„Revista român de sociologie”, serie nou , anul XXV, nr. 5–6, p. 405–428, Bucureşti, 2014
CONSTAT RI
Ş
I EVALU RI STATISTICE CU PRIVIRE LA GRADUL
DE R SPÂNDIRE A SINUCIDERILOR ÎN ROMÂNIA
∗SORIN M. R DULESCU∗∗
ABSTRACT
STATISTICAL FINDINGS AND ESTIMATIONS ON THE SPREADING OF SUICIDES IN ROMANIA
In this paper, the author assesses the spreading of suicides in Romania, on the basis of the (contradictory) information provided by the National Institute of Statistics, the Regional Offices for Public Health and the National Institute of Forensics.
In this context, mention is made of the suicide rates specific to the 2000–2013 period of time, and of the main variables available in the official statistic registrations (sex, age, residence, county, development region). On the other hand, the author analyses the reliability of the information conveyed by the National Institutte of Forensics and estimates that many Romanian institutes handle official statistic data that are not accurate and are not consistent with the international standards in this field.
Keywords: number of suicides, suicide rates, suicide distribution by sex, age, residence, county and development region.
1.CIFRELE BRUTE DE SINUCIDERE ŞI RATA DE SUICID LA 100 000 DE LOCUITORI
În concordan cu datele Institutului Na ional de Statistic , evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012∗∗∗,a înregistrat diverse varia ii de la un an la altul, situate între ± 4 şi 11%. În cifre absolute, aceast evolu ie s-a concretizat în atingerea unui prag al sinuciderilor trecând de la 2 430 (cifra cea mai sc zut , atins în anul 2007) şi 3 067 (cifra cea mai ridicat , înregistrat în anul 2002) (vezi Graficul nr. 1). Din anul 2000 şi pân în anul 2002, num rul
∗
Studiu redactat pe baza informa iilor furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic , Direc iile Jude ene de S n tate Public şi Institutul Na ional de Medicin Legal .
∗∗
Institutul de Sociologie al Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România; e-mail: radulescu@insoc.ro
∗∗∗
sinuciderilor din România a crescut cu circa 8%, dup care tendin a general a fost una de sc dere, înregistrându-se varia ii care au oscilat între sc deri (din 2003 pân în 2005) şi creşteri (în 2005–2006) accentuate, dep şind ± 30%. Ulterior, din anul 2006 şi pân în 2012, cifra sinuciderilor a înregistrat, cu mici excep ii, o tendin de sc dere (cu aproximativ 8%), 2010 fiind singurul an al acestei perioade în care sinuciderile au crescut pân aproape de nivelul atins în 2006.
În mod comparativ, informa iile con inute în rapoartele anuale ale Institutului Na ional de Medicin Legal eviden iaz cifre mai mari decât cele existente în statisticile Institutului Na ional de Statistic , mergând chiar pân la 40% în anul 2000.
Graficul nr. 1
Evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012
2837 2720 3067 2894
2720 2603 2721
2430 2472 2586 2766
2537 2495
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: Institutul Na ional de Statistic .
Într-un singur caz, în anul 2004, cifra brut a sinuciderilor eviden iat în statisticile Institutului Na ional de Statistic este mai mare decât cea cuprins în statisticile Institutului Na ional de Medicin Legal (vezi Graficul nr. 2).
Graficul nr. 2
Evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012
3967
3120 3486 3481
2594 2913 3187
2705 2802 2953 3050 2784 2753
0 1000 2000 3000 4000 5000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În mod evident, mult mai adecvat decât cifra brut a sinuciderilor se dovedeşte a fi rata sinuciderii la 100 000 de locuitori, indicator care reflect în mod mai exact amploarea fenomenului suicidar din România. Conform cu informa iile furnizate atât de c tre Institutul Na ional de Statistic , cât şi de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal şi conform calculelor f cute de noi, evolu ia acestui indicator în perioada 2000–2012 a urm rit tendin ele ilustrate în grafic (vezi
Graficul nr. 3).
Graficul nr. 3
Evolu ia ratei de sinucidere în România, în perioada 2000–2012
12,6 12,1
14 13,3
12,5 12 12,6
11,3 11,5 12 12,9 11,8 11,7 17,4
13,9 14,1 15,9
14,9
13,4 14,6
11,9 12,9
13,6 14 13,5 13,3
0 5 10 15 20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
INSTITUTUL NATIONAL DE MEDICINA LEGALA
Sursa: Institutul Na ional de Statistic şi Institutul Na ional de Medicin Legal .
Şi în acest caz exist o deosebire important în ceea ce priveşte rata medie de sinucidere pentru întreaga perioad 2000–2012, calculat de c tre cele dou institu ii: 12,3 la suta de mii de locuitori − în concordan cu Institutul Na ional de Statistic −şi 14,1 la o sut de mii de locuitori – conform cu Institutul Na ional de Medicin Legal .
Este de men ionat faptul c , în întreaga Europ , ratele medii de prevalen a sinuciderii num r 13,9 la suta de mii de locuitori1. Statisticile EUROSTAT eviden iaz , pe de alt parte, c în perioada 2000−2010 rata de sinucidere din România a oscilat între 14,0 şi 13,7 la suta de mii de locuitori, cele mai mici rate de suicid fiind înregistrate în anul 2007 (12,0) şi 2008 (12,3 la o sut de mii de locuitori)2. Aceleaşi statistici consemneaz c , în intervalul 2002–2010, rata medie de sinucidere în Uniunea European a înregistrat valori situate între 11,4 şi 13,4 la
1 World Health Organization/Europe, Mental Health, Data and Statistics (conform cu
http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/mental-health/data-and-statistics).
2
o sut de mii de locuitori, cele mai mici valori fiind atinse, la fel ca şi în cazul României, în 2007 (11,4) şi 2008 (11,7 la suta de mii de locuitori)3.
