AtI SMITH

lr,

riilii 1iii,'d ,1 ,

..' ,,:

:

li lri'i, r:ii iif,:'

,iiii

^{r r,}

.ffiru

ltt Pt;t;ztf tltt l)t.

AtI ^SMITH

taducere din englez[ de

ROXANA BIRSANU

CURTEA _G,V ECHE

Unu

etra\rcrse ecna.l{

f *

^ 1 I ?.

$araffi$ agaic

_€J,{- eJla;

arrr:r.

Feg_

ffi{,

m9"

i

_{F,ra ?saaa} ffi*ag-)ee, ffin-i se fScmse

diffinne:ta, iar

pcna.F.*-i

era$

atAfi

inr.t

etrc

negre,

l;reafi u

bura $tcvexur#

$ ': .t

Llf

f;de:rLEFi a J.rct Eilqlilr

if

^{ilaflr e.}

Igi

ridici

aritrritre, isi indoi picioarele, se asezi

lLii pe stAlpul porgii si sari ln cuib.

Sub ea, se afia una dintre porgile cet5.tii. $apte erau

in totai. Cioara ^cu pricina lsi fh"cuse euib tocmai deasupra acestei porti, cea de-a taptea. Era ^cel mai

potrivit

loc posibil unde putea sca o cioar5..

Avea ?ntotdeau.na cea neai

bunl

priveiigre ^asupra cAmpului de beiille"

Elcilia

care cocrrlai se ?ncheiase fusese de deparre cea mai crAnceni.

Ii rin

^bsese din

piln

de mi.ncare.

Aproape ci-qi dorea s5 fi fost aeetr nxoffienr al anului

cAnd avea cuibul

plin

de pui abia iegigi din ou;

ce bine ar fi daci oamenii ar decide s[ se omoare intre ei intr-un moment mai prielnic al anului.

Dar nu, a trecut deja un anotimp intreg de cAnd

azvirlitdin

cuib cojile de ou cu ciocul ei negru

gi gi-a trimis odraslele pe drumul lor. Ei bine, asta-i viata. Merge-n linie dreapti, chiar qi pentru ciori.

Acum, ce mai ri.mi.sese din navele armatei invinse

avea si dispari dincolo de linia orizontului, unde marea se intAlne;te cu cerul; fumul de la focurile de asearl incepea si ^se risipeasci acolo unde oamenii rimagi in viaqi igi incineraseri sau ingropaseri morgii.

Cele mai multe rlmase ^erau femei. Femeile erau cele care ciutau printre morti. inaintau printre ruine

;i

^{pietre. igi impingeau} cirucioarele cu spige rupte de-a lungul a ce mai rimdsese din drum.

Nimic

nou. Cioara mai vizuse asta gi inainte. Era o pasire batrAni, iar anii o fhcuseri mai inteleapti, cu privirea mai ageri, gi o invigaserl ce e de vdzutgi ce nu. $tia ^gi si nu stea prea mult pe gAnduri, si aleagi buc5.tica cea mai

buni

pe care s-o ciuguleascS. dintr-un stArv uman lisat in urm5..

Niciodati

nu stitea prea mult, incAt si le dea ocaziaoamenilor s-o vadi si si. arunce cu vreo

piatrl dupi

^ea. Unu: coboari.

Doi:

asazi-te pe stArv gi strAnge bine cu ghearele. Tlei: smulge

cu putere nasul, degetele, colgul ochiului gustos, fAgii

pentru o mas5. perfecti. Patru: repede fAI, fel, fbl din aripi, si pe-aici ti-e drumul.

Oamenii sunt fhcuti si fie lengi. Pur gi simplu, nu sunt ciori. Au umerii gArbovigi si sunt lipsigi de aripi.

Unii

igi plecau capetele cu tristete. Algii ^se cocosau sub greutatea lucrurilor luate din buzunarele gi

traistele

mortilor;

dar cu

totii

erau inspiimAntali gi zoreauL si ajungi mai repede la zidurile sigure ale

cetigii, inainte cazorile si-i dezviluie prea mult.

igi

indreptl

penele cu ciocul.

in

curAnd, avea

si risarl

soarele.

Bltilia

luase sfArgit. Fusese o noapre

lungi.

Se

cuibiri,

gatade culcare.

Dar sub ea, jos, lAngi poarti., iat5. un cAine care stS.tea si astepta.

Asteptase acolo zile in gir, chiar de la inceputul

bltiliei.

Era tot acolo. Nu ^se

miscase niciun pas.

-

Crrraaa! cronci.ni cioara.

CAinele nici micar nu

privi

in sus.

Togi cAinii sunt progti. Acesta era un clgelandru, iar pe faga

lui

cAineasci. se

citea loialitatea. Era

tot

acoperit de praful

bltiliei.

CAgiva oameni, probabil

morli

acum, poate c5.-i spuseserS. si stea cuminte

gi sl agtepte acolo, lA.ngi

poarti.

Iar el ficuse intocmai cum i ^se spusese.

-

Cnraaa, hau! rAse cioara de sus.

Cigelandrul se risuci obosit in pietris,

in

pra[, o dat5., apoi

inci

o dati. igi faceaculcus.

Avea labele mari. Avea si devini genul de cAine de care e mai bine si te feresti, care igi smulge coada dintr-o singurS. miscare si

apoi

stl

cu penele atArnAndu-i din bot ca

evantaiul unei doamne ^(de fapt, ceva de genul ^S.sta chiar i se inti.mplase cAndva

ciorii). Semina cu un lup, avea colgi gi urechi ascutite, un bot lung gi frumos.

StS"tea intins, cu capul pe labele indoite.

Parea trist. Dar inca isi tinea urechile ciulite.

-

^{Du-te acasi. E mort stS.pAnul}

^tiu,

ii

croncani cioara.

Nicio

reactie.

CAinii... isi petrec viata purtAnd fericigi

zgards,,lisAndu-se pringi sau plimbagi de oameni, stau legagi de nigte bucigi de sfoar5. veche.

MinAnci

din mAna oamenilor, de parci mAna care-i hrS.negte

nu ar fi o mAncare suficient de

buni

in sine.

-

^Probabil

^ci

^{e ars deja sau ingropat,}

ⁱⁱ

^strig5..