Modificarea gradului de exercitare a funcțiilor ecoprotective: o analiză comparativă în păduri de stat și private [ Changes in the degree of ecoprotective functions effectiveness: a comparative study in state and private forests]

(1)

Modiicarea gradului de exercitare a funcțiilor ecoprotective:

o analiză comparativă în păduri de stat și private

C. Barbu, L. Nichiforel, R. Scriban, I. Barnoaiea, R. Cenușă

Barbu C., Nichiforel L., Scriban R., Barnoaiea I., Cenușă R., 2015. Changes in the degree of ecoprotective functions effectiveness: a comparative study in state and private forests. Bucov. For. 15(2): 139-153.

Abstract. The article uses the ecoprotective function effectiveness index (GEF) to identify how far the changes in the management practices in the last 20 years had an impact on the capacity of forest ecosystem to provide optimal functions. The study was carried out in Forest District Vama (Pro-duction Unit I Deia), Suceava County and employs an integrated methodolo-gy based on forest management plans, remote sensing tools and field inven-tory. The structural patterns of state and private forests have been compared in two periods (1990, 2014). The private forests integrated in the analysis have been restituted according to the law 18/1991 and have been for more than 20 years managed by the new forest owners. For the state forests, GEF was computed using structural characteristics of the stands obtained from the management plans. In the restituted forests, due to the lack of manage-ment plans, all the characteristics were obtained from field inventory. The study successfully identifies how the components of the index have changed and how this influenced the overall effectiveness of the ecoprotective func-tions. The changes in GEF index values in the state forests were influenced by natural evolution of the stands while in private forests by the anthropic and natural disturbances. For the state forests, the GEF index values showed a slight increase in 2014 comparatively to 1990. In the private forests the GEF index value for 2014 decreased with more than 5 points for more than one half of the area compared to 1990 (prior to forest restitution). The study argues the possibility to adapt the index as an efficient tool to assess such changes at a broader scale, as a decisional support in forest policy processes.

Keywords ecoprotective function effectiveness, GEF index, forest restitution, windthrows, illegal logging.

Authors. Cătălina Barbu ([email protected]), Liviu Nichiforel, Ra

(2)

Introducere

În România proprietatea privată asupra păduri -lor este legată de cele trei legi de restituire, suprafața retrocedată crescând succesiv odată cu legile din 1991, 2000 și 2005. Marea majoritate a studiilor privind gestionarea păduri -lor private din România prezintă analize fap -tice asupra situației retrocedărilor (Abrudan et al. 2009, Nichiforel 2005, Ioraș și Abrudan, 2006, Bouriaud et al. 2005). Un raport recent al Curții de Conturi (2012) caracterizează pro -cesul de retrocedare ca iind “haotic” și lipsit de viziune, generator de conlicte (Mantescu și Vasile 2009) cu consecințe importante asupra modului de gestionare al pădurilor (Nichiforel 2005).

Prin legea 18/1991 a fost retrocedată o su -prafață de 344.283 hectare, ceea ce repre-zintă 5,7% din suprafața fondului forestier al României (Curtea de Conturi 2012). Modul de gestionare al pădurilor retrocedate la legea 18/1991 a deviat de la principiile impuse de regimul silvic din România (Milescu 1997, Nichiforel 1997, Balabașciuc 1995, Vorobet 1997). La nivel național aproape jumătate din suprafața retrocedată prin această lege a fost despădurită sau brăcuită într-o perioadă scurtă de timp (Nichiforel 2005). Incapacitatea au -torităților de a implementa prevederile legisla -tive ca și perspectiva unor avantaje economice imediate pentru proprietari s-au concretizat în numeroase situații de exploatare irațională a pădurilor private (Bouriaud 2005).

Studiile mai recente au urmărit, prin analiza comparativă a imaginilor satelitare, evoluția suprafețelor defrișate la nivel național în deceniul 2000-2010 (Greenpeace 2012), a modiicării structurale a ecosistemelor forestiere (Grifiths et al. 2012; Kuemmerle et al. 2009) sau a modiicării modului de exer -citare a funcțiilor în zonele protejate (Knorn et al. 2012). Există rapoarte oiciale (Curtea de Conturi 2012) sau ale organizațiilor non-gu -vernamentale (Greenpeace 2015) care pre-zintă tăierile ilegale de păduri ca o realitate

cu amploare importantă. Cu toate acestea nu există abordări științiice sistematice care să identiice impactul modului de gestionare a pădurilor din ultimii 20 de ani în modiicarea funcțiilor exercitate.

Totalitatea funcțiilor îndeplinite de pădure derivă din faptul că aceasta este un ecosis -tem. La nivel legislativ, în România, conform HCM 114/1954 „Criterii pentru zonarea şi gospodărirea funcţională a pădurilor” pădurile sunt încadrate în două grupe funcționale: (i) grupa I cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție și (ii) grupa II cuprinde păduri cu rol de producție și protecție. Atribuirea la nivel de arboret a unei funcții primordiale este baza deciziilor amenajistice ulterioare și se concretizează în tipul, intensitatea și periodici -tatea intervențiilor necesare în arboret (Drăgoi 2004).

(3)

Exploatarea pădurilor poate i o componentă a culturii pădurii atunci când se face în mod programat, amenajistic sau poate avea un ca-racter perturbator, ca atunci când este efectul unor disturbanțe naturale (doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă) sau antropice (tăieri ile -gale). Amploarea acestor fenomene în fondul forestier de stat și privat din ultimii ani (Green -peace 2012) oferă condițiile unui “experiment natural” de studiu a relației dintre modiica-rea parametrilor structurali ai arboretelor și funcțiile exercitate. Indicele GEF a fost utili -zat cu succes pentru identiicarea modiicărilor cauzate de doborâturi de vânt din nordul Car -paților Orientali asupra gradului de exercitare a funcțiilor (Barbu 2004). Acesta relectă gradul în care un arboret își exercită funcțiile protec -tive într-un mod nesatisfăcător, satisfăcător sau optim și furnizează valori comparabile asupra schimbării capacității de exercitare a acestor funcții ca urmare modiicării componentelor structurale.