În ceea ce priveşte evolu ia ratei de sinucidere în cursul celor 13 ani analiza i, aceasta, cu câteva excep ii, pare relativ similar în calculele celor dou institu ii (Institutul Na ional de Statistic şi Institutul Na ional de Medicin Legal ), mai ales, începând din anul 2003 şi pân în anul 2012: o tendin de sc dere în 2003–2005, una de creştere în intervalul 2005–2006, din nou una de sc dere în 2006–2007, apoi o tendin de uşoar creştere în perioada 2007–2010, dup care în anii urm tori (2011 şi 2012) s-a înregistrat, iar şi, o sc dere a ratei de suicid.
În acord cu datele Institutului Na ional de Statistic , cea mai mare rat de sinucidere s-a înregistrat în 2002 şi 2003, iar cea mic rat de suicid a fost înregistrat în 2007 şi 2008, în timp ce, în conformitate cu datele provenite de la Institutul Na ional de Medicin Legal , cea mai ridicat rat de sinucidere (17,4 la suta de mii de locuitori, o cifr inexplicabil de mare!) s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai sc zut a fost înregistrat , la fel cum arat şi calculele Institutului Na ional de Statistic , în 2007 şi 2008.
Toate aceste cifre sunt doar constat ri ale unor tendin e, r mânând ca analize ulterioare, mai detaliate, s indice cauzele generale şi specifice ale creşterilor şi descreşterilor ratei de suicid în anii men iona i.
2.EVOLU IA SINUCIDERILOR DIN ROMÂNIA ÎN FUNC IE DE SEXUL SINUCIGAŞILOR
Conform cu datele Institutului Na ional de Statitic , anual, sinuciderile comise de b rba i sunt de 4−5 ori mai multe decât cele comise de femei, în anul 2012, înregistrându-se un num r record de sinucideri ale b rba ilor, chiar de peste 6 ori decât acelea ale femeilor. Cele mai multe sinucideri, în întreaga perioad analizat , au fost comise, atât de c tre b rba i, cât şi de c tre femei în anul 2002, iar cele mai pu ine au fost comise în anul 2008 − în cazul b rba ilor – şi în anul 2012 − în cazul femeilor (vezi Graficul nr. 4şi Graficul nr. 4 bis).
Propor ii relativ similare între sinuciderile b rba ilor şi acelea ale femeilor au fost calculate şi de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal cu începere din anul 2003, diferen ele fa de calculele Institutului Na ional de Statistic fiind nesemnificative (vezi Graficul nr. 5).
În ceea ce priveşte evolu ia ratelor de suicid ale b rba ilor, comparativ cu acelea ale femeilor, acestea sunt eviden iate în grafic (vezi Graficul nr. 6).
3
Graficul nr. 4
Evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012, în func ie de sex
2325 2278 2539
2386 2276
2133 2240
1984 2026 2197 2304
2142 2142
512 442 528 508 444 470 481 446 446 389 462 395 353
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
BARBATI FEMEI
Sursa: Institutul Na ional de Statistic .
Graficul nr. 4 bis
Evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012, în func ie de ponderea fiec rui sex
81,9 18,1 83,8 16,2 82,8 17,2 82,5 17,5 83,7 16,3 81,9 18,1 82,3 17,7 81,7 18,3 82 18 85 15 83,3 16,7 84,4 15,6 85,9 14,1 0 20 40 60 80 100
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
BARBATI
FEMEI
Sursa: Prelucrare dup datele Institutului Na ional de Statistic .
Graficul nr. 5
Evolu ia raportului dintre sinucidere b rba ilor şi acelea ale femeilor în perioada 2000–2012
( g )
4,5 5,2
4,8 4,7 5,1 4,5 4,7 4,4 4,5 5,6
5 5,4 6,1 5,2
4,3 4,5 4,7 5,2 5,1
5,5 5,7 5,5 5,3
0 2 4 6 8
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA INSTITUTUL NATIONAL DE MEDICINA LEGALA
Graficul nr. 6
Evolu ia raportelor de sinucidere ale b rba ilor, comparativ cu acelea ale femeilor în perioada 2000–2012
21,2 20,8 23,8
22,5 21,5
20,2 21,3
18,9 19,3 21 22
20,5 20,6
4,5 3,9 4,7 4,6 4 4,2 4,3 4 4 3,5 4,2 3,6 3,2
0 5 10 15 20 25
2000 20001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
BARBATI FEMEI
Sursa: Prelucrare dup datele Institutului Na ional de Statistic .
Spre deosebire de rata de sinucidere caracteristic femeilor, care are o evolu ie relativ uniform , în jurul valorii de 4−5 şi chiar 6 la o sut de mii de persoane de sex feminin, evolu ia ratei de suicid specific b rba ilor este cumva mai neregulat , oscilând între circa 19 şi aproximativ 24 la suta de mii de locuitori de sex masculin.
Cu unele excep ii, mai ales în cazul ratei de suicid a b rba ilor, datele din
Graficul nr. 6 sunt similare cu acelea eviden iate în statisticile EUROSTAT4 pentru România, în perioada 2000−2010 (vezi Graficul nr. 7).
Graficul nr. 7
Evolu ia ratei de suicid a b rba ilor, comparativ cu cea a femeilor în perioada 2000–2010
24 23,4 26,3 24,5 22,6 22,1 23
20,6 21,3 23,1 24,1
5 4,3 5 4,9 3,9 4,5 4,5 4,3 4,3 3,8 4,4
0 5 10 15 20 25 30
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
BARBATI FEMEI
Sursa: Eurostat.
Este de men ionat faptul c media ratei de suicid a b rba ilor în Uniunea European este de 20,2 la o sut de mii de locuitori de acelaşi sex, iar media ratei
4
de sucicid a femeilor este de 5,4 la suta de mii de locuitori de sex feminin. De asemenea, exceptând membrele Uniunii, în toate rile europene, media ratei de sinucidere pentru b rba i este de 23,8 la suta de mii de locuitori b rba i, iar aceea a femeilor este de 5,2 la o sut de mii de locuitori femei. Statisticile indic , în acelaşi timp, faptul c aproximativ în toate rile europene b rba ii au o probabilitate de 5 ori mai mare decât femeile s comit un act de sinucidere5.
