De la coroane regale la nave spaliale

&rytueffiffi ffiffiffitu&ffi

PIETRE PRETIOASE

hA, ,

De la coroane regale la nave spaliale

Descoperd utilizdri uimitoare a peste 7O

de pietre _valoroase din intreaga lume!

Mineralele prezentate in acest atlas sunt grupate pe clase, conform sistemului de clasificare Strunz. Lor li se adaugd cdteva materiale de

origine

organici

_5i roci cu valoare ornamentalS.

Referent

gtiinlific

de specialitate

Dr. GHEORGHE

ILINCA

Facultatea de Geologie ;i ^GeofizicS, Departamentul de Mineralogie,

Universitatea din Bucuresti

ETf I'TLJRAS{"D PI?[SS wwrv cdpress ro

D

demantoid, 25 diamant, 2,4

diamant de Maramureg, 5

dicroit,29 diopsid, 28 disten,24

E epidot, 35

F

fe dspat, 22, 23 fluorina,32 tuchsit, 7

G

gips,4 qanaI,2,25 grossu ar, 25

H

he iodor, 26 he iotrop, 15

hematit, 20 hiddenit,29 howlit, 28

I

indicolit,2T iolit,29

J )ad 2 29 jadeit, ₂₉ jasp, 14, 1 5

)et,3 ³⁷

K

kunzit,29 kyanit,24

L

labrador,23 lapis lazuli,35 larimar,3O

avu it, 31

r34

,33

INDEX

S

safu 2 ¹⁸

safir-de-apa,29 sagenit, 8

sard,10,l2 sardonix, l2

scapolit, 30 sidef, 36

si ice, 5, 6 7 8,9,1A,11,12 13,14,15 16 17 smarald, 2,3 26 sodalit,3'l spine , 20, 21

spodumen,29 staurolit, 3l stras,3B sugilit,3l

T

ta1c, 4 tanzanit, 3, 3l tectit, l6 lopaz,4,31 tremolit, B

lurcoazZ,2,34 turma in5,3,B 27

U

unakit,35

V

verdelrt,2/

Z

zirconie cubici, 38 zoizit,31

A

acvamarin, 2, 26 adular,23

agat,l0,ll

alexandrit, 3, l9 almand,n,25 amazo.it, 22 ametist, 2, 5

andaluzlt,24 apatir, 34 aventrrrn, T

B

berrl,25 brazi ianir,3,1

C

calcedonie, 1a 11 12 13, 14 15 calcit, 4

carneol, 10, I 3

charoit,23 chiastoLit,2,l chihlrmbar,3,3l cimofan, l9 citrin,5 coral, 3, 36 cordierit, 29 corindon,4, I8

crisoberil, ^'19 crisopraz, 10, ¹ 3

crocidolit, 7, 9 crom-dlopsid, 28 cristal-de-stdnc5,5

cuat\,4,5 6 7,8,9 ¹⁴

M

magnezi malachit marcasit;,32 mlcroclin, 22 moldavit, l6 morganit, 26

N

netrit, 29

o

obsidian, l6 ochi de tigru, 9

ochi de _9oim, 9

olivini, 30 onix, ,l0,

T2

opa ,),17 orloclaz,22

P

pectolit, 30 peridot, 30 perla, 3, 36 piatra-lunii, 2, 23 pirit5,32 pirop,25

R

riebeckit, ^7, 9 rodocrozit, 33 rodonit, 30 rubellit,2T rubin, 2, 3, 1B

ruti , B

)

s{

CU PRINS

02

^{prErRE nRETToASE Sr} SEMTpRETToASE

04

^{ELEMENTE NATIVE}

05

^{oXtZt. Sitice}

18 oxtzt.Corindon

,'19 _oxtzt.

