GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
ELEMENTE DE INTERDISCIPLINARITATE
ÎN STUDIUL REGIONAL AL
RII VRANCEI
Alexandru MUREŞAN
Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, 5 – 7 Clinicilor St, 400006 Cluj-Napoca, Romania
ABSTRACT. – Elements of interdisciplinarity in the regional study of the Vrancea Land. Pointing out specific elements of a land type region in Romania within a study of regional geography is a vast work. These regions being so complex, both regarding the component elements, as well as the processes and phenomena that are to be found at regional level, studying them means using interdisciplinary methods, or methods that are specific to other fields of research. This work has as purpose highlighting the connections that the regional geography has with other sciences and the way it can be influenced by those.
Keywords: regional geography, interdisciplinary study.
Geografia regional studiaz aspectele fizico-geografice, socio-demografice, culturale şi economice ale unui anumit teritoriu din suprafa a terestr şi modul în care societatea uman îl pune în valoare prin adaptarea la condi iile sale specifice, exploatarea resurselor, amenajarea teritorial şi optimizarea func ional a elementelor sale componente. Ea devine astfel „o
ştiin de sintez , aflat la antipodul Geografiei, dar identificându-se, pe spa ii delimitate dup criterii proprii, cu întregul ei domeniu de studiu … o
ştiin a spa iului geografic concret delimitat, cu întregul lui ansamblu de fenomene şi procese”1.
La baza oric rui studiu geografic se afl postulatul c „exist raporturi numeroase şi complexe”2 între toate componentele unei regiuni, fie c este vorba despre cele apar inând mediului geografic, fie datorate ac iunii omului, v zut nu doar punctual în timp, ci ca durat . Decelarea elementelor
1
Cocean P., 2010, Geografie regională, p.40 2
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
de unicitate în cadrul unei regiuni, observarea regulilor de repetare a anumitor fenomene şi postularea legităilor care le guverneaz nu este posibil decât apelând la interdisciplinaritate.
În viziunea lui P. Cocean Geografia regional , ca şi ştiin , are la baz trei concepte fundamentale: peisajul (care include poten ialul ecologic, biologic şi antropic), geosistemul (ca structur func ional a elementelor peisagistice) şi regiunea geografic . Aceasta este o entitate de maxim complexitate teritorial , care asociaz din punct de vedere func ional o întreag varietate de peisaje şi geosisteme.
1. Geografie regional – Ştiin ele naturii
Prin defini ie, geografia este ştiin a P mântului, iar geografia regional are scopul de a clarifica toate aspectele legate de elementele fizico-geografice care compun o anumit regiune. Şi în cazul studiului regional al rii Vrancei vom face apel la întreg arsenalul ştiin elor naturii, chiar dac uneori este vorba despre „ştiin e dure, complexe, diferen iate, în continu remodelare”3 Parafrazând aceiaşi autori putem afirma c un studiu de geografie regional imprim valoare social unor elemente naturale, astfel regiunea studiat primind „valoare social ad ugat ”4.
Pentru evolu ia reliefului regiunii analizate trebuie obligatoriu avut în vedere geologia regiunii şi procesele geomorfologice care l-au generat. Elementele climatice şi hidrice şi-au pus amprenta în dezvoltarea forma iunilor bio-pedogeografice, iar societatea uman şi-a modificat mereu
3
Bertrand C., Bertrand G., 1992, La Géographie et les sciences de la nature, p.110
4
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
mediul de via , astfel încât acum o dezvoltare durabil a regiunii nu se poate face decât respectând principiile ecologiei. Meritul geografiei regionale este acela de a se constitui într-o interfa între toat aceast varietate de posibile abord ri ale elementelor fizico-geografice ale unei regiuni şi antropizarea teritoriului analizat.
2. Geografie regional – Cartografie şi Geoinformatic
Reprezentarea oicumenei sub form grafic s-a f cut odat cu începuturile antice ale Geografiei. În evolu ia sa milenar harta s-a metamorfozat dintr-un obiect artizanal într-un veritabil instrument geografic, nu doar de ilustrare a realit ii teritoriale, ci şi de analiz elementelor geografice. Reprezent rile din ce în ce mai detaliate ale suprafe ei terestre, bazate pe m sur tori topografice de detaliu au permis identificarea în cadrul h r ilor a unor mico-elemente din teren. A urmat apoi o perioad de dezvoltare exploziv a cartografiei digitale, odat cu apari ia Sistemelor Informatice Geografice, a imaginilor satelitare, a datelor de teledetec ie şi pozi ionare global (GPS), reprezent rile cartografice actuale fiind capabile s înmagazineze un volum imens de informa ie, sub forma diverselor tipuri de baze de date.
Prin evolu ia lor, h r ile digitale pot s fie, în acelaşi timp, instrument de studiu şi produs final al studiilor regionale de geografie. R spândirea în suprafa a unuia sau mai multor elemente poate, prin reprezentare cartografic adecvat , s constituie un punct de plecare pentru o analiz regional pertinent , la fel cum concluziile studiilor de geografie regional devin mai uşor comprehensibile odat reprezentate cartografic.