3.TENDIN E ALE SINUCIDERII ÎN RÂNDUL DIFERITELOR CATEGORII DE VÂRST DIN ROMÂNIA
În acord cu datele furnizate de Institutul Na ional de Statistic , grupurile de vârst cele mai expuse riscului de sinucidere sunt, în ordine, 45−59 de ani; 30−44 de ani; 60−69 de ani şi 15−29 de ani (vezi Tabelul nr. 1şi Graficul nr. 8).
Aceste tendin e îi caracterizeaz atât pe b rba i, cât şi pe femei (vezi, de pild , Tabelul nr. 2, care vizeaz numai sinuciderile din anul 2012).
În ceea ce priveşte num rul de sinucideri specifice grupului de vârst 45−59 de ani, acesta a crescut din anul 2000 şi pân în 2005−2006, dup care a înregistrat o tendin de sc dere, mai pronun at în 2012.
La rândul s u, num rul de sinucideri caracteristice grupului de vârst 30−44 de ani, acesta a crescut din 2000 pân în 2001, dup care a înregistrat o tendin de sc dere mai pronun at în anul 2005, urmat de o uşoar creştere în perioada 2006−2007 şi în anii urm tori, cu excep ia anului 2008 şi 2011 – atunci când se înregistreaz sc deri fa de anul anterior.
Tabelul nr. 1
Evolu ia sinuciderilor în România, în perioada 2000−2012, în func ie de vârst
ANUL VÂRSTA
(în ani
împlini i) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
5−14 29 31 46 30 30 20 19 20 24 24 16 20 16
15−29 418 396 414 376 329 315 325 290 318 341 331 325 318
30−44 738 745 790 735 705 599 671 599 588 664 739 640 662
45−59 903 857 1036 976 896 916 945 809 809 853 925 824 791
60−69 417 389 411 424 424 417 376 354 351 336 373 382 362
70−79 248 226 301 273 253 235 293 255 284 256 267 239 241
80 şi
peste 84 76 69 80 83 101 92 103 98 112 115 107 105
TOTAL 2.837 2.720 3.067 2.894 2.720 2.603 2.721 2.430 2.472 2.586 2.766 2.537 2.495
Sursa: Institutul Na ional de Statistic − Cercetarea statistic privind mortalitatea.
5
Graficul nr. 8
Evolu ia sinuciderilor în România, în perioada 2000–2012, în func ie de ponderea fiec rui grup de vârst
14,7 14,6 13,5
13 12,1 12,1 11,9 11,9 12,9 13,2 12 12,8 12,8 26 27,4 25,8 25,4 25,9
23 24,7 24,7 23,8
25,7 26,7 25,2 26,5 31,8 31,5
33,8 33,7 32,9 35,2 34,7 33,3 32,7 33 33,4 32,5 31,7
14,7 14,3 13,4 14,7 15,6 16 13,8 14,6 14,2
13 13,5 15,1 14,5
8,7 8,3 9,8 9,4 9,3 9
10,8 10,5 11,5 9,9 9,7 9,4 9,7
3 2,8 2,3 2,8 3,1 3,9 3,4 4,2 4 4,3 4,2 4,2 4,2
0 5 10 15 20 25 30 35 40
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60-69 ani 70-79 ani 80 ani si peste
Sursa: Institutul Na ional de Statistic .
Tabelul nr. 2
Distribu ia sinuciderilor în anul 2012, în func ie de sexe şi gruipuri de vârst
VÂRSTA SEXUL
5−14 ani
%
15−29 ani
%
30−44 ani
%
45−59 ani
%
60−69 ani
%
70−79 ani % 80 ani şi peste % TOTAL
B rba i 0,5 12,8 27,6 32,5 14,1 8,9 3,6 2.142
Femei 1,4 12,2 20,1 27,2 17,0 14,2 7,9 353
Total % 0,6 12,8 26,5 31,7 14,5 9,7 4,2 2.495
TOTAL 16 318 662 791 362 241 105 2.495
Sursa: Institutul Na ional de Statistic − Cercetarea statistic privind mortalitatea.
Pe de alt parte, grupul de vârst 60−69 de ani a înregistrat urm toarele tendin e ale num rului de sinucideri: o uşoar sc dere din anul 2000 pân în 2002, urmat de o creştere pân în anul 2005, apoi, din nou, o sc dere în jurul aceluiaşi nivel atins în anul 2000.
Compararea acestor cifre cu acelea furnizate de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal este imposibil de efectuat, deoarece acesta nu a dat publicit ii decât datele pentru 2003 şi 2004, iar pe de alt parte, intervalele de vârst utilizate de acest institut sunt diferite de acelea folosite de c tre Institutul Na ional de Statistic (vezi Graficul nr. 9).
Graficul nr. 9
Evolu ia num rului de sinucideri specifice diverselor grupuri de vârst
96
578
867
515
56 70
411
558
286
33 0
200 400 600 800 1000
1 2 3 4 5
2003 2004
Sursa: Prelucrare dup Rapoartele Anuale ale Institutului Na ional de Medicin Legal .
Mult mai relevante decât aceste cifre brute sunt ratele de sinucidere anuale, care caracterizeaz fiecare grup de vârst 6. Astfel, conform cu calculele efectuate de noi, pe baza informa iilor furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic , grupurile de vârst care au cea mai ridicat rat medie anual de sinucidere sunt, în ordine, 45−59 de ani (peste 21 la suta de mii de locuitori de aceast vârst ), 60−69 de ani (peste 18 la o sut de mii de locuitori), 80 de ani şi peste (mai mult de 17 la suta de mii de locuitori care apar in acestui interval de vârst ) şi 70−79 de ani (circa 17 la o sut de mii de locuitori de aceast vârst ) (vezi Graficul nr. 10).
Graficul nr. 10
Rata medie anual de sinucidere caracteristic diferitelor grupuri de vârst , în perioada 2000–2012
)
1 7
14,1
21,4 18,2
16,9
17,4 pâna in 14 ani
15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60-69 ani 70-79 ani 80 si peste
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre institutul Na ional de Statistic .
