factsheet

(1)

3 din 5 tineri români consideră schimbările climatice ca fiind o prioritate.

Dar oare acest fapt înseamnă că și beneficiază de

instrumentele potrivite să abordeze schimbările climatice?

Tinerii Europeni

și Schimbările Climatice

Date Comunitare

Co-funded by the European Union

Finanțate de Partenerii din țară cercetare și producție editorială

ROMÂN IA

schimbări climatice

existănu o planetă

B

acționați acum!

(2)

Context

Cele mai frecvente acțiuni zilnice pro-mediu ale tinerilor români sunt legate de economisirea apei, dovadă fiind 63% dintre respondenți care declară că închid întotdeauna robinetul cât timp se spală pe dinți și 50% care fac un duș rapid în loc de o baie. Pe următorul loc este transportul sustenabil, datorită faptului că mai mult de jumătate dintre respondenți folosesc transportul public, procent mult mai ridicat decât media UE. Cele mai puțin obișnuite practici sustenabile sunt legate de participarea la campanii de mediu – aproape jumătate din respondenți (45%) recunosc că nu au luat parte niciodată la asemenea inițiative. Nici consumul alimentar sustenabil nu este o practică frecventă printre tinerii din România – numai 9%

cumpără produse fair trade și 18% alimente organice.

În ceea ce privește acțiunile publice dedicate schimbărilor climatice, mai mult de jumătate dintre tinerii români susțin voluntariatul (un procent semnificativ mai mare față de media europeană de 38%), deși nu se poate stabili dacă este o practică frecventă sau doar punctuală. La mică distanță se află semnarea de petiții online și distribuirea de postări cu conținut politic și civic pe conturile personale de social media. Cele mai puțin frecvente activități sunt semnarea petițiilor pe hârtie (9%) și participarea la evenimente publice, pichetări și proteste (13%) – ultimele trei fiind echivalentul unei treimi din media europeană.

Baza: Toți respondenții (N= 339)

niciodată uneori mereu

Grafic 2.1. Rezultatele sondajului de bază. Acțiuni individuale.

Activități zilnice. Medie

Cumpărarea de dispozitive eficiente din punct de vedere energetic

17% 60% 23%

Cumpărarea de apă îmbuteliată

19% 44% 37%

Cumpărarea de produse cu certificare Fairtrade

53%

38%

Cumpărarea de produse locale

68% 24%

Oprirea apei cât timp te speli pe dinți

63%

23%

13%

Cumpărarea de mâncare organică 67%

15% 18%

Reciclarea gunoiului

12% 44% 45%

Folosirea transportului public

42% 53%

Participarea la campanii de mediu

47%

45%

Mers pe jos sau pe bicicletă până la serviciu / școală / facultate

35%

13% 52%

Reducerea cantității de electricitate folosită

66% 18%

15%

Alegerea de a face un duș în loc de o baie

50%

42%

Baza: Toți respondenții (N= 326) Grafic 2.2. Rezultatele sondajului de bază. Acțiuni individuale.

acțiuni individuale

Proiectul “People & Planet: A Common Destiny” are ca obiectiv mobilizarea pentru lupta împotriva schimbărilor climatice a cetățenilor tineri și autorităților glocale (globale + locale) din 8 state membre UE (Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania) și Capul Verde, în perioada 2020 - 2024.

Această fișă cuprinde rezultatele cheie ale unui sondaj în rândul tinerilor români derulat în 2021.

17%am votat la alegerile polit

ice de la nivel local, regional sau eur opean

48% am semnat o pet

iție online la nivel local, regional sau eur opean

39%am distribuit postări cu conținut politic și civic pe contur

ile personale de social me dia

13% am participat la un protest, o manifest

are publică sau o pichetare pent

ru o cauză publică

57% am participat la activități de voluntariat 26% am donat pentru o campanie socială sau non-pr 9%am semnat o petiție pe hârtie la nivel local, r ofit

egional sau eur opean

3% altceva

17%am votat la alegerile polit

ice de la nivel local, regional sau eur opean

13%

9%am semnat o petiție pe hârtie la nivel local, r

egional sau eur opean

3%

(3)

În ciuda legăturii dintre încălzirea globală și deficitul de apă, ambele probleme se clasează diferit în interesele de advocacy al tinerilor din România: schimbările climatice sunt pe locul doi ca subiect de advocacy care îi interesează cel mai mult pe participanți, precedate doar de accesul la educație.