Lucrarea de față își propune un studiu de caz privind variațiile survenite în exercitarea funcțiilor protective ale unor arborete de stat și private, comparând situația acestora la două momente diferite: situația din 1990, înainte de retrocedare, respectiv situația din 2014, la trecerea a 20 de ani de la inalizarea proce -sului de retrocedare pentru legea 18/1991. Alegerea indicelui GEF ca indicator sintetic de cuantiicare a modiicărilor funcționale este argumentată de aplicabilitatea în orice tip de structură a pădurilor, indiferent de diversi -tatea structurii dimensionale, a numărului de specii sau a factorilor staționali. Ca obiectiv secundar s-a urmărit adaptarea parametrilor de calcul care intră în componența indicelui GEF la condițiile structurale ale pădurilor private, retrocedate în baza legii 18/1991, necesară în primul rând din lipsa datelor amenajistice și omogenitatea redusă a zonelor studiate.

Material și metodă

Locul cercetărilor

Cercetările s-au efectuat în Unitatea de pro -ducție I Deia din cadrul Ocolului silvic Vama, Direcția silvică Suceava (igura 1), într-o zonă considerată reprezentativă pentru disturbanțele antropice – tăieri ilegale în urma retrocedărilor la Legea 18/1991 și naturale – doborâturi -le de vânt din 2002 și 2007 (Nichiforel et al. 2013). Altitudinea variază între 530 și 1300 m. Condițiile staționale sunt caracteristice unui climat temperat continental, temperatura me-die anuală iind de 7°C, iar cantitatea meme-die de precipitații de 870 mm. Tipurile de pădure cu ponderea cea mai mare sunt reprezentate de: molideto-brădete normale cu loră de mull (33%) și amestecuri normale de rășinoase și fag cu loră de mull (30%).

În 1990, Unitatea de producție I Deia ocupa o suprafață de 3716 ha, 44% dintre arborete iind încadrate în gupa I funcțională și 56% în grupa a II-a funcțională. La amenajarea din 2014 pădurile de stat din această unitate ocu -pau 3071,5 ha. La inalul anului 2014 fondul forestier privat retrocedat din această unitate era reprezentat de pădurile restituite conform Legilor 18/1991 (388 ha), 1/2000 (184 ha) și 247/2005 (25 ha). Dintre acestea, obiectul prezentului studiu l-au constituit 3071,5 ha păduri alate în proprietatea statului în 2014 și 177,54 ha dintre suprafețele retrocedate în baza legii 18/1991 (care reprezintă 46% din to -talul suprafețelor retrocedate la această lege).

Indicele GEF

(4)

Material suplimentar). Fiecare descriptor a pri-mit o pondere specială, care determină modul de manifestare a descriptorului și o pondere generală, care integrează impactul descripto-rului în valoarea inală a indicelui. Formula de calcul este:

(1)

unde: i reprezintă descriptorul, P_i - ponderea generală a caracteristicii structurale, p_i - pon-derea specială a caracteristicii structurale. Un indice GEF sub valoarea 15 are semnii -cația unui grad nesatisfăcător de exercitare a funcțiilor ecoprotective, între 15-20 gradul este satisfăcător, optimul de exercitare al funcțiilor iind între 20 și 25.

Colectarea datelor

Fluxul de lucru al cercetărilor (igura 2) presu -pune preluarea elementelor necesare calculu-lui indicecalculu-lui GEF diferit în funcție de tipul de

proprietate asupra pădurilor (stat sau privat), respectiv procesarea datelor din amenajamen-tele silvice întocmite pentru păduri de stat și parcurgerea cu lucrări de teren a pădurilor pri -vate.

Determinarea ponderilor speciice iecărui descriptor din cadrul indicelui GEF este facilă în situația existenței unei baze de date amenajistice, cum este cazul pădurilor de stat, folosind metodologia inițială (tabelul 1 - Ma -terial suplimentar). În acest context, datele de calcul ale indicelui s-au preluat din descrierile parcelare aferente celor 264 unități amenajis -tice existente la nivelul anului 2014. Pentru cuantiicarea modiicărilor survenite în ace -leași 264 de unități în perioada 1990-2014, s-au identiicat caracteristicile structurale din amenajamentul elaborat în anul 1990.

Determinarea gradului de perturbare naturală și antropică a presupus analiza înregistrărilor privind evidența aplicării amenajamentelor silvice în perioada 2000-2014 respectiv 1980-1990. Gradul de perturbare naturală s-a deter

-Figura 1

(5)

minat prin raportarea volumului produselor accidentale extrase pe deceniu la volumul total al unității amenajistice, preluate din evidențele amenajamentelor anterioare iecărui mo -ment de analiză. Pentru gradul de perturbare antropică s-a utilizat volumul produselor prin -cipale și secundare recoltate în deceniul ante -rior în urma aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere și a tratamentelor.