6
Cu alte cuvinte, cele mai ridicate rate de sinucidere la suta de mii de locuitori de aceeaşi vârst le furnizeaz grupul de vârst matur şi activ ocupa ional, precum şi categoriile cele mai vârstnice, confruntate, de fapt, şi cu cele mai dramatice probleme de via . Aceast constatare este concordant , într-o anumit m sur , cu evalu rile f cute de Organiza ia Mondial a S n t ii, care apreciaz c în rile zonei europene cele mai ridicate rate de suicid (de 1,5 ori mai mari decât media european ) sunt înregistrate de c tre popula ia de 65 ani şi peste, precum şi de c tre aceea inclus în intervalul 45−59 de ani7.
4.SINUCIDERILE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2000−2012, ÎN FUNC IE DE MEDIUL DE REZIDEN AL VICTIMELOR
Conform cu datele Institutului Na ional de Statistic , evolu ia sinuciderilor, în perioada 2000−2012, în func ie de mediul de reziden unde au avut loc aceste sinucideri8, eviden iaz faptul c cele mai multe se comit în mediul rural, adic , în medie pe an, 56,8% din totalul sinuciderilor, comparativ cu mediul urban, unde au loc, în medie anual , 43,2% din totalul sinuciderilor (vezi Tabelul nr. 3şi Graficul nr. 11).
Tabelul nr. 3
Evolu ia sinuciderilor în România, în perioada 2000−2012, în func ie de ponderea fiec rui mediu de reziden
ANUL
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
URBAN 44,5 45,5 42,8 43,9 44,9 43,6 43,3 42,7 40,9 40,3 43,3 42,6 43,0
RURAL 55,5 54,5 57,2 56,1 55,1 56,4 56,7 57,3 59,1 59,7 56,7 57,4 57,0
TOTAL 2.837 2.72 0
3.06 7
2.89 4
2.72 0
2.60 3
2.72 1
2.43 0
2.47 2
2.85 6
2.76 6
2.53 7
2.49 5
Sursa: Institutul Na ional de Statistic − Cercetarea statistic privind mortalitatea.
Anual, în mediul rural se înregistreaz , în medie, circa 1 520 de sinucideri, spre deosebire de mediul urban, unde se comit, în medie, numai 1 158 de sinucideri. Propor ia dintre num rul de sinucideri din rural şi urban este, în medie, de 1,3/1.
7
World Health Organization/Europe, Mental Health, Data and Statistics (conform cu http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/mental-health/data-and-statistics).
8
Graficul nr. 11
Evolu ia sinuciderilor în România, în perioada 2000–2012, în func ie de mediul de reziden
1263 1237 1313 1271 1222 1136 1179
1037 1012 1042 1197 1081 1073 1574 1483 1754 1623
1498 1467 1542 1393 1460 1544 1569 1456 1422
0 500 1000 1500 2000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
URBAN RURAL
Sursa: Institutului Na ional de Statistic .
Atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, b rba ii comit cel mai mare num r de sinucideri (peste 80% din total). Ca o alt constatare, femeile din mediul urban comit mai multe sinucideri decât acelea din rural, în timp ce b rba ii din mediul rural se sinucid în num r mai mare decât cei din mediul urban (vezi Tabelul nr. 4, cuprinzând date valabile pentru anul 2012). Pe de alt parte, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, categoriile de vârst care furnizeaz cel mai mare num r de sinucigaşi sunt urm toarele: 45–59 de ani, 30–44 de ani şi 60–69 de ani (vezi Tabelul nr. 5, care vizeaz situa ia existent în anul 2012).
Tabelul nr. 4
Distribu ia sinuciderilor în anul 2012, în func ie de mediul de reziden şi de sexul victimelor SEXUL
MEDIUL DE REZIDEN B rba i
%
Femei
% TOTAL
Urban 83,9 16,1 1.073
Rural 87,3. 12,7 1.422
TOTAL 2.142 353 2.495
Sursa: Institutul Na ional de Statistic − Cercetarea statistic privind mortalitatea.
Tabelul nr. 5
Distribu ia sinuciderilor în anul 2012, în func ie de mediul de reziden şi de vârsta victimelor
VÂRSTA MEDIUL DE
REZIDEN
5−14 ani
%
15−29 ani
%
30−44 ani
%
45−59 ani
%
60−69 ani
%
70−79 ani
%
80 ani
şi peste %
TOTAL
Urban 0,6 13,1 27,3 32,6 14,0 9,4 3,1 1.073
Rural 0,7 12,5 26,0 31,0 14,9 9,9 5,1 1.422
TOTAL 16 318 662 791 362 241 105 2.495
În ceea ce priveşte evolu ia anual a num rului de sinucideri, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în 2002 şi 2003, s-au înregistrat cele mai multe sinucideri. Cele mai pu ine sinucideri comise în mediul rural au fost înregistrate în anul 2007, iar cele mai pu ine sinucideri care s-au comis în mediul urban s-au înregistrat în 2008.
Exceptând aceste cifre, ratele de sinucidere eviden iaz mult mai adecvat dinamica sinuciderilor în ambele medii de reziden . Astfel, în medie, rata anual de sinucidere în urban este de 9,7 la o sut de mii de locuitori apar inând acestui mediu de reziden , în timp ce rata anual de sinucidere în rural este de 15,4 la o sut de mii de locuitori din acest mediu. Din acest punct de vedere, rata de sinucidere anual din mediul rural este, în medie, cu 63% mai mare decât cea din mediul urban (vezi Graficele nr. 12 şi 13).