Resursele de apă rămân relativ la urmă, acest subiect clasându-se în jumătatea inferioară a intereselor de advocacy. Pe primele locuri sunt probleme precum poluarea, discriminarea și lipsa libertății de exprimare.

23%

25%

36%

16%

ativrP

izarea

apei 29%

35%

27%

Amprentadeapă

23%

28%

36%

13%

și Apa g e

tetalia

adeșansă 39%

17%

37%

Apa cadrept aluiomul

17%

Chart 2.4. Baseline survey results.

Individual action. Advocacy interests Base: All respondents (N= 338)

probleme se clasează diferit în interesele de advocacy al tinerilor din România: schimbările climatice sunt pe locul doi ca subiect de advocacy care îi interesează cel mai mult pe participanți, precedate

Schimbările

58%

climatice

Disc49%

riminarea de oric

e fel

57% Poluare

Accesul66%

la educație

45% Lipsa libertății de

exprimare

30%Apă și resurse hidrice

37%

Înmulțirea conflictelor

și războaielor

Șomaj

13%

Instabilitate18%

politică

Migrația la20%

scară largă

Altceva2%

25% Scăderea calității vieții și a puterii de cumpărare

40%Accesul la servicii de sănătate și

asistență socială

Apașiagricultura 15%

36%

17%

Încălzireaă glap oedbulatilăciefșid 42%

34%

31%

41%

Apadezi21%cu zi 25%

13%

ași gggșșșșșșiiișșșiiiișiiaaaaaaaaaaagggggg

Tinerii din România sunt de asemenea activi în abordarea acțiunii climatice ca subiect comun de discuție, în care conexiunea dintre încălzirea globală și deficitul de apă este văzută ca o problemă actuală. Amprenta de apă invizibilă pare a fi subiectul de discuție cel mai trecut cu vederea, aproape două treimi dintre respondenți recunoscând că este puțin sau foarte puțin probabil să o abordeze în discuții. Acest lucru arată faptul că tinerii români sunt foarte conștienți de importanța deficitului de apă (graficul 2.1), însă nu la fel de conștienți de importanța apei “ascunse“ din viața lor de zi cu zi.

Foarte puțin probabil Puțin probabil Probabil

Foarte probabil

Baza: Toți respondenții (N= 358) Grafic 2.3. Rezultatele sondajului de bază.

Acțiuni individuale.

Discutarea schimbărilor climatice cu cei apropiați

Grafic 2.4. Rezultatele sondajului de bază.

Acțiuni individuale.

Interesele de advocacy

(4)

Cunoaștere și percepție despre schimbările climatice

Grafic 3.2.1. Rezultatele sondajului de bază.

Cunoaștere și percepție despre schimbările climatice.

Pentru viața ta și a oamenilor apropiați

Pentru țara ta

La nivel global

Respondenții români arată că, într-o oarecare măsură, cunosc impactul schimbărilor climatice asupra planetei și societății. 90,68% consideră că putem atenua efectele acestora prin schimbarea stilului nostru de viață, procent foarte apropiat de media europeană (93,1%). Subiectele care se dovedesc a fi mai puțin cunoscute sunt deficitul de apă ca factor declanșator al conflictelor regionale și migrațiilor (34,26% dintre respondenți nu sunt conștienți de acest lucru), alături de consecințele pe termen lung ale emisiilor actuale de gaze cu efect de seră.