3. Geografie regional – Economie
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Geografiei regionale îi revine acum rolul de a explica – şi nu doar de a inventaria – fenomenele economice care se manifest într-un anumit teritoriu, prin conceptualizare şi teoretizare. Ea trebuie s includ în calcul şi factorii de natur social şi comportamental , cu rol major în desf şurarea activit ilor economice regionale. Iar în cazul nostru, tipul de proprietate dev lmaş a avut un rol major în individualizarea unit ii regionale analizate, deoarece a generat un anumit model de utilizare a terenurilor, de amplasare a locuin elor etc.4. Geografia regional – Statistica
Leg turile dintre cele dou ştiin e se întorc în timp pân la primele recens minte, la crearea primelor clase de obiecte sau fenomene geografice
şi la primele interpret ri ale frecven elor de producere a unor fenomene. Prelucrarea datelor statistice folosind tehnologiile GIS sau softuri alte specializate permite o analiz regional mult mai pertinent . Pot fi indicate astfel anumite tendin e moduri de manifestare a unor fenomene sau se poate m sura în manier sintetic gradul de omogenitate al r spândirii spa iale a unor elemente prin crearea unor indicatori de dispersie sau de concentrare. Se pot realiza matrici spa iale, corel ri între diverse componente ale realit ii geografice sau analize spa iale complexe.
5. Geografie regional – Istorie şi Arheologie
Chiar daca scara temporal este diferit , continuitatea în timp a fenomenelor geografice este indiscutabil . „Geografia s-a afirmat ca o disciplin a prezentului şi a terenului, apropiat de ştiin ele naturale şi preocupat de aspectele practice, cum ar fi cele de amenajare”5 teritorial . Dar „pentru a fi comprehensiv şi explicativ , geografia uman nu poate s ia în considera ie doar starea actual a lucrurilor. Trebuie avut în vedere evolu ia faptelor, reîntoarcerea în trecut”6, adic tocmai folosirea informa iilor istorice. Cristalizarea st rii actuale de fapt a rii Vrancei a fost un proces temporal de durat , care a debutat înc din neolitic, fapt demonstrat de descoperirile arheologice din regiune.
5
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
6. Geografie regional – Sociologie
Sociologii încearc s explice tipurile de rela ii sociale, ideologiile, modul de via al unei comunit i. Pentru a în elege modul în care societatea uman interac ioneaz cu mediul ei de via , geografii studiaz num rul şi densitatea popula iei, structura popula iei, ocupa iile principale, dot rile tehnologice.
Studierea rii Vrancei impune şi în elegerea aspectelor legate de reprezent rile pe care vrâncenii şi le-au f cut cu privire la ansamblul teritorial pe care l-au ocupat de-a lungul timpului. Este vorba despre sursele de hran , de energie şi de materii prime, ad postul oferit de cadrul natural, dar şi restrictivitatea rela iilor cu popula iile învecinate.
Formele de conştiină colectivă7 au în general o baz teritorial bine delimitat şi depind de gradul în care societatea este deschis schimburilor de informa ie cu regiunile învecinate. Dac din punct de vedere sociologic sunt avute în vedere entit ile sociale, cum este cazul obştilor în regiunea analizat de noi, din punct de vedere geografic trebuie analizat modul în care spa iul este valorizat de c tre structurile sociale care îl ocup .
7. Geografie regional – Psihologie
„Perceperea, tr irea şi imaginarea spa iului geografic sunt extrem de intense şi reprezint mijloacele delimit rii sale în raport cu alte spa ii.”8 Spa iul geografic pe care o persoan sau o comunitate şi-l identific şi şi-l asum prin percep ie, tr ire şi imaginare primeşte tr s turi de spa iu mental. Pentru a pute fi inclus în scara proprie de valori a gândirii umane, un anumit teritoriu trebuie s îndeplineasc câteva condi ii. În cazul rii Vrancei un loc trebuie s posede o identitate, respectiv s fie uşor identificabil atât de c tre vrânceni, cât şi de c tre popula ia din afara regiunii. De asemenea, cu cât un loc este mai cunoscut, mai accesat, mai frecventat, cu atât el intr mai uşor în conştiin a colectiv . Şi nu în ultimul rând, cu cât transform rile aduse de c tre popula ia vrâncean unui anumit loc sunt mai evidente, cu atât locul respectiv devine parte integrant a sistemului teritorial regional vrâncean.
7
Claval P, 1992, Géographie et sociologie, p.89 8
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Conştiin a propriet ii obşteşti şi individuale asupra p mântului „face parte intrinsec din ra iunea de a fi a individului”, spa iul mental vrâncean reprezentând „suportul material şi emo ional al tuturor ac iunilor şi reac iunilor sale”.9
Tot din perspectiva asum rii psihologice a spa iului de c tre individul uman şcoala francez de geografie introduce conceptele de spa iu perceput şi spa iu tr it.