Graficul nr. 12
Evolu ia sinuciderilor din România, în perioada 2000–2012, în func ie de ponderea fiec rui mediu de reziden
44,5 45,5 42,8 43,9 44,9 43,6 43,3 42,7 40,9 40,3 43,3 42,6 43 55,5 54,5 57,2 56,1 55,1 56,4 56,7 57,3 59,1 59,7 56,7 57,4 57
0 10 20 30 40 50 60 70
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
URBAN RURAL
Graficul nr. 13
Evolu ia ratelor de sinucidere, în perioada 2000–2012, în func ie de mediul de reziden
10,3 10,1 11,3 10,9 10,5 9,5 9,9
8,7 8,5 8,8 10,1 9,2 9,1 15,5
14,6 17,2
16
14,9 15 15,9 14,4 15,1 16 16,3 15,1 14,8
0 5 10 15 20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
MEDIUL URBAN
MEDIUL RURAL
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
locuitori – cea mai ridicat rat , care a fost înregistrat în anul 2002. La rândul s u, în mediul rural, rata de sinucidere a atins valori situate între 14,4 la o sut de mii de locuitori apar inând acestui mediu de reziden – valoare înregistrat în anul 2007 – şi 17,2 la o sut de mii de locuitori – valoare atins în anul 2002.
Din 2000 şi pân în 2002, în mediul urban, a fost înregistrat , mai întâi, o tendin de creştere, apoi – pân în 2009 – a urmat o sc dere relativ constant a ratei anuale de sinucidere, dup care – din 2009 pân în 2010 – s-a înregistrat, din nou, o creştere, urmat de descreşteri în 2011 şi 2012. Comparativ, în mediul rural, dup o tendin de creştere înregistrat din 2000 pân în 2002–2003, a urmat, pân în anul 2008, o sc dere relativ constant , apoi, din nou, o tendin de creştere pân la valoarea atins în anul 2003. În anii urm tori, 2011 şi 2012, a fost reluat tendin a de sc dere a ratei de sinucidere.
Pentru ambele medii de reziden , propor ia dintre ratele de sinucidere caracteristice b rba ilor din rural/urban este de 1,6/1 în timp ce propor ia dintre ratele de suicid ale femeilor din mediul rural/urban este de de 1,3/1 (vezi Graficul nr. 14).
Graficul nr. 14
Distribu ia ratelor de sinucidere ale celor dou sexe în mediul urban şi în mediul rural, în anul 2012,
16,1
2,8 25,9
3,7 0
10 20 30 40 50
BARBATI FEMEI
MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN
Sursa: Institutul Na ional de Statistic – Cercetarea statistic privind mortalitatea.
În ceea ce priveşte distribu ia, în anul 2012, a ratelor de suicid în func ie de diferitele grupuri de vârst şi cele dou medii de reziden , aceasta este eviden iat în Graficul nr. 15 (care vizeaz b rba ii) şi Graficul nr. 16 (care vizeaz femeile).
Graficul nr. 15
Distribu ia ratelor de suicid ale b rba ilor, în anul 2012, în func ie de diferitele grupuri de vârst
şi mediul de reziden
0,8 4,4 9,5
15,7 17 27,8
26,4 49,2
24,1 40
28,4 30,4
21,4 35,5
0 20 40 60 80
Pâna in 14 ani
15-29 30-44 45-59 60-69 70-79 80+
MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
Graficul nr. 16
Distribu ia ratelor de suicid ale b rba ilor, în anul 2012, în func ie de diferitele grupuri de vârst
şi mediul de reziden
1,6
0,3 2
2,1 2,2 3,4
3,9 6,1
4,4 6
4,9 5,4
5,6 6,6
0 5 10 15
Pâna in 14 ani
15-29 30-44 45-59 60-69 70-79 80+
MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
La rândul lor, femeile din mediul rural, cu prec dere acelea cuprinse în categoriile 80 de ani şi peste, 45–59 de ani, 60−69 de ani şi 70–79 de ani, au înregistrat rate de suicid superioare celor din mediul urban, astfel c propor ia între ratele de sinucidere ale femeilor din rural şi cele ale femeilor din urban se situeaz între 1,1/1 (pentru grupul de vârst 70−79 de ani şi 1,6/1 (pentru grupul de vârst 45–59 de ani) (vezi Graficul nr. 16).
mediul rural comparativ cu mediul urban, sunt reprezentative pentru cea mai mare parte a rilor din Europa de Est9.
5.DISTRIBU IA RATELOR DECESELOR VIOLENTE ÎN FUNC IE DE JUDE ELE ŞI REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI
Un indicator important, necesar pentru a putea eviden ia distribu ia sinuciderilor din România, îl constituie distribu ia lor în func ie de jude ele rii, inclusiv în raport de regiuni. Din p cate, acest indicator nu apare ilustrat în mod clar în statistica publicat pe site-ul Institutului Na ional de Statistic , care nu include num rul sinuciderilor la nivelul diverselor jude e, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, ci, cel mai probabil10, num rul de decese violente (prin leziuni traumatice, otr viri şi alte consecin e ale unor cauze externe), num r care, în mod evident, este mult mai mare decât cel al sinuciderilor. Rata medie a deceselor violente pentru fiecare regiune de dezvoltare, calculat de noi, este cea indicat de grafic (vezi Graficul nr. 17).
Graficul nr. 17
Distribu ia ratelor medii ale deceselor violente în perioada 2000–2012, în func ie de regiuni
60
62,4
66
62 56,1 45,8
59 56
NORD-VEST CENTRU NORD-EST SUD-EST SUD-MUNTENIA BUCURESTI-ILFOV SUD-VEST OLTENIA VEST
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
9
Leslie Pray, Clara Cohen, Ilkka Henrik Mäkinen, Airi Värnik and F. Landis MacKellar (editors), Suicide in Eastern Europe, the Commonwealth of Independent States, and the Baltic Countries: Social and Public Health Determinants. A Foundation for Designing Interventions. Summary of a Conference, Vienna, International Institute for Applied Systems Analysis ZVR – Nr: 524808900, February 2013.