crisoberil

20 ^ALTIoxrzr

22

stLtcATt. Feldspali

24

^srLrcATr DE ALUMTNTU

25

stLtCATt. Granali

26

^{stLtcAJt. Beril}

27

StLtCATt.Turmalini

28

^{ALTI srlrcATr}

32

^suLFURr

32

^HALocENURT

33

^cARBoNATT

34

^FosFATr

35

^Rocr

#ffi

Mlll$II. 0l[I[ _$Golfiil ^r lrlltl&ir ilflIlfi ^r llofiil _$G0Hff Prima alegere ln donreniul produselor qi al proiectelor educalionale rominegti

de calitate pentru gcoalfl _9i familie

Referent qtiinlific de specialitate Dr. Gheorghe Ilinca Facultatea de Geologie gi Geofizicfi,

Departamentul de Mineralogie, Universitatea din Bucureqti lfehnoredactars Clara ARU$TEI,

SimonaIACOBINI, CristinaTOPUZARU Redactor: Milraela STANESCU

Credite foto: p. 26, jos (disten)

;i ^{p. 10,} stinga (calcedonie albastri):

dr. Gheorghe Ilinca

l{ikimedia Commons Domeniu Public.

Arhiva CD PRESS-

ffi

EditurarCDPRESS

Bucureqti, str, l.ogoffuul Tlutu nr. 67;

'

^{sector 3, cod031212}

Tel,; A2l ,337 .37 .l:7 , ^{A21 ,337 .37 .27} , 021 ;337 .37 .37 Fax:021.337.37.57

e-mail: office@cdpress.ro o www.cdpress.ro o

fl

Editura CD PRESS

Comenzi:

X

office@cdpress.ro

B

^{021.337 .37.i7} ; ^A7 52. 237.57 8 JB www.cdpress.ro

Deserierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Pietre prefioase qi semlprefloase : atlas qcolar : peste 70 de tipuri de pietre valoroase din lntreagalurne. - Bucuregti: CD Press,20I8

ISBN 978-506- 528-437 -1

553.8

36

NESTEMATE DE oRrGrNE oRGANTcA

38

NESTEMATE SINTETICE

39

^INDEX

Mrneralele prezentate in acest atlas sunt grupate pe clase, conform sistemuluide clasificare Strunz.

Lor li se adaugi ^cAteva materiale de origine organica si roci cu valoare ornamentalS.

@ Logo-urile gi numele Terra Magazin sunt mirci inregistrate CD PRESS. Toate drepturile rezervate;

Reproducerea oricirui material din aceasti lucrare este categoric interzis[ in lipsa

consimlimintului prealabil al CD PRESS.

:F

,

w s.st:: e d ^p, t-:*,

*

s .,r.{l

,:

&;- *r,

PTETRE PRETTOASE 5r SEMTPREITOASE

De ce sunt unele pietre mai valoroase decit altele?

Existd o veche poveste chinezeascd despre un om sdrac care i-a cerut unui calu- gdr s5-l ajute sd gdseascd multe pietre prelioase. ,,Dacd aceasta este dorinla ta'i i-a raspuns cdlugdrul,,,atunci chiar _5i pietricelele din mare vor deveni pietre prelioase'i Raspunsul l-a dezamdgit pe omul sirac, care sperase

ci inleleptul cllugir

il va sfatui cum sa devina bogat.

Adevdrul este cd o piatrd devine prelioasS doar dacd oameniiiSi doresc s-o aib5.

Principalul motiv pentru care unele pietre prelioase sunt at6t de valoroase este faptul cd sunt ^rare Daci ar exista mai multe rubine, de culoare ^gi calitate perfecte, valoarea lor ar scddea rapid.

n punctul de vedere al unui bijutier modern, pietrele pretioase sunt mtnerale sau substanle organice care pot fi taiate 5i glefuite

pentru a crea obiecte frumoase _5i scumpe.

Etrcheta de ,,piatra prelioas;" poate fi aplicatd oricirei substanle naturale care este considerata valoroasa.