În cazul suprafețelor retrocedate prin legea 18/1991, în lipsa datelor amenajistice, elemen -tele necesare calculului indicelui GEF au fost determinate în urma inventarierilor din teren. Primul pas a constat în identiicarea suprafe- țelor retrocedate prin această lege, pe baza înregistrărilor de la nivel de ocol și a hărților amenajistice din 2000 și 2014. În interiorul zonelor identiicate s-au delimitat și cartat unităţi elementare omogene structural, pe baza fotointerpretării ortofotoplanurilor aeriene de înaltă rezoluţie spaţială. Omogenitatea zonelor a fost deinită prin gradul de închidere a coronamentului, clasa de vârstă și compoziția pe grupe de specii, elemente vizibile pe orto -fotoplanuri. Pentru iecare unitate elementară omogenă a fost generat un punct GPS, iind inventariate în august 2014 un total de 88 de

astfel de unități, care acoperă o suprafață de 177,54 ha.

Modalitatea de inventariere a fost diferen-țiată și standardizată (Nichiforel et al. 2014) în funcție de trei tipuri de elemente de arboret posibil a i identiicate în pădurile retrocedate prin legea 18/1991: (i) elemente de arboret pre-retrocedare – arbori cu vârsta de peste 25 de ani care făceau parte din arboretul existent înainte de retrocedare; (ii) elemente de arbo -ret post--retrocedare - arbori cu vârste cuprinse între 5 și 25 de ani care s-au instalat după mo -mentul retrocedării, (iii) regenerare, respectiv semințișul cu vârsta până la 5 ani; (iv) porțiuni goale și (v) combinații ale situațiilor anterioare (igura 3).

Pentru a putea compara situația actuală a pădurilor private cu cea de dinainte de retro -cedare, corespondența dintre unitățile elemen -tare omogene inventariate în pădurile private și unitățile amenajistice din care făceau parte în 1990 s-a determinat prin suprapunerea aces -tor unități elementare peste harta georeferen-țiată a unităților amenajistice din 1990 (igura 4). Caracteristicile structurale ale pădurilor private de la nivelul anului 1990 s-au prelu-at din amenajament, din descrierile parcelare Culegerea datelor necesare calculului comparativ al indicelui GEF

(6)

aferente unităților amenajistice din care au fost retrocedate.

În urma inventarierilor au fost determinate caracteristicile structurale ale arboretelor din zonele retrocedate, caracteristici ce au fost in -tegrate ca elemente de calcul ale indicelui GEF (tabelul 1). În acest caz descriptorii indicelui au fost caracterizați pe baza datelor identii -cate pe teren după cum urmează. (1) Gradul de închidere a coronamentului a rezultat di -rect din datele identiicate pe teren prin apre -cierea vizuală a suprafeței acoperite cu vege -tație forestieră. (2) Tipul de etajare a presupus asimilarea condițiilor de structură plurienă, relativ plurienă, relativ echienă și echienă la ponderea din suprafața elementară a elemen -telor de arboret pre-retrocedare, post-retroce-dare și regenerare. O pondere specială nouă s-a adăugat pentru situațiile în care porțiunile identiicate aveau doar regenerare, dar pe o su -prafață de sub 70%. (3) Numărul de specii care intră în compoziția iecărei unități elementare omogene a rezultat direct din datele de teren: >2 specii, 2 specii sau o specie. (4) Tipul de înrădăcinare a fost stabilit în funcție de speci-ile din compoziția arboretelor: profund - brad,

paltin de munte, specii pioniere; mijlociu - fag; supericial - molid. (5) Stadiul de dezvoltare s-a stabilit, de asemenea, în raport cu com -binațiile elementelor de arboret identiicate. Ponderea specială pentru acest descriptor a rezultat ca medie ponderată cu procentul din suprafață ocupat de iecare categorie a ele -mentelor de arboret identiicate în teren – pre/ post-retrocedare/regenerare (tabelul 1). (6) Dinamica succesională a fost determinată în funcție de proporția de participare a speciilor pioniere în compoziție. (7) Gradul de afectare naturală și antropică a fost apreciat vizual, luându-se în considerare în principal reducerea gradului de închidere a coronamentului pentru arboretul existent la momentul retrocedării. În anumite cazuri a fost posibilă identiicarea pe teren a cauzelor acestor perturbări: doborâ -turi de vânt, incendii, eroziune, pășunat, numărul de cioate nemarcate. Deoarece tipul de perturbare nu a putut i distins individual pentru toate suprafețele, s-a decis integrarea ambelor categorii sub o pondere comună. Pen -tru menținerea comparabilității cu indicele ini-țial ponderea generală a acestui tip comun de perturbare (P_i) este egală cu suma ponderilor

(7)

categoriilor individuale (4 pentru perturbările naturale și 4 pentru perturbările antropice). Modiicările operate în tipul de date utilizate în calcul nu au un impact asupra gradului de comparabilitate a indicelui GEF atâta timp cât ponderile speciale și ponderile generale nu au suferit modiicări. S-a realizat practic o ca- racterizare a descriptorilor indicelui GEF pe baza prelucrării datelor inventariate pe teren în condițiile unor păduri destructurate masiv în ultimii 20 de ani.

Analiza datelor

Calculul indicelui GEF a fost efectuat pentru iecare unitate în parte pentru anii 1990 și 2014 - diferențiat pentru păduri private și de stat fo -losind o baza de date realizată în Microsoft Ofice Excel ® care integrează datele amena -jistice culese pentru pădurile de stat, respectiv datele obținute în urma inventarierilor pentru pădurile private.

În cazul pădurilor de stat calculul s-a ba -zat pe componentele identiicate amenajistic și ponderile generale și speciale (tabelul 1 - Material suplimentar) aplicate în literatura de specialitate (Cenușă 2000, Barbu 2004). Pen -tru pădurile private calculul indicelui GEF s-a bazat pe componentele identiicate pe teren și ponderile asociate acestora (tabelul 1).

Aplicarea formulei de calcul (1) duce la obținerea unor valori ale indicelui (GEFi) cal-culate la nivel de unitate amenajistică sau

unitate elementară. Pentru a oferi o informație sintetică la nivelul unei zone mai largi s-a fo -losit calculul unei valori medii ponderate cu suprafața (GEFm).