10
Site-ul Institutului Na ional de Statistic nu precizeaz clar acest lucru, men ionând, din totalul cauzelor de deces, ierarhizate în concordan cu Clasificarea interna ional a maladiilor
În concordan cu datele cuprinse în acest grafic, ierarhia ratelor de sinucidere caracteristice fiec rei regiuni istorice este cea eviden iat de tabel (vezi
Tabelul nr. 5):
Tabelul nr. 5
Ierahia ratelor deceselor violente în func ie de regiuni în perioada 2000–2012
REGIUNI DE
DEZVOLTARE JUDE E
RATA DECESELOR
VIOLENTE (în medie pe regiune) la 100 000 de
locuitori
Jude ul cu cele mai multe sinucideri la nivel regional
NORD-EST Bac u, Botoşani, Iaşi, Neam , Suceava, Vaslui
66,0 Iaşi
CENTRU Alba, Braşov, Covasna, Harghita,
Mureş, Sibiu
62,4 Harghita
SUD-EST Br ila, Buz u, Constan a, Gala i, Tulcea, Vrancea,
62,0 Constan a
NORD-VEST Bihor, Bistri a-N s ud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, S laj
60,0 Satu-Mare
SUD-VEST OLTENIA
Dolj, Gorj, Mehedin i, Olt, Vâlcea 59,0 Dolj
SUD-MUNTENIA
Argeş, C l raşi, Dâmbovi a, Giurgiu, Ialomi a, Prahova, Teleorman
56,1 Giurgiu
VEST Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş 56,0 Arad
BUCUREŞTI- ILFOV
Bucureşti, Ilfov 45,8 Ilfov
Sursa: Prelucrare dup informa iille furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
6.RATELE DE SINUCIDERE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2013, ÎN RAPORT DE JUDE E, GRADUL DE POPULARE A ACESTORA, REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI MEDIUL
DE PROVENIEN AL VICTIMELOR
Întrucât Institutul Na ional de Statistic nu ofer , pe site-ul s u, informa ii referitoare la distribu ia num rului de sinucideri în func ie de regiuni de dezvoltare şi jude e, şi nici nu face vreo referire la rata de suicid specific acestor entit i teritoriale, am cules aceste informa ii chiar de la surs , adic de la Direc iile jude ene de S n tate Public , care ne-au furnizat date inclusiv pentru anul 201311.
Pe baza acestor informa ii, am calculat, mai întâi, pentru anul 2013, rata de sinucidere pentru fiecare jude şi rata medie a suicidului pentru fiecare regiune, indicatori care eviden iaz cel mai adecvat modul în care se distribuie num rul sinuciderilor la 100 000 de locuitori la nivel local şi zonal (vezi Tabelul nr. 6)
Tabelul nr. 6
Distribu ia ratelor de suicid la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, inclusiv la nivelul jude elor, în anul 2013
REGIUNI DE DEZVOLTARE
RATA DE SINUCIDERE
(în medie pe REGIUNE) la 100 000 de locuitori
JUDE E
RATA DE SINUCIDERE
(pe JUDE ) la 100 000 de
locuitori
ALBA 16,8
BRAŞOV 8,8
COVASNA 19,5
HARGHITA 24,1
MUREŞ 16,5
CENTRU 16,2
SIBIU 11,5
BIHOR 16,6
BISTRI A-N S UD 9,8
CLUJ 12,1
MARAMUREŞ 10,8
SATU-MARE 17,7
NORD-VEST 13,2
S LAJ 12,2
BAC U 10,2
BOTOŞANI 13,6
IAŞI 13,2
NEAM 11,7
SUCEAVA 11,3
NORD-EST 12,0
VASLUI 11,9
11 Am recoltat, în acest sens, de la 35 de direc ii jude ene, alte 6 refuzând, din motive
(continuare)
ARGEŞ 10,9
C L RAŞI 13,9
DÂMBOVI A 10,2
GIURGIU 14,7
IALOMI A 10,6
PRAHOVA 10,7
SUD-MUNTENIA 11,9
TELEORMAN 12,4
ILFOV 16,4
BUCUREŞ
TI-ILFOV 11,3 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 6,1
BR ILA 12,8
BUZ U 8,5
CONSTAN A 5,8
GALA I 12,4
TULCEA 15,7
SUD-EST 11,1
VRANCEA 11,6
ARAD 11,7
CARAŞ-SEVERIN 4,8
HUNEDOARA 13,7
VEST 10,6
TIMIŞ 12,2
DOLJ 9,0
GORJ 9,1
MEHEDIN I 8,7
OLT 15,3
SUD-VEST
OLTENIA 10,2
VÂLCEA 8,9
Sursa: Prelucrare dup informa iile primite de la Direc iile de S n tate Public din ar .
Regiunea Centru a avut, în anul 2013, cea mai ridicat rat de sinucidere (16,2 la suta de mii de locuitori), iar regiunea Sud-Vest Oltenia (10,2) şi regiunea Vest (10,6 la o sut mii de locuitori) au avut cele mai sc zute rate de suicid dintre toate regiunile de dezvoltare din ar . Pe ansamblul jude elor, cele mai ridicate rate de sinucidere au fost înregistrate, în ordine, de c tre Harghita (24,1 la suta de mii de locuitori), Covasna (19,5), Satu-Mare (17,7), Bihor (16,6) şi Mureş (16,5), adic de c tre acele jude e care cuprind etnici maghiari fie în propor ie majoritar , fie având o pondere ridicat în totalul popula iei. Rate de sinucidere mari (de peste 15–16 la suta de mii de locuitori) au fost înregistrate, de asemenea, în jude ele Alba, Ilfov, Tulcea şi Olt.
Cele mai mici rate de sinucidere (între 4 şi 9 la o sut de mii de locuitori) au fost înregistrate în Caraş-Severin (4,8), Constan a (5,8), Municipiul Bucureşti (6,1), Buz u (8,5), Mehedin i (8,7), Braşov (8,8), Vâlcea (8,9), Dolj (9,0) şi Gorj (9,1).
În ceea priveşte mediul de provenien al victimelor sinuciderilor, cele mai mari rate de sinucidere au fost înregistrate în localit ile rurale, iar cele mai mici în cele urbane. Din acest punct de vedere, Mureşul şi Alba, în care popula ia este, în majoritate, urban şi care au avut rate de suicid ridicate, constituie o excep ie.