Exista mai multe tipuri de pietre preyioose. Cele mai valoroase drntre acestea sunt diamantele, rubinele, safirele ^gi smaraldele.

e _m

Di

Aceaste pietre sunt foarte dure ^gi durabile

-

^{diamantul este cea}

mai

duri

substanta naturald cunoscut;. Fiecare dintre ele

A

are spectrut

siu

de culorr 5i, in general, o stralucire specifica.

a

^{in afari} de pietrele

pre-

^{Pe scara} Mohs,care misoard durita-

ry

!ioase, exista o

alti

serie

de

tea mineralelor, opalul se claseaza la

A

pretre apreciate de

oameni

^{5,5- 6,5,} iar turcoaza

,la

^{5-6, in}

timp

^-.7

^{sr care sunt nurnrl e}

prcue

ce oramanlur, afrat rn varfut crasa-

3

semtipretioase.

Prrncipalele

^mentului, la 10.

pretre din acest grup _sunt opa ^I u l, lurcoaza, ^{g ra} natu l, acva ma- rinul, jadul, piatra lunii, ametistul _5i alte forme de cuarl. ^Totu5i, in secolul trecut, au fost descoperite multe minerale noi, cu insugiri estetice remarcabile, care au fost adaugate

pe

listi.

Pietrele semiprelioase im presione aza prin cu lorile frumoase, dar, in general,

nu sunt la fel de dure precum cele prelioase.

a.4

rjt'*

a

&e-

E A":

I'€,

E€

'i#

#4

Moda schimbitoare

Va loa rea diferitelor pietre prelioase este afectata _5i de evolulia modei _5i

a gustului public. Descoperirea de noi pietre prelioase poate duce la aparilia unei mode trecdtoare. Alexandritul este un asemenea exemplu

-

^a fost descoperit in

Munlii

Ural din Rusia,

in

^{'1830, gi} la acea datS s-a bucurat de o popularitate imensS.

Turmalina a fost descoperitd in secolul al XVlll-lea _{5i a} fost considerata, la

timpul

respectiv, mai pulin valoroasl

decat celelalte pietre prelioase. Astazi, ins5, o turmalina

\

^{albastrd din} Paraiba,Brazilia, poate valora mai mult dec6t un rubin. La fel, un cristal de tanzanit

valoreazd mai

mult

pe piala de astizi dec6t un smarald mic.

Concu renla pietrelor sintetice

Pietrele sintetice, fdcute de m6na omului, care par foarte asemdnitoare celor naturale, sunt uneori considerate mai valoroase decAt cele naturale, datorita utilizarilor pe care le au

in

industrie Sigtiinla. Alexandritul ^este, din nou, un exemplu potrivit. Este fabricat cu mult efort, pentru a fi utilizat la geamurile navelor spaliale, deoarece acesta poate filtra radialiile cosmice nocive _5i razele u ltraviolete periculoase.

Majoritatea pietrelor prelioase gi semiprelioase se formeazd in scoarla terestrd, prin procese geologice.

in

plus, mai existd nestemate de oigine organicd, formate datoritd unor animale sau plante.

Acestea sunt perla, chihlimbarul, coralul gijetul.

Acea ramura a geologiei care studiazd pietrele pretioase

qi semiprelioase se nume5te gemologie.

*ffioo

ryrb

p

1

ry **

&

_(l

*

tt

,q

*

_t

! P

r .-:

t€:

!'-

*

f

ELEMENTE NATIVE

Diamant

Diamantele se gasesc

in

multe locuri din lume, dar sunt prezente

cel

mai adesea

in

kimberlite, roci vulcanice a

caror denum

re

provine

de la

Kimberley

din

Africa de Sud, unde au fost descrise pentru prima datd,

in

secolul al XIX-lea. Continentul african inca produce majoritatea diamantelor din lume.