Pentru a surprinde modiicările survenite între cele două perioade analizate pentru pădurile de stat și pentru pădurile private au fost calculate următoarele valori: ΔGEFi ca diferență între valorile individuale la nivel de unitate amenajistică sau elementară (GEFi 2014

-GEF_{i 1990}) și ΔGEF_m calculat ca valoare medie a ΔGEFi ponderată cu suprafața (tabelul 3).

Rezultate

Variația caracteristicilor incluse în calculul

indicelui GEF

Atât în pădurile de stat cât și în cele private, caracteristicile structurale ale arboretelor ce intră în calcului indicelui GEF au suferit modiicări între cele două perioade luate în calcul (1990, respectiv 2014) (tabelul 2). În cazul pădurilor de stat, în anul 2014 se observă o creștere cu: 7% a suprafeței arbo -retelor cu consistența mai mare sau egală cu 0,9; aproximativ 20% a suprafeței ocupate de arboretele cu structură relativ plurienă; 11% a suprafeței ocupate de arborete ce au în compoziție două specii; 8% a suprafeței ocupate de arborete bătrâne și 17% a suprafeței ocupate de arborete cu un grad de afectate

Harta unităților elementare omogene (stânga) și suprapunerea peste harta amenajistică din 1990 (dreapta)

(8)

antropică sub 10%. Suprafața ocupată de arbo -rete cu grad de afectare antropică mai mică de 20% scade cu 18%.

În cazul suprafețelor retrocedate, la nivelul anului 2014, toate caracteristicile ce intră în calculul indicelui GEF suferă modiicări com

-Descriptori

Pon-dere

gene-rală

(P_i)

Pondere specială (p_i)

0,9 0,8 0,7 0,5 0,3 0,1

Gradul de

închidere a

coronamen-tului

4 >0,9 0,9 0,7-0,8 0,5-0,7 0,3-0,5 <0,3

Diversitatea structurii dimensionale 5 Condiții de arboret plurien – toate stadiile de dezvoltare Elemente de arboret identiicate

post / pre-retrocedare și regenerare în pondere relativ egală („relativ plurien”) Coexistența elementelor de arboret cu predominarea

(>70%) a

elementelor post sau pre retrocedare („relativ echien”) Ponderea majoritară a elementelor de arboret post-retrocedare (>70%) cu sau fără regenerare („echien”) Doar regene-rare (>70%) Doar regene-rare (<70%)

Compoziție 3 >2 specii 2 specii 1 specie - -

-Înrădăcinare 3 profund mijlociu supericial - -

-Stadiul de dezvoltare (vârsta) 2 Elemente de arboret pre-retrocedare > 80 ani

(“arboret

bătrân”) Element de arboret pre retrocedare 40-80 de ani

(“arboret

matur”) Element de arboret-pre/ post retrocedare 10-40 ani

(“arboret

tânăr”) Regenerare - -Dinamica succesională 3 Stadii terminale (fără specii pioniere) Stadiu de tranziție (30-70% specii pioniere) Stadiu inițial (>70% specii pioniere) - -Gradul de perturbare naturală și antropică (efecte pe % din suprafață)

8 <10 10-30 30-50 50-70 - >70

Elemente de calcul necesare indicelui GEF pentru pădurile private inventariate

(9)

147 parativ cu situația acelorași suprafețe în 1990.

Pentru 38,2% din suprafață consistența ajunge la valori cuprinse între 0,5-0,7, anterior doar 3,1% din suprafață iind acoperită de arborete cu aceste valori ale consistenței. În ce privește etajarea, ponderea cea mai mare este deținută de unitățile omogene cu elemente de arbo -ret post--retrocedare (echivalentul structurii echiene) - 39,4%, respectiv cu elemente de arboret pre-retrocedare, post-retrocedare și re -generare în proporții egale (echivalentul struc -turii relativ pluriene) - 36,6%. În 1990, 97,5% din suprafață era formată din arborete cu struc

-tura relativ echienă. Suprafața acoperită de ar -borete ce au în compoziție peste 2 specii crește cu 24% ajungând la 82,8%. Suprafețele retrocedate sunt constituite în proporție de 57% din elemente de arboret post-retrocedare cu arbori cu vârste cuprinse între 10 și 40 de ani echivalentul arboretelor tinere. Doar 12,6% din suprafață este acoperită de elemente de arboret pre-retrocedare (echivalentul arborete-lor bătrâne). Pentru aceleași arborete, în 1990, 76,5% din suprafață era ocupată de arborete bătrâne, 12,5% de arborete mature și 11% de arborete tinere. Un procent de 15% din supra

-Elemente de calcul / tip de proprietate

Clase de diferențiere (% din suprafață)