La nivel personal, participanții au împărtășit o îngrijorare copleșitoare în ceea ce privește poluarea aerului (89%). Deficitul de apă (lipsa apei potabile sigure) este al doilea efect cu cel mai mare impact asupra vieții lor (76%), procent semnificativ mai mare față de media europeană (58%); aceasta este urmată îndeaproape de reducerea resurselor de hrană. La nivel național, respondenții români identifică o scară diferită de impact: poluarea aerului și reducerea resurselor de hrană rămân problemele cele mai îngrijorătoare, însă sunt urmate de degradarea solului (în agricultură) și secetă. Tinerii din România își dau seama că schimbările climatice au un impact major la nivel global, cu atât mai mult în comparație cu sfera personală și

adevărat fals nu știu

Baza: Toți respondenții (N= 400) Grafic 3.1. Rezultatele sondajului de bază.

Cunoaștere și percepție despre schimbările climatice.

Declarații privind schimbările climatice. Medie încetinișmteilimPuitaschimbările climatice modificândobiceiurile oamenilor, modelelede producție

șitra nsport

hi C r a ac d

îă

cn eaet zăemisiⁱl^e^d

e^ga^ze cuef^ect^de seră,urmări_lelorv orco_n

tinua să

fieresi

țim

t te m i d p u es d te a e i n c S

m hi r bă

ile

climati

ceauavutunimpact asupra tuturor oceanelorși

continentelorde-a

lun igultlu em

lor

ece d iin

citfiDe

uldeapăeste o cauză aconlictef

lor

m și ig țiil ra or

Oam iiș en ac i ivit ățt

ileu

manereprezintăprincipala ca uzăa

schim r bă or il

națională – cel mai puțin recunoscut efect fiind scăderea populației de albine și creșterea frecvenței furtunilor, în timp ce alte efecte sunt considerate a fi cu un impact mai mare.

Înmulțirea furtunilor

Scăderea populațieide a

lbine Înmulțirea incendiilor forestiere Înmulțire inunda

țiilor Reducerea resurselor de hrană Seceta Degradarea solului

Deficitul de apă Creșterea nivelului mărilor

Pierderea biodiversității

Poluarea aerului

Temperaturile crescute

Topirea ghețarilor

19

(5)

Conștientizarea politicilor și acțiuni

Tinerii români par să fie mai familiarizați cu acordurile internaționale privind schimbările climatice decât cu măsurile naționale de abordare a degradării mediului. Acest lucru poate indica fie vizarea activă a copiilor și cetățenilor mai tineri prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, fie faptul că programele naționale nu sunt comunicate în mod corespunzător către acest grup țintă.

Participanții din România consideră că organizațiile de mediu reprezintă partea interesată (stakeholderul) cea mai pregătită pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, urmate de organizațiile internaționale. Pe de altă parte, guvernul țării, afacerile și industriile sunt entități văzute ca nepregătite, peste o treime dintre participanții la sondaj considerând că acestea nu sunt deloc pregătite pentru a aborda problema.

Persoanele fizice și familiile le urmează îndeaproape. Această ierarhie respectă feedback-ul general european cu privire la cine este cel mai bine pregătit pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, chiar dacă media europeană atribuie mai multă expertiză și capacitate guvernelor naționale – în comparație cu persoanele și familiile – decât respondenții români.

Nepregătit Mai mult sau mai puțin pregătit Cel mai bine pregătit

5%

Organizațiile internaționale

39%

57%

Organizațiile internaționale

4%

5%

49% 47%

Instituțiile europene

Afacerile și industriile

34%

16%

51%

Afacerile și industriile 59%

33%

7%

Persoanele fizice și familiile

7%

fizice și familiile

Asociațiile locale

67%

24%

9%

Asociațiile locale Organizațiile

de mediu

3%

30%

68%

Autoritățile locale / regionale

24%

57%

19%

Guvernul țării

46%

20%

34%

Guvernul țării

Grafic 4.1. Rezultatele sondajului de bază. Conștientizarea politicilor și acțiuni. Cunoașterea politicilor sau inițiativelor globale de reducere a schimbărilor climatice

Grafic 4.2. Rezultatele sondajului de bază. Cunoașterea politicilor de mediu dezvoltate de țara ta Baza: Toți respondenții (N= 338)

54% DA

46% NU

35% DA

65% NU

Grafic 4.3. Rezultatele sondajului de bază. Conștientizarea politicilor și acțiuni.