Prrntre piesele

cele mai celebre se numara

diaman-

tul

albastru Hope, care

cantire;te

45,52

de

carate

;i

^se

gdse;te la Institutul

Smithsonian

din

Washington DC, SUA. Diama ntele Regenr (140,50 _ct)

|

^{Sancy (55}

^ct)

^sunt

acum expuse la Muzeul Luvru din

Paris. Diamantul Koh-i-Noor

-

^numele

^siu

inseamna ,,Munte

de

lumina"

in

^persana

-

cAntdregte 108,93

ct

^gi face parte

din

biju-

teriile

coroanei britanice. Cele

mai

mari diamante cu- noscute

provin din

Africa

de

Sud. Diamantul Cullinan

(3

106

ct)

^provine

din mina

Premier

de

lAngd Pretoria.

Din el a fost

tiiat

diamantul de 530,20 ct Steaua Africii

-

;i

^acesta face parte din bijuteriile coroanei brrtanice.

Caratul

(ct) este unitatea de mdsurare a masei folo- sit5 pentru diamante gi alte pietre prelioase.

in

tre- cut, era definit in mod diferit de diverse autoritSli, dar acum este standardizat la 0,2 grame.

Diamantuleste o

formi

a elementului nativ carbon. Este

cel mai

dur

material cunoscut de om; are

o

duritate de ^'10 pe scara Mohs ^gi poate fizgAriat doar de alte dramante. Deoarece diamantul este carbon ^pur,

atunci

cind

este incalzit, arde _5i produce gazul dioxid de carbon.

De;i

cele mai populare diamante sunt incolore, ele

pot

avea

o

largJ varietate de culori diferite, tn funclie

de impuritSlile conlinute - ^{pot fi albe,}

^{negre, albastre,}

maro, verzi, gri, portocalii, roz,

roli

sau galbene. Diamantele sunt evaluate at6t inainte,

c6t;i

dupa tJiere,

in funclie

de,,cei patru

C"-

claritate, culoare, tdieturd (engl. cur) _5i carate

(unit5!i de misurd pentru

greutate). Cristalele

de

diamant natural de calitate mai scdzutd sunt folosite

in

industrie,

in

operaliunile de giurire, taiere si slefuire

Duritatea

reprezintd capacitatea

unui

mi- neral de a rezista la zgAriere. Acum mai bine de ^'100 de ani, mineralogul german Friedrich Mohs, a imaginat o scard cu zece trepte care ordoneazJ mineralele in funclie de duritalile

lor relative (care mineral

zgArie

pe

care).

Cel mai

pulin dur

mineral este talcul, iar cel mai dur este diamantul.

Nu intotdeauna

un

geolog are la dispozilie intreaga suitd de minerale standard din ^scara

lui

Mohs. Adeseori,

este nevoit

sd se folo- seascd de obiecte obignuite pentru a evalua duritatea unui mineral.

De exemplu, mineralele cu duritate mai

mici

decAt 2 (talc

;i

^{gips), se pot zgttria cu unghia.}

O moneda de cupru de 5 bani poate zgAria

calcitul (duritate

3). Mineralele

cu

duritate mai mare decAt 6

-

^{cuar!, lopaz, corindon}

;i

diamant

-

zgdrie sticla gi olelul.

I

hm

I

,x ni

tu

a

't

a

e

l

)

a

a

OXIZI > _SILICE

Cuar.tuleste un tip de silice (un oxid de siliciu). Reprezinti peste ^l0%o din scoarla terestrd ^gi, pe 16ng5 faptul ca este foarte rdsp6ndit, este _5i unul dintre mineralele cu cele mai diverse forme

;i

culori. Cuarlul este un mineral dur, misurAnd 7 pe scara Mohs. Cuarlul ^se

gise;te

adesea sub formd de cristale faletate, iar dife- ritele varietdli coloristice sunt folosite ca pietre semiprelioase.

Cristal de stdnci

Cristalul de stdnca este varietatea incolord ^gi transpa- rente a cuarlului. Este uneorifolosit ca inlocuitor pentru d ia ma nt, insd

ii

^{l i} psegte,,focu l' ^{(strd l} uci rea intensS, specifici) atdt de apreciat ^la diamante ^gi are durltate mult mai

mici.