Spa iul perceput (l’espace perçu) reprezint modul în care un loc este inclus în conştiin a individual sau colectiv , la nivel ra ional sau senzorial. Extinderea sa depinde de nivelul cultural al individului sau colectivit ii. Spa iul tr it (l’espace vecu) reprezint adjudecarea integral şi definitiv a teritoriului de c tre individ sau colectivitate, factorul psihologic c p tând astfel o valoare sporit . „Omul nu este un obiect neutru în interiorul regiunii … el recepteaz în mod inegal spa iul care-l înconjoar , emite judec i asupra locurilor, este re inut sau atras, în mod conştient sau inconştient”.10
De asemenea, realitatea temporal este perceput în mod diferit la nivel individual sau al colectivit ilor. Unele fenomene geografice, deşi au o durat temporal redus sunt resim ite la nivel psihologic mult mai mult timp (cum este cazul seismelor). Pe de alt parte, modernizarea DN2D şi DJ205D face ca timpul de deplasare între localit ile aflate la extremit ile regiunii s se comprime, chiar dac aceste drumuri nu sunt directe, ci urmeaz sinuozit ile v ilor Putnei, respectiv Z balei.
8. Geografie regional – Literatur , Etnografie şi Semiotic
Înc din antichitate multe dintre operele literare au inclus descrieri de locuri şi fenomene naturale, care au dus la dezvoltarea Geografiei ca
ştiin . Perioada marilor descoperiri geografice reprezint apogeul interrela ion rii între Literatur şi Geografia regional , în care noile teritorii descoperite au fost descrise am nun it în jurnale de c l torie.
O abordare inedit felului în care realitatea geografic se reflect în literatur îi apar ine lui A. Ferré11. Acesta a analizat felul în care se reflect în opera lui Marcel Proust amplasarea g rilor de cale ferat în regiunea
9
Cocean P., 2010, Geografie regională, p.64 10
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Balbec, nu din perspectivalocaliz rii lor spa iale, ci din cea a interrela ion rii dintre ele. (vezi figura al turat .)
Procesul de formare a popula iei vrâncene, cu obiceiuri şi cultur specific ,
şi-a pus amprenta în transformarea mediului fizico-geografic prin prac-ticarea unor activit i spe-cifice. Ini ial a fost vorba despre ob inerea terenurilor pentru formarea de noi aşez ri, dar şi de includerea în circuitul agricol a unor importante suprafe e fores-tiere. Modific ri majore ale peisajului s-au f cut prin realizarea infrastructurii ru-tiere şi mai ales prin exploatarea masiv a resur-selor forestiere.
Reprezentarea
realit ii geografice prin semne conven ionale s-a f cut odat cu realizarea primelor h r i. R. Brunet (1990) introduce teoria choremelor, bazat pe un inventar de unit i elementare (4 forme şi 7 semne, care formeaz 28 choreme), a c ror combinare permite re-construc ia elementelor concrete sub forma unor modele spa iale. Choremele reuşesc astfel s devin instrumente practice în planificarea teritorial . „Ele se constituie într-o matrice, sistemic conturat , a prezentului şi a devenirii unui spa iu geografic reliefând liniile de for , orientarea vectorilor şi consecin ele ac iunii lor în planul infrastructurilor, economiei sau environmentului.”12
12
Cocean P., 2010, Geografie regională, p.173
Fig. 2. Harta gărilor SNCF în opera lui M. Proust(după A. Ferré, citat de J.-L.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
V,
nr.
1 /
2011
geographianapocensis.acad-cluj.ro
BIBLIOGRAFIE
BERTRAND, C., BERTRAND, G. (1992), La Géographie et les sciences de la nature, în Encyclopédie de Géographie, Editura Economica, Paris.
CLAVAL, P. (1992), Géographie et sociologie, în Encyclopédie de Géographie, Editura Economica, Paris.
COCEAN, P. (2010), Geografie regională, Edi ia a III-a, Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca.
DEMANGEON, A. (1942), Une définition de la géographie humaine, în
Problèmes de géographie humaine, Editions Colin, Paris.
FRÉMONT, A. (1976), La Région, espace vécu, Presses Universitaires de France, Paris.
MARCONIS, R. (2000), Introduction à la géographie, Edi ia a 2-a, Armand Colin, Paris.
OZOUF-MARIGNIER, MARIE-VIC (1992), Géographie et histoire, în
Encyclopédie de Géographie, Editura Economica, Paris.
TISSIER, J.-L. (1992), Géographie et littérature, în Encyclopédie de Géographie, Editura Economica, Paris.
ACKNOWLEDGEMENT
The author wish to thank for the financial support provided from programs co-financed by The SECTORAL OPERATIONAL PROGRAMME HUMAN RESOURCES DEVELOPMENT, Contract