1990 2014 1990 2014 1990 2014 1990 2014 1990 2014

Gradul de închidere a

coronamentului 0,9 – 1,0 0,7-0,8 0,5-0,7 0,3-0,5 <0,3

Stat 17,0 24,0 69,0 59,0 13,0 14,0 1,0 3,0 0,0 0,0

Privat 2,0 24,8 87,8 16,3 3,1 38,2 7,1 7,5 0,0 13,2

Etajare P RP RE E

-Stat 0,0 0,0 25,0 44,0 71,0 56,0 4,0 0,0 -

-Privat 0,0 0,0 2,5 36,6 97,5 24,0 0,0 39,4 -

-Compoziție >2 specii 2 specii 1 specie -

-Stat 54,0 54,0 27,0 37,0 20,0 9,0 - - -

-Privat 58,6 82,8 35,6 12,3 5,8 4,9 - - -

-Înrădăcinare profundă mijlocie supericială -

-Stat 0,3 3,5 56,5 61 43,2 35,5 - - -

-Privat 6,7 7,4 68,4 52 24,9 40,6 - - -

-Vârsta (stadiul de

dezvoltare) arboret bătrân arboret matur

arboret

tânăr regenerare

-Stat 50,0 58,0 33,0 31,0 14,0 11,0 3,0 0,0 -

-Privat 76,5 12,6 12,5 17,8 11,0 49,0 0,0 20,6 -

-Dinamica

succesională stadii terminale stadiu de tranziție stadiu inițial -

-Stat 75,0 78,0 18,0 18,5 7,0 3,5 - - -

-Privat 78,5 15,0 12,5 58,6 9,0 26,4 - - -

-Gradul de perturbare

naturală <20 20-40 40-60 60-80 >80

Stat 97 79 3 20 0 1 0 0 0 0

Gradul de perturbare

antropică <10 10-30 30-50 50-70 >70

Stat 63 80 28 16 4 2 4 1 1 1

naturală și antropică <10 10-30 30-50 50-70 >70

Privat 90,0 17,2 10,0 10,2 0,0 5,4 0,0 10,2 0,0 57,0

Notă. Abrevieri: P – plurien, RP – relativ plurien, RE – relativ echien, E – echien. Efectele gradelor de perturbare sunt măsurate în % din suprafață.

Variația caracteristicilor implicate în calculul indicelui GEF

(10)

față este acoperit de arborete alate în stadii terminale, majoritatea (58,6%) alându-se în stadiul de tranziție. Gradul de perturbare natu -rală și antropică este de peste 70% pentru 57% din suprafață, în 1990 iind mai mic de 10% pentru 90% din suprafață (tabelul 2).

Modiicarea indicelui GEF în pădurile de stat

În pădurile de stat, la nivelul întregii unități de producție, valoarea medie a indicelui ponde- rată cu suprafața (GEFm) este 22,23 în 1990 și 22,54 în 2014. Modiicarea globală a indicelui (ΔGEFm) este pozitivă, cu o creștere de 0,3

puncte (tabelul 3).

Aceste valori încadrează arboretele în dome -niul optim de exercitare a funcțiilor. Dacă ne raportăm la valorile indicelui calculate pentru iecare unitate amenajistică în parte, se con -stată că la nivelul anului 1990 pentru 97,4% din suprafața luată în studiu arboretele își exer- citau în mod optim funcțiile protective, pentru 2,6% gradul de exercitare iind satisfăcător. În anul 2014 gradul de exercitare a funcțiilor era optim pentru 98,1% din suprafață și satis -făcător pentru 1,9% (igura 5a și 5b).

Calculul ΔGEFi arată că pentru 34,9% din suprafață valorile indicelui scad cu 0,1-3

Figura 5

Distribuția spațială a valorilor indicelui GEF în păduri de stat: (a) 1990, (b) 2014, (c) ΔGEFi

a) b)

(11)

puncte, iar pentru 65,1% din suprafață cresc cu 0,1-4 puncte (igura 5c). Pentru 95,5% din suprafață, această diferență nu inluențează încadrarea valorilor gradului de exercitare a funcțiilor, acesta menținându-se în domeniul optim. Pentru 1,9% din suprafață scăderea valorilor duce la modiicarea gradului de exercitare a funcțiilor de la optim la satisfăcător. Pentru 2,6% din suprafață creșterea valorilor conduce la modiicarea gradului de exercitare a funcțiilor de la satisfăcător la optim.

Modiicarea indicelui GEF în pădurile private

La nivelul anului 1990, când actualele su -prafețe retrocedate erau în proprietatea statului, valoarea GEF_m= 22,62, încadrează arboretele în domeniul optim de exercitare a funcțiilor. Valorile individuale (GEF_i) variază între 19,6

și 23,16 (igura 6a). În 2014 GEFm scade la 17,23. Astfel, după aplicarea legii 18/1991, gradul optim se păstrează doar pe 28,7% din suprafață, 39,4% din suprafață este încadrată în domeniul satisfăcător și 31,9% în domeniul nesatisfăcător (igura 6b). Comparând cele două perioade 1990 și 2014 - prin prisma ana -lizei valorilor ΔGEFi, se constată o diminuare

a valorilor indicelui cu peste 5 puncte pentru 54% din suprafața luată în studiu, respectiv peste 10 puncte pentru 8% din suprafață. Acest lucru duce la scăderea, cu cel puțin o clasă, a gradului de exercitare a funcțiilor. Pentru 15% din suprafață valorile ΔGEFi cresc cu 0,1-3 puncte (igura 6c).

Analizând modiicarea generală a indicelui GEF prin ponderarea cu suprafața (tabelul 3), se observă o scădere a valorii ΔGEFm de

5,38 puncte, ca urmare a reducerii valorilor

Distribuția spațială a valorilor indicelui GEF în păduri private (a) 1990, (b) 2014, (c) ΔGEFi

Figura 6

a) b)

(12)

medii ponderate pentru majoritatea descripto-rilor. Singura componentă care înregistrează o creștere a ponderii speciice în perioada ana- lizată este compoziția, consecință a instalării naturale a unui număr mare de specii pioniere în suprafețele perturbate.

Discuție

Folosirea GEF ca indicator sintetic, oferă atât informații generale privind modul de exer -citare a funcțiilor ecoprotective pentru o anu -mită zonă de studiu cât și date analitice privind legătura dintre caracteristicile structurale ale arboretelor și aceste funcții (Cenușă 2000, Barbu 2004).