Cristalul de st6ncd ^se gdsegte peste tot, insd zdcdminte exceplionale se aflS

in

Rio Grande do Norte (Brazilia), iar etantioane frumoase au fost descoperite in Alpi, mai ales

in

Franla

giin

pasul St Gothard ^(Elvelia).

Se gdsegte Siin Romdnia, cele mai pure eSantioane fiind cunoscute sub denumirea de diamant ^de Maramures.

Ametist

Ametistul este

o

varretate

de cuarl de

culoare violet. Este o

nestemat;

preluita inca

din

Antichitate. Exista dovezi cd ^era

utilizati

pentru confeclionarea bijuteriilor _{5i a} sigiliilor, in Egipt

5i Asia Mic5, incd din jurul anului 3000 ^i.e.n.

Cele

mai

valoroase ametiste

au

culoarea vio- let-inchis, dar nuanlele acestor pietre

pot

varia pAnd la violet-pal.

Culoarea naturalS

a ametistului este

adesea neuniform5, iar piatra poate

fi

incdlzitd pentru ca nuanla de

violet si fie

dispersatd omogen.

ins5, dacd piatra e incdlzitd prea

mult

timp, cu- loarea ametistului se poate schimba

in

galben, maro sau verde. Cele mai valoroase eSantioane

de ametist

^provin

din

Brazilia,

Munlii

Ural din Rusia, insulele Sri Lanka gi Madagascar, precum

gi din Statele Unite ale Americii.

Citrin

Citri n u I este va rietatea ^{ga I} bend sa u ^{ga I} ben-a u rie a cuarlului. Culoarea galbend specifici este determinatd de fierul inclus in structura

sa atomicS. Cel mai valoros citrin este, de reguld, galben-deschis, insJ eSantioanele naturale sunt rare. Cea mai mare parte a citrinului care se comercializeazd

in

magazine este, de fapt, ametist de calitate inferioara, supus unui tratament termic pentru a-i schimba culoarea.

,i

a.

a

e

si

,6 /

r B

OXIZI > _SILICE

Cuart fumuriu

Cuo,yrifrruriu

este translucid _5i, de regulS, prezinta nuanle de brun.Varietatea neagri se numeSte morion in stare pur5, cuarlul este un mineral limpede

5i incolor. E este transformatin cuarl brun, fumurru, semiprelios de radiatiile generate in urma procesului de descompunere in crusta

terestri

a unor

e emente radioactive, precum uraniul, sau de prezenla micilor impuritali de mangan.TotuSi, in ciuda roluluijucat de radroactivitate in formarea acestei pietre semiprelioase, cuarlul fumuriu este stabil _5i nu este periculos.

Une e cristale de cuar! fumuriu pot atinge

mirimi

impresionante. Cea mai frumoasa coleclie este, probabil, cea de la Muzeul din Berna

(Elvelia). Cel mai mare etantion de aici cdntireSte 133,5 kg, are 69 cm lungime ^gr o

circumferinli

maxima de 122 cm. Un alt cristal

din aceeaSi coleclie, cunoscut ca,,Regele'i cdntireSte 127,5 kg, are o lungime de 87 cm ^gr o

circumferinli maximi

de

'100

cm. Alte doua cristale din aceeagi coleclie, numite,,Castor ^gi Pollux'i cAntdresc 67 kg _1i, respecttv, 62,5 kg.

Cele mai bune zdcSminte de cuar! fumuriu se gdsesc in

Brazilia, Egipt, Madagascar, Scolia, Africa de Sud, Sri Lanka, Elvelia gi SUA.

Cuarf roz

Cuaryul roz esle o varietate

rari

de cuar!,

folositi

ia confeclionarea colierelor _5i a altor podoabe.

in ciuda denumirii sale, cuarlul roz

poate

^.,

aparea intr-o gama larga de nuante, de la roz-liliachiu p6na la culoarea pierslcii.