Comparativ cu datele furnizate de c tre Direc iile de S n tate Public , cele existente pe site-ul Institutului Na ional de Medicin Legal pentru anul 2013 prezint o serie de deosebiri, unele chiar substan iale (vezi Tabelul nr. 7). Astfel, dac ratele de sinucidere pentru regiunile Centru, Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Muntenia şi, într-o anumit m sur , Sud-Vest Oltenia, calculate de noi în baza informa iilor oferite de c tre Direc iile de S n tate Public din ar şi de c tre I.N.M.L., sunt relativ similare, acelea calculate pentru regiunile Sud-Est, Vest şi, mai cu seam , Bucureşti-Ilfov sunt caracterizate de diferen e inexplicabile. Cel pu in, rata de sinucidere pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (27,2 la suta de mii de locuitori), pe care am calculat-o pe baza datelor cuprinse în Raportul anual, pe anul 2013, al Institutului Na ional de Medicin Legal , este – am putea spune – exagerat , iar acest fapt se datoreaz ratei de sinucidere (de-a dreptul ,,aberant ”) de 40,7 la suta de mii de locuitori înregistrate, în anul 2013, de c tre jude ul Ilfov, calculat sau consemnat (credem, noi, în mod eronat!) de c tre specialiştii I.N.M.L.
Tabelul nr. 7
Distribu ia ratelor de suicid la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, inclusiv la nivelul jude elor, în anul 2013
REGIUNI DE DEZVOLTARE
RATA DE SINUCIDERE (în medie pe REGIUNE)
la 100 000 de locuitori
JUDE E
RATA DE SINUCIDERE
(pe JUDE ) la 100 000 de locuitori
ALBA 11,2
BRAŞOV 8,8
COVASNA 22,3
HARGHITA 26,7
MUREŞ 17,5
CENTRU 16,4
SIBIU 12,1
BIHOR 15,6
BISTRI A-N S UD
9,4
CLUJ 12,4
MARAMUREŞ 9,0
SATU-MARE 16,3
NORD-VEST 12,7
S LAJ 13,3
BAC U 11,3
BOTOŞANI 9,7
NORD-EST 12,3
(continuare)
NEAM 12,4
SUCEAVA 10,1
VASLUI 12,5
ARGEŞ 10,6
C L RAŞI 14,7
DÂMBOVI A 9,8
GIURGIU 15,4
IALOMI A 12,4
PRAHOVA 11,7
SUD-MUNTENIA 12,3
TELEORMAN 11,2
ILFOV 40,7
BUCUREŞTI-ILFOV 27,2∗
MUNICIPIUL BUCUREŞTI 13,7
BR ILA 12,0
BUZ U 8,0
CONSTAN A 15,7
GALA I 13,7
TULCEA 18,8
SUD-EST 13,3
VRANCEA 11,4
ARAD 13,4
CARAŞ-SEVERIN 6,2
HUNEDOARA 15,2
VEST 11,9
TIMIŞ 12,9
DOLJ 10,0
GORJ 10,3
MEHEDIN I 9,8
OLT 14,0
SUD-VEST
OLTENIA 11,0
VÂLCEA 11,0
(∗Rata neverosimil de mare a acestei regiuni se datoreaz calculului eronat sau consemn rii greşite a ratei de sinucidere pentru jude ul Ilfov).
Sursa: Raportul anual pe 2013 al Institutului Na ional de Medicin Legal şi prelucrarea noastr personal .
Cu privire la diferen ele dintre ratele de sinucidere ale jude elor, care apar în calculele Direc iilor de S n tate Public şi în acelea ale Institutului Na ional de Medicin Legal pentru anul 2013, cu excep ia jude ului Braşov, care are o rat de suicid similar în statisticile institu iilor men ionate, ratele de sinucidere ale tuturor celorlalte jude e difer . Cele mai ,,flagrante” deosebiri apar în cazul ratelor de sinucidere ale unor jude e precum: Ilfov, municipiul Bucureşti, Botoşani, Iaşi, Constan a şi Alba (vezi, în mod comparativ, cuprinsul Tabelelor nr. 6 şi 712).
12 Din discu iile purtate cu specialiştii Institutului Na ional de Statistic am în eles c toate
7.EVOLU IA RATELOR DE SINUCIDERE ÎN FUNC IE DE JUDE ELE ŞI REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2009–2013
Dincolo de consemnarea ratelor de sinucidere pentru anul 2013, o analiz a acestor rate în ultimii 5 ani este mult mai ilustrativ pentru eviden ierea fenomenului suicidar din România. Astfel, conform cu datele Direc iilor de S n tate Public din ar , în perioada 2009–2013, evolu ia ratei de sinucidere pe jude e a cunoscut urm toarele tendin e13:
a. a crescut în 18 jude e, cu prec dere în jude ele Bistri a-N s ud, Botoşani şi
Dâmbovi a (unde valoarea atins în 2013, comparativ cu 2009, a dep şit 100%); b. a sc zut în 15 jude e, mai ales în jude ele S laj, Bac u, Caraş-Severin şi
Mehedin i (în care valorile consemnate în 2013, spre deosebire de 2009, s-au situat între –20% şi –42%);
c. a r mas cvasiconstant în 8 jude e (Constan a, Gala i, Giurgiu, Hunedoara, Municipiul Bucureşti, Prahova, Sibiu şi Timiş).
Evolu ia ratelor de sinucidere în jude ele care au înregistrat cele mai mari valori ale acestor rate este consemnat în grafic (vezi Graficul nr. 18). Cu unele excep ii, în perioada 2009−2013, toate cele 5 jude e au cunoscut tendin e asem n toare:
− o tendin de creştere din 2009 şi pân în 2010, mai pronun at în cazul jude elor Harghita, Satu Mare şi Bihor;
− o tendin de sc dere, în intervalul 2010−2011, cu excep ia jude ului Covasna, care a înregistrat doar o uşoar creştere;
− din nou o tendin de creştere în 2011−2012, cu excep ia jude ului Bihor, care a înregistrat o sc dere, nesemnificativ totuşi;
− în fine, o nou perioad de creştere în anii 2012–2013, cu excep ia aceluiaşi jude Bihor, care a avut o uşoar tendin de creştere.