În pădurile de stat, modiicările indicelui GEF au fost inluențate în primul rând de evoluția naturală a arboretelor sub inluența lucrărilor silvotehnice aplicate, care au afectat parametrii de calcul ai acestuia. În condițiile respectării planiicării amenajistice, o structură normală a fondului de producție ar trebui să asigure și o continuitate la nivel de unitate de producție a funcțiilor ecoprotective (Drăgoi 2004). În cazul analizat, gradul de închidere a coronamentului a suferit modiicări în urma perturbărilor naturale (doborâturi de vânt), valori mai mici ale consistenței ducând la o

scădere a valorilor indicelui. Conform înre- gistrărilor amenajistice, aceste situații se întâl -nesc pe suprafețe relativ restrânse (17% din suprafața totală). Cu toate acestea, situația identiicată pentru pădurile de stat poate i in -luențată de modul în care amenajamentul în vigoare surprinde amploarea tăierilor ilegale care afectează atât pădurile private, cât și pă -durile de stat (Greenpeace, 2015). Rezultate recente arată existența unui volum de 8,8 mili- oane de m3 exploatați anual peste cota legală admisă la nivel național (IFN 2015). În acest fel, realitatea obținută din inventarieri de te-ren în cazul pădurilor private nu se regăsește în datele pentru pădurile de stat, unde pot apărea distorsiuni în modul de surprindere a pertur -bărilor antropice în evidențele amenajistice. Aceste evidențe înregistrează doar inluența disturbanțelor apărute prin tăieri silvotehnice programate sau prin apariția de produse acci -dentale.

Valorile medii ale indicelui GEF arătă că în cazul pădurilor private studiate, modul inadec -vat de gestionare a acestora a dus la scăderea valorilor GEF_m cu 25%. Studii anterioare efec -tuate în zonele afectate de doborâturi de vânt din nordul Carpaților Orientali au demonstrat că o doborâtură de vânt care a afectat 12% din masa lemnoasă a unei unități de producție a dus la scăderea valorilor indicelui GEF cu Modiicarea ponderilor

speciice (2014 vs. 1990)

Păduri de stat Păduri private

Valori medii ponderate cu

suprafața

Ponderea

generală

Valori medii ponderate cu

suprafața

Ponderea

generală

Grad de închidere 0,004 4 -0,113 4

Etajare 0,028 5 -0,029 5

Compoziție 0,003 3 0,018 3

Înrădăcinare 0,012 3 -0,011 3

Stadiul de dezvoltare 0,035 2 -0,143 2

Dinamica succesională -0,004 3 -0,091 3

Grad de perturbare naturală -0,030 4 -0,532 8

Grad de perturbare antropică 0,041 4

∆GEFm 0,301 -5,387

Modiicarea ponderilor speciice pentru descriptorii indicelui GEF

(13)

8% (Barbu 2004). În cazul de față, modii -carea valorilor indicelui la nivel de unitate elementară arată că pe o treime din suprafață arboretele își exercită funcțiile în mod nesat -isfăcător, consecință implicită a intervențiilor antropice. La momentul retrocedării, arbore -tele analizate erau majoritar integrate în clasa de vârstă 60-80 de ani, ceea ce conform plan -iicării amenajistice de la nivelul anului 1990 presupunea realizarea de lucrări de igienă (Nichiforel et al. 2013). Aplicarea exclusivă a acestor lucrări ar i avut un impact scăzut în modiicarea funcțiilor ecoprotective. Majorita -tea suprafețelor retrocedate la Legea 18 (57%) au suferit însă perturbări antropice și naturale pe mai mult de 70% din suprafață (tabelul 2). Faptul că pădurile private analizate au fost pre- ponderent perturbate în perioada 1990-2000 (Nichiforel et al. 2013) face ca în momentul de față marea majoritate a suprafețelor să ie ocu -pate de arborete cu consistența mai mică de 0,6 (58,9%), lucru ce duce la scăderea valorilor in -dicelui. Exercitarea funcțiilor pădurilor anali -zate a fost afectată de procesul de retrocedare în măsura în care factorii antropici de distur -banță s-au manifestat începând cu 1991, când modul de gospodărire al acestor păduri s-a schimbat (Bouriaud 2005, Nichiforel 2005). Perturbările antropice speciice suprafețelor retrocedate, urmate de regenerarea nediri-jată a acestora au dus la instalarea, în mare parte, a speciilor pioniere. Refacerea treptată a gradului de închidere a coronamentului și diversitatea compozițională sunt elementele care readuc suprafețele retrocedate către valori satisfăcătoare ale indicelui GEF. Există multe suprafețe exploatate la nivelul anilor 90 care după 15-20 de ani de la perturbările suferite, reintră în optimul de exercitare a funcțiilor. Acest lucru nu este însă consecința imple -mentării unui mod de gestionare responsabil a acestora, ci este rezultatul rezilienței ecosiste -melor forestiere abandonate după un proces de disturbanță (Hibbs 1983, Powell 2000). Analiza comparativă arată că suprafețele retrocedate prezintă un grad ridicat de mozaicare a modului de exercitare a funcțiilor față de o

situație relativ omogenă identiicată în situ -ația gestionării pădurilor de stat. În condițiile micilor proprietăți private, gestionarea păduri -lor se face în absența unui amenajament, pro-blemă întâlnită la nivel național pe mai mult de 0,5 mil. ha (Bouriaud et al. 2013). Prin urmare, situația identiicată în această analiză nu este una particulară, ci posibil a i identiicată pe acele suprafețe retrocedate prin legea 18/1991 care au fost tăiate ras sau brăcuite (Nichiforel 2007).

