., SANDU MARIA (2003), Lacurile de baraj antropic – între necesitate şi modificări ale mediului. În vol. „Riscuri
şi Catastrofe”, II, Editor Sorocovschi, V., Edit. Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca.
IONESCU ŞT. (2001), Impactul amenajărilor hidrotehnice asupra
mediului, Edit. H.G.A., Bucureşti.
ERÉNYI, A. (1998), Általános környezetvédelem, Mozaik Oktatási Stúdió, Szeged