Pe ansamblul jude elor, aşa cum am precizat deja, tendin ele de evolu ie (cresc toare sau descresc toare) ale ratei de suicid au fost cvasisimilare.
În ceea priveşte rata medie de suicid în perioada 2009−2013, în func ie de cele 8 regiuni de dezvoltare, în concordan cu valorile medii pe care le-am calculat personal în baza cifrelor primite de la Direc iile de S n tate Public din ar −, cele mai ridicate rate au fost înregistrate, în ordine, de c tre regiunea Centru, Nord-Vest şi Nord-Est, iar cele mai sc zute au fost înregistrate de c tre regiunea Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov (vezi Tabelul nr. 8).
13
Graficul nr. 18
Evolu ia ratelor de sinucidere în perioada 2009–2013, în jude ele care au înregistrat anual cele mai ridicate rate
0 5 10 15 20 25 30 35
2009 2010 2011 2012 2013
HARGHITA COVASNA SATU-MARE MURES BIHOR
Sursa: Prelucrare dup informa iile furnizate de c tre Institutul Na ional de Statistic .
Tabelul nr. 8
Distribu ia ratelor de suicid la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, inclusiv la nivelul jude elor, în medie, pentru perioada 2009−2013
RATA DE SINUCIDERE (în medie pe REGIUNE)
la 100 000 de locuitori
RATA DE SINUCIDERE ( îm medie pe JUDE E)
la 100 000 de locuitori REGIUNI DE DEZVOLTARE
DSP-uri I.N.M.L.
JUDE E
DSP-uri I.N.M.L.
BIHOR 17,5 17,9
BISTRI A-N S UD 8,0 9,5
CLUJ 10,6 11,3
MARAMUREŞ 11,6 8,8
SATU-MARE 20,9 22,2
NORD-VEST 14,7 14,1
S LAJ 19,4 15,2
ALBA 16,3 13,2
BRAŞOV 10,3 11,8
COVASNA 23,2 24,9
HARGHITA 26,0 29,2
MUREŞ 18,4 20,3
CENTRU 17,6 18,7
SIBIU 11,4 12,6
BAC U 13,1 12,9
BOTOŞANI 11,4 11,5
IAŞI 12,5 16,7
NEAM 11,4 13,1
SUCEAVA 12,2 9,5
NORD-EST 12,4 12,9
VASLUI 14,0 13,9
BR ILA 11,7 11,9
BUZ U 10,8 11,0
CONSTAN A 5,9 21,7
GALA I 13,2 13,8
TULCEA 17,3 16,7
SUD-EST 11,6 14,2
(continuare)
ARGEŞ 10,5 10,0
C L RAŞI 11,4 13,5
DÂMBOVI A 8,5 11,9
GIURGIU 15,3 16,2
IALOMI A 13,3 14,9
PRAHOVA 10,3 11,0
SUD-MUNTENIA 11,7 12,8
TELEORMAN 12,5 11,8
ILFOV 15,9 25,3
BUCUREŞTI-ILFOV 11,1 17,9 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 6,3 10,4
DOLJ 10,3 11,7
GORJ 10,0 11,0
MEHEDIN I 11,3 10,2
OLT 14,5 12,8
SUD-VEST OLTENIA 11,0 11,6
VÂLCEA 9,0 12,5
ARAD 13,9 16,0
CARAŞ-SEVERIN 6,9 8,5
HUNEDOARA 13,4 16,0
VEST 11,7 13,4
TIMIŞ 12,7 13,1
MEDIA NA IONAL 12,7 14,4 – 12,7 14,4
Sursa: Direc iile Jude ene de S n tate Public comparativ cu Institutul Na ional de Medicin Legal .
Dac lu m îns în considerare şi valorile calculate pe baza datelor oferite de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal , cu excep ia regiunii Centru − situat , de asemenea, pe locul I –, ierarhia celorlalte regiuni de dezvoltare apare ca fiind diferit de cea stabilit prin analiza datelor furnizate de c tre direc iile jude ene de s n tate public . Astfel, conform cu datele I.N.M.L., cele mai ridicate rate de suicid au fost înregistrate de c tre regiunea Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, iar cele mai sc zute au fost înregistrate de c tre regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Est. Aceste diferen e se reflect , în mod corespunz tor, în valorile diferite ale mediei na ionale a ratei de sinucidere: 12,7 la suta de mii de locuitori – conform cu cifrele pe care le-am primit de la direc iile jude ene de s n tate public , şi 14,4 la suta de mii de locuitori – în acord cu cifrele furnizate de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal 14.
În opinia noastr , mult mai credibile sunt datele oferite de c tre direc iile de s n tate public , atât pentru faptul c provin direct de la surs , cât şi pentru faptul c reflect în mod mai adecvat realitatea. Aceast constatare este confirmat , de exemplu, de faptul c ratele de sinucidere pentru anul 2010, consemnate de c tre Institutul Na ional de Medicin Legal în raportul s u anual pentru anul respectiv, sunt absolut identice (prezentate în maniera copy-paste) cu ratele de sinucidere pentru anul 2011, existente în raportul anual pentru 2011 al aceluiaşi institut.
14
O analiz detaliat a ratelor de suicid specifice fiec rui jude , în func ie de mai mul i indicatori, ar putea caracteriza cel mai bine aceste diferen e existente între regiuni şi, implicit, neconcordan a dintre informa iile furnizate de c tre cele dou institu ii. În prezent, aşa cum am avut ocazia s constat m, niciuna dintre aceste institu ii, dar nici alte institu ii oficiale, nu ofer o baz de date suficient de complet şi precis asupra suicidului, pentru a fi compatibil cu standardele interna ionale în acest domeniu.