În absența unor politici care să impulsio- neze proprietarii privați în direcția gestionării responsabile a pădurilor, reintegrarea acestor suprafețe în optimul de exercitare a funcțiilor ecoprotective se transformă într-un proces dirijat de reziliența ecosistemelor afectate. Suprafețele respective necesită la momentul actual lucrări cu caracter investițional (împă -duriri, degajări, curățiri), a căror aplicare nu a fost identiicată în nici unul din punctele de in -ventariere din pădurea privată. Mai mult, pro -cesul natural de refacere este deseori afectat de perturbări antropice inadecvate chiar și în porțiunile de pădure alate în stadii inițiale de dezvoltare (Nichiforel et al. 2013).

Identiicarea la scară largă a zonelor în care exercitarea funcțiilor ecosistemelor forestiere este sub valoarea optimă este importantă pen-tru elaborarea unor măsuri și inspen-trumente eco -nomice necesare pentru aceste suprafețe. Ex -tinderea cercetărilor pe zone mai largi, pentru care un proces sistematic de inventariere pe teren este diicil de realizat, presupune însă adaptarea modului de parametrizare a indicelui inițial la caracteristici structurale identiicabile prin fotointerpretarea imaginilor satelitare de mare rezoluție (Barnoaiea 2010).

Concluzii

(14)

oferă informații utile și pentru cuantiicarea modiicării valorii serviciilor de reglare furni -zate de ecosistemele forestiere dintr-o anumită zonă.

Utilizarea indicelui GEF poate i o metodă rapidă atât timp cât există date amenajistice care să relecte realitatea modului de gestionare. Diicultatea analizei apare în momentul în care se dorește aplicarea indicelui pentru porțiuni unde nu există date reale privind caracteristicile structurale ale arboretului (su-prafețe neamenajate sau su(su-prafețe amenajate, dar perturbate prin tăieri ilegale). Studiul a demonstrat că tocmai aceste zone sunt cele mai afectate de scăderea modului de exer -citare a funcțiilor ecoprotective. De aceea, la nivel metodologic, este propusă o modalitate de identiicare a caracteristicilor descriptive printr-o procedură de inventariere speciică suprafețelor de pădure puternic destructurate natural și antropic.

Estimarea pe scară largă a modiicării gradu -lui de exercitare a funcțiilor pădurilor, ca ur -mare a abaterilor de la prevederile regimului silvic, este necesar a i integrată ca suport de -cizional de stabilire a politicilor și instrumen -telor de gestionare responsabilă a pădurilor de stat și private din România.

Mulțumiri

Elaborarea studiului a fost susţinută inan -ciar de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţiice CNCS-UEFISCDI prin proiectul INFORMA, PN-II-RU-TE-2012-3-0304.

Bibliograie

Abrudan I.V., Marinescu V., Ionescu O., Ioras F., Horodnic S.A., Sestras R., 2009. Developments in the Romanian Forestry and its Linkages with other Sectors. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca 37: 14–21 Balabasciuc C., 1997. De la codrii Vlăsiei la Legea 18.

Bucovina Forestieră 5(1-2): 10-15.

Barbu C., 2004. Evaluarea impactului doborâturilor de vânt din martie 2002 asupra funcțiilor ecoprotective ale

pădurii. Analele Universității ,,Ștefan cel Mare” Sucea

-va Secțiunea Silvicultură, 1: 127-136.

Barnoaiea I., 2010. Forest structure analysis on very high

resolution images. AES Biolux 2: 239-251

Bouriaud L., Nichiforel L., Weiss G., Bajaktari A., Cu

-rovic M., Dobsinska Z., Glavonjic P., Jarský V., Sarva

-sova Z., Teder M., Zalite, Z., 2013. Governance of pri

-vate forests in Eastern and Central Europe: An analysis of forest harvesting and management rights., Annals of Forest Research 56: 199-215

Bouriaud L., Nichiforel L., Năstase C., Drăgoi S., Pădu-reanu L., Borlea G. F. 2005. Country Report- Romania:

Economic integration of urban consumers demand and rural forestry production. Forest sector

entrepreneur-ship in Europe country studies. Acta Silvatica & Lig -naria Hungarica. Spec. Edit.: 643-694

Bouriaud L., 2005. Causes of illegal logging in Central

and Eastern Europe. Small-scale Forests Economics,

Management and Policy 4: 269-292.

Burlui M. C., Cenușă R., 2014. Evoluţia diversităţii struc

-turale şi compoziţionale a arboretelor cu ajutorul in

-dicelui UMF: un studiu de caz la nivel de unitate de producţie. Bucovina Forestieră 14(1): 29-39.

Cenușă R., Barbu I., 2004. Metodă pentru determinarea gradului de exercitare a funcțiilor ecoprotective în păduri. Bucovina Forestieră 12 (1-2): 69-74.

Cenuşă R., Teodosiu M., Cenuşă E., 2004. Aspecte pri vind diversitatea şi succesiunea în eco-sisteme forestiere marginale (Dealul Radu) din Obcinele Bucovinei. Bu

-covina Forestieră,12(1-2): 31-46.

Cenușă R., 2000. Cercetări asupra dinamicii structurale a ecosistemelor de pădure de la limita altitudinală de vegetație pentru menținerea echilibrului ecologic. Îndrumări tehnice. ICAS.

Chiriţă C.D., 1981. Pădurile României. Ed. Academiei, Bucureşti.

Curtea de Conturi 2012. Sinteza Raportului de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România în perioada 1990-2012. Web: http://www.cur

-teadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Publicatii/Documente%20 publice/Rapoarte_de_audit/Economie/economie7.pdf. Accesat 11.2015.

De Groot R., Wilson M. A., Boumans R. M., 2002. A ty

-pology for the classiication, description and valuation

of ecosystem functions, goods and services. Ecological

Economics 41 (3): 393–408.

Drăgoi M., 2004. Amenajarea pădurilor. Ed. Universităţii,

Suceava, 258 p.