Cine este cel mai bine pregătit pentru lupta împotriva schimbărilor climatice Baza: Toți respondenții (N= 395)

(6)

Deci, ce se poate face?

Aproape două treimi dintre tinerii români consideră că amenzile și pedepsele sunt cele mai eficiente modalități de a motiva oamenii să acționeze în privința schimbărilor climatice. Pe locul doi se clasează educația și curriculumul (59%). Tinerii respondenți consideră, pe de altă parte, că acțiunile de stradă sunt cele mai puțin eficiente în mobilizarea semenilor lor.

Respondenții identifică, de asemenea, mijloace prin care autoritățile locale pot sprijini activitățile sustenabile ale tinerilor, acordând o prioritate mai mare sprijinului financiar.

Acesta este urmat îndeaproape de proiecte de bugetare participativă sau comunitară. Pe de altă parte, participarea la luarea deciziilor și elaborarea de politici prin intermediul comitetelor generale au fost considerate mai puțin de impact de către respondenți. Acest lucru este în concordanță cu feedback-ul oferit de ceilalți respondenți europeni.

Participanții la sondaj au oferit și sugestii de advocacy.

Majoritatea au evidențiat nevoia unei comunicări eficiente, care să poată fi înțeleasă de oricine, indiferent de experiență. În plus, respondenții români au sugerat evenimente și activități la nivel local, concentrându-se pe o abordare mai activă, ce contribuie la dezvoltarea copiilor și adolescenților ca agenți ai schimbării.

Grafic 4.5. Rezultatele sondajului de bază. Conștientizarea politicilor și acțiuni. Cum pot susține autoritățile locale campaniile de dezvoltare durabilă și alte activități durabile ale tinerilor. Răspunsuri multiple

Grafic 4.4. Rezultatele sondajului de bază. Conștientizarea politicilor și acțiuni.

Ce i-ar motiva pe oameni să acționeze împotriva schimbărilor climatice.

Mai multe surse de informații științifice

53%

Campanii la scară largă

50%

Acțiuni de stradă precum proteste și inițiativa Fridays for Future

30%

Educație și curriculum 59%

Altceva 3%

Amenzi și ped

epse 62%

Baza: Toți respondenții (N= 348) 33% Participarea la luarea

de decizii și elaborarea de politici prin intermediul comitetelor generale

12%

Tinerii nu sunt interesați de acest tip de sprijin 52%

Proiecte de bugetare participativă sau finanțare comunitară

35% Dezvoltarea capacităților și evenimente de networking

6%

48% Participarea la luarea de decizii și elaborarea de politici prin intermediul consiliilor speciale ale tinerilor 58%

Sprijin financiar

46%

Facilități pentru întâlniri și activități

(7)

Lucrez full-time sau part-time fără vreo altă activitate Lucrez

full-time / part-time fără altă activitate secundară

Marea majoritate a respondenților români au fost femei (66%), 29,7% bărbați, iar 4% s-au identificat ca fiind nonbinari, gender fluid sau nu au răspuns.

Marea majoritate (83%) erau Sunt elev / student full-time, 4% lucrau cu normă întreagă sau cu jumătate de normă și alți 8% s-au suprapus ca studenți-angajați. Aproximativ 5% reprezentau șomeri și persoane cu alte tipuri de ocupații.

Ca vârstă, 76% aveau sub 18 ani, 19% între 18 și 35 de ani, iar 4% aveau peste 35 de ani.