Coloritul atragator se datoreaza urmelor de titan sau de mangan prezente in structura cristallna a mrneralului.

Cuarlul roz transparent este extrem de rar.

Cuarlul roz se gase5te, de obicei, sub formd de eSantioane semiopace ^gi fisurate, tras5turi care dau acesteivarietatr de cuart caracterul ugor sfarAmicios.

in zilele noastre, cuarqul roz de cea mai

buni

calitate provine din Brazilia, Madagascar, Africa de Sud _5i cateva regiuni din SUA. Zdcdminte mai mrci se gisesc in anumite regiuni din Germania, Italia, trlanda

li

^Scotia.

@

OXIZI > _SILICE

Cuar[ albastru

Cuarlul albastru este o varietate coloratd ^rard de cuar! ce conline o gamd

largl

de incluziuni.

Cuarlul albastru este cunoscut ^gi sub numele de cuar!-saflr. Sursa

principali

se afla la Golling,

l6ngI

Salzburg ^(Austria).

Culoarea albastra se datoreazd incluziunilor microscopice de minerale precum crocidolitul sau riebeckilul. Aceste incluziuni sunt at6t de mici, incAt sunt invizibile cu ochiul liber, putand fi observate cu ajutorul unei lupe sau al unui mtcroscop.

'

Principalele zone din lume, in afara de Golling (Austria), in care se gisegte cuarlul albastru

.-

sunt: Boquira, Bahia (Brazilia), Karnataka

,*

(lndia) _5i Arizona, California, Montana ^gi Washington ^(SUA).

Aventurin

Aventurinul este denumirea gemologicd

atribuiti

mai ales unei varietSli translucide de cuarl care

i;i

capdtd culoarea de la

incluziuni fi ne de minerale puternic reflectante, in special fuchsit sau hematit.

in funclie de natura incluziunilor, culoarea aventurinului poate fi verde (cel mai frecvent), dar ^gi bleu (aventurinul din zona .Jaipur, lndia), verde-brun (datorita incluziunilo r de goethit) sau rotcat (cu hematit).

Aria de

rdspAndire

este

extinsS,

dar aventurinul

rareori apare

in cantitdli

mari. CantitSli mai importante se g5sesc

in

lndia, Brazilia, Rusia

(l6ngi

Marea Albd), Franla ^(Pirinei), Spania, Chile, China (in special in Tibet).

in

prezent, se produce aventurin sintetic, de culoare verde (cu oxizi de crom), bleu (oxizi de cobalt) sau rogu-brun (oxizi de cupru, fier).

OXIZI > _SILICE

Cuar! cu incluziuni

in

multe cazuri, cristalele de cuar! transparent (cristal de stAnc5), precum ^gi cele de cuarl roz sau bleu translucide prezintd incluziunide minerale aciculare (de forma unor ace),

intre

care cele

de

rutil,

in

cristalul

de

st6ncd, sunt cele maifrecvente.

lncluziunile aciculare sau fibroase

de

rutil

in

cristale de stdncd poartd denumirea comercialS de,,parul luiVenus";

acestea

formeazi uneori o

relea

de

ace

de rutil,

care

poartl

numele de sagenit.

Uneori,

in

loc de rutil, in cuar! se gdsesc incluziuni acicu- lare de turmalina neagra. Pe piala pietrelor de

podoabl

se mai cunosc, ca raritdli, cristale de cuar!

cu

incluziuni prismatic-aciculare,

de culoare verde, de eptdot

sau tremolit.

Cristale

cu

incluziuni aciculare

de rutil

gi

turmalini

se gdsesc

in

Brazilia (in special

in

statul GoiSs), Madagascar, Elvelia (in a5a-numitele filoane de

tip

alpin), China, SUA (California, Carolina de Nord, Arkansas) etc.

t

I

!