Grifiths P., Kuemmerle T., Baumann M., Radeloff V.C., Abrudan I. V., Lieskovsky J., Munteanu C., Ostapowicz K., Hostert P., 2012. Forest disturbances, forest recov -ery, and changes in forest types across the Carpathian

ecoregion from 1985 to 2010 based on Landsat image composites, Remote Sens Environ 151: 72-88. Greenpeace 2012. Evoluția suprafețelor forestiere din

România 2000-2011. Web: http://www.greenpeace. org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Evolutia-su

(15)

11.2015.

Greenpeace 2015. Tăierile ilegale din Pădurile României 2013-2014. Web: http://www.greenpeace.org/romania/ ro/campanii/paduri/Activitati/60-cazuri-zi-taieri-ile

-gale/ Accesat: 11.2015.

Hibbs D.E., 1983. Forty years of forest succession in

cen-tral New England. Ecology 64(6): 1394-1401. Ioraș F., Abrudan I.V., 2006. The Romanian forestry sec

-tor: privatisation facts. International Forestry Review, 8: 361-367.

Knorn J., Kuemmerle T., Radeloff V.C., Szabo A., Mîn

-drescu M., Keeton W. S., Abrudan I.V., Grifiths P., Gancz V., Hostert P., 2012. Forest restitution and pro

-tected area effectiveness in post-socialist Romania,

Biological Conservation, 146: 204-212.

Kuemmerle T., Chaskovskyy O., Knorn J., Radeloff V.C., Kruhlov I., Keeton W.S., Hostert P., 2009. Forest cover

change and illegal logging in the Ukrainian

Carpath-ians in the transition period from 1988 to 2007. Remote Sensing of Environment 113: 1194–1207.

Gundermann N., 1974. Beiträge zur Quantiizierung der Sozialfunktionen des Waldes im bayerischen Hochge

-birge. Teil B: Schutzfunktionen. Forstliche Forschungs

-berichte München 21, 222 p

Lexerod N., Eid T., 2006. Assesing suitability for selective

cutting using a stand level index. Forestry Ecology and

Management 237: 503-512.

Mantescu L., Vasile M., 2009. Property reforms in rural Romania and community-based forests. Romanian So

-ciology, 7(2): 95-113.

Milescu I., 1997. În legătură cu proprietatea asupra pădurilor. Bucovina Forestieră 5(1-2): 10-15.

Millenium Ecosystem Assessments. Ecosystem and hu -man well being. (2005). Geneva.

Nichiforel G., 1997. Regimul Silvic între teorie și realitate. Bucovina Forestieră 5(1-2): 10-15.

Nichiforel G., 2005. Stadiul aplicării legilor retrocedării privitoare la păduri. Bucovina Forestieră 13(1-2):

23-43.

Nichiforel L., Barnoaiea I., Barbu C., Cenușă R., Iaco

-bescu O., Scriban R., 2013. Raport INFORMA. Web: http://www.silvic.usv.ro/informa/rezultate.php. Accesat

11.2015.

Nichiforel L., Barnoaiea I., Barbu C., Cenușă R., Iaco

-bescu O., Scriban R., 2014. Raport INFORMA. Web: http://www.silvic.usv.ro/informa/rezultate.php. Accesat

11.2015

Nichiforel L., Barnoaiea I., Barbu C., Cenușă R., Iacobes

-cu O., Scriban R., 2014. Management patterns in forests restituted according to Law 18/1991: A methodological

approach. Forest and Sustainable Development

Sympo-sium. Brașov, Romania. 24-25 October 2014

Powell D.C., 2000. Potential vegetation, disturbance, plant succession, and other aspects of forest ecology.

Tech-nical Publication F14-SO-TP-09-00. Pendleton, OR: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Paciic Northwest Region, Umatilla National Forest, 88 p. Schall P., Ammer C., 2013. How to quatify forest manage

-ment intensity in Central European forests. European

Journal of Forest Research 132: 379–396.

Skovsgaard J.P., 1998. The UMF-index: an indicator to

compare silvicultural practices at the forest or estate

level. Forestry 73(1): 81-85.

Vorobeț V, 1997. Unele consideraţii cu privire la aplicarea Legii nr. 18/1991 în silvicultură raportate la prevederile Codului Silvic. Bucovina Forestieră 5(1-2): 10-15.

Material suplimentar

Varianta online a articolului include un material suplimentar.

(16)

Barbu C., Nichiforel L., Scriban R., Barnoaiea I., Cenușă R., 2015.Modificarea gradului de exercitare a funcțiilor ecoprotective: o analiză comparativă în păduri de stat și private. Bucov. For. 15(2): 155-165.

Ms1

Tabelul 1. Elementele de calcul necesare indicelui GEF (Cenușă 2000)

Descriptori

Pondere

generală

(��)

Pondere specială (��)

0,9 0,8 0,7 0,5 0,3 0,1

Gradul de închidere

al coroanelor 4 >0,9 0,9 0,7-0,8 0,5-0,7 0,3-0,5 <0,3

Etajarea/Diversitate

structurală 5 Plurienă

Relativ-plurienă echienăRelativ- Echienă - -

Compoziție 3 >2 sp 2 sp 1 sp - - -

Înrădăcinare 3 Profund Mijlociu Superficial - - -

Vârsta (stadiu de

dezvoltare) 2

Arboret

bătrân Arboret matur Arboret tânăr Regenerare - -

Dinamica

succesională 3 terminale Stadii -

Stadiu de

tranziție Stadiu inițial - -

naturală: atacuri de

insecte, doborâturi de vânt) (efecte pe % din

suprafață)

4 <20% - 20-40% 40-60% 60-80% >80%

antropică (efecte pe