Caracteristici demografice ale participanților la sondaj

femeie

Nonbinar

Nici bărbat, nici femeie Prefer să mă descriu astfel bărbat

Sunt șomer

2%

Sunt elev / student și

lucrez part-time

7%

secundară

1%

83%

Sunt elev

3%

Altceva

+35

2% 4%

2%

25 34 18 24

17%

-18

76%

activitate

1%

Caracteristici demografice ale participanților la sondaj. Gen Baza: Toți respondenții (N= 501)

Caracteristici demografice ale participanților la sondaj. Ani

Grafic 1.3. Rezultatele sondajului de bază. Caracteristici demografice ale participanților la sondaj. Activitatea principală

Baza: Toți respondenții (N= 498) Baza: Toți respondenții (N= 501)

Lucrez full-time / part-time fără altă activitate secundară

Lucrez full-time sau part-time fără vreo altă activitate

(8)

Resurse utile pentru acțiuni individuale

Resurse utile

Resurse utile pentru acțiuni comunitare

http://mmediu.ro/categorie/strategia-nationala- privind-schimbarile-climatice-rezumat/171 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/fil es/2015-12-04_Planul_national_de_actiune_201 6-2020%282%29.pdf

http://www.mmediu.ro/articol/riscurile-schimba rilor-climatice-si-beneficiile-masurilor-de-comba tere-a-acestora/1404

http://www.mmediu.ro/articol/adaptarea-asc/1 403

http://www.mmediu.ro/articol/tipuri-de-masuri/

1402

http://www.mmediu.ro/categorie/pachet-energi e-schimbari-climatice/88

https://www.worldbank.org/ro/country/romania /brief/romania-climate-change-and-low-carbon- green-growth-program

https://documents1.worldbank.org/curated/en/

296921468298795648/pdf/955960ROMANIAN 0391419B0A110romanian.pdf

https://www.meteoromania.ro/clima/adaptarea -la-schimbarile-climatice/

https://www.climatechangepost.com/romania/

https://www.presidency.ro/ro/media/comunicat e-de-presa/lansarea-in-dezbatere-publica-a-rapo rtului-educatia-privind-schimbarile-climatice-si- mediul-in-scoli-sustenabile-elaborat-de-grupul-d e-lucru-pe-tema-educatiei-cu-privire-la-schimbar i-climatice-si-mediu-infiintat-la-nivelul-administr atiei-prezidentiale

http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/bule tine-tematice/PT40.pdf

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fo od-losses-waste/

http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-conte nt/uploads/2020/01/Livrabil_compressed.pdf https://green-report.ro/romania-pune-in-aplicar e-strategia-de-reducere-a-risipei-alimentare-din- acest-an/

https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2019 /Legea-217-2016.pdf

http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/risipa _alimentara/trebuie-sa-spunem-STOP-risipei-de -alimente.pdf

https://wwf.ro/ce-facem/educatie/climate-hero es/

https://greencommunity.ro/

https://alaturidevoi.ro/proiecte/page/2/

https://www.ecovisio.org/ro/cine-suntem https://terramileniultrei.ro/proiecte/

https://www.greenpeace.org/romania/

https://wwf.ro/ce-facem/panda-labs/

https://www.atelierefarafrontiere.ro/

https://fondulpentruunviitormaibun.ro/

https://cuapelecurate.ro/

https://maimultverde.ro/

https://recolamp.ro/

https://entr.net/ro/

https://foodwaste.ro/

http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/

11/Ghid-pentru-elaborarea-strategiilor-municipa le-privind-schimbarile-climatice.pdf

http://www.mmediu.ro/articol/tipuri-de-masuri/1402 https://foodwastecombat.com/wp-content/uploads/2 021/05/Ghidul-anti-risipa-Food-Waste-Combat-2020-W eb.pdf

https://www.lovefoodhatewaste.com/recipes https://foodstory.ro/eveniment/totul-despre-depozitar ea-corecta-a-fructelor-si-legumelor-cum-rezista-si-cat-t imp

http://foodwaste.ro/tips-and-tricks-pentru-produse-ali mentare/

https://www.youtube.com/watch?v=WpOGmcUH9Us&l ist=PL7516851DD70EFF7F&index=406