DE LA INTETECT

ATICE A. BAILEY

DE LA INTETECT

tA ^INTUITIE

f= SEriS

CUPRINS

1.

Genduriintroductive ¹³

2.

Scopuleducaliei

3.

^{Natura sufletului}

4.

0biectivelein meditalie

5.

Stadiiin meditalie

6.

Stadiiin meditalie ((ontinuare) ¹¹³

137

163 183

215

237

8.

Universalitatea medita.tiei

7.

lntuilietiiluminare

9.

^{Pra(tica meditaliei}

10. Necesitatea precauliil0rin medita.tie

12 _{De la intelect la irtuilie}

Pe lAngi Al.ice Bailey,

ii

vom descoperi impreuni cu dumneayoastri

pe

Hermann Keyserling,

Rudolf

Kassner,

George Bi1an, Alexis Carrel, Rudolf Steiner gi alyii, ffecare

tratend teme diferite, dar

lntr-o

directie convergentl, ca o simfonie care sperim a fi una reusiti gi apreciati de cAt mai mulgi cititori.

Editura Sens

GANDURI INTRODUCTIVE

Metoda gtiinliffci

-

^{apane de un Punct de vedere}

strdns agnostic 9i

pragmatic

e necompled

;i

insuficienti in sine: ^ea cer€' Pentru ^a intra in contact cu realitatea, complementul unei metaffzici.

JOSEPH MARfCHAL, S. J.

I

^nreresul aretat medita[iei.

in

prezent arar de risPendir, ^e

I

semnul unei nevoi mondiale care necesira o inEelegere clari.

I

Din orice rendinle populare care persisle in ^aceeasJ: direc(ie' putem

fi

lncredingagi

ci

va

iqi

ceea ce

ii

trebuie rasei pentru mersul

ei

inainte.

Ci

^{meditalia este}

_Priviti

^ca

^{un fel}

^de

rugiciune de aceia ce dau

deffnilii cu uturinfi

este, din nenorocire, adevirat.

Dar

se poate

arlta

cS

in

inlelegerea exacte a procesului de meditaEie;i

in

^adaptarea

lui justi

^la neyoile

civilizaliei

noastre moderne

se vor gisi

^solulia

impasului educativ prezent

gi

metoda

Prin

^{care existenla} sufletului ^va putea fi probati

-

acel ceva viu ^pe care il numim ,,Suflet" ln ^lipsa unui termen mai bun.

Scopul acestei

cirti

^este

si

^{trateze natura} 9i ^adevLtata semniffcagie a meditaliei, precum si intrebuingarea ei intr-o largi

misuri

in Apus. Se sugereazi

ci

ea va putea inlocui in

cele din

urmi

metodele actuale de instructie a memoriei _9i

ci

14

^{Alice A, BAILEY}

moderni,

Acesta este

un

subiect care

a

reginut atenlia

ginditorilor din Risirit

gi

din

Apus

timp

de

mii

de ani _9i aceasti. uniformitate de interes este,

in

sine, importantl.

Dezvoltirile viitoare care vor face ca rasa si inainteze pe calea congtientei sale evolutive sunt, desigur,

ln

direcgia sintezei.

Cresterea constientei omenesri trebuie si se faci prin fuziunea

tehnicilor de

instructie

mentdi risiriteani 9i

^apuseani.

Aceasta a venit repede, _9i gAnditorii, ln amdndoui emisferele,

i;i

dau seama

ci

aceasti fuziune duce la o realizare dintre cele mai semnificative. Edward Carpenter spune:

,,Se pare c5. apucim un timp cAnd... o ^mare sintezi ^a

lnregii gindiri

umane... aie loc foarte ffresc 9i inevitabil...

Din aceasti intAlnire de elemente risare deja schila vagi a unei filosoffi care va trebui desigur si domine gdndirea omeneasci pentru o Lrngi perioadi."3

in

^aceasta

sti

gloria ^gi speranta rasei _Ei

triumful

mireq al gtiinEei. Suntem acum un singur popor. Mostenirea unei rase este

la

dispozilia alteia; gdndirea cea

mai

bund. a

veacurilor se

afli la

indemAna

tuturor;

tehnicile vechi gi

metodele moderne

trebuie si

^se lnt6.lneasci

gi si faci schimburi.

Fiecare

va trebui si-9i modifice modul

de prezentare

gi

ffecare

va trebui si

^faci.

un efort pentru

a

inlelege spiritul d.e bazl. cate a produs o anumiti. exprimare

;i

^simboluri deosebite;

iar dupi

ce aceste concesii

vor fi

{hcute, se va vedea ivindu-se o structuri a adevirului care va lntrupa spiritul Erei

Noi.

Gdnditorii _moderni igi dau seama de aceasta. Dr. Overstreet arati

ci:

De la intele(t la intuilie ^. G6nduri

introductive

¹⁵

,,Filosofia

risiriteani,

se presupune, a avut Pulin ^efect

asupra gAndirii apusene, in primul

rind

din pricina metodelor

ei. Dar

sunt toate motivele

si

^se creadi ce Pe mesuri ^ce influenla gindirii apusene

-

^{ln special metoda sa} experimentali

-

^{se va simli in Risirit, se} va adopta o noui ^abordare fflosoffc.i, iar profunda spiritualitate ^a glndirii risiritene ^se va exprima ^pe

cii

mai acceptabile min;ii apusene."a

Pini

aici tendinga ambelor gcoli ^a fost de a se combate reciproc,

totu;i

ciutarea adevirului ^a fost identici; interesul pentru ceea ce este gi

penru

^{ceea ce poate} si fie nu ^{e doar de} partea unui grup;

iar

factorii cu care ffecare a lucrat sunt

aceiagi. Degi mintea ginditorului risiritean ^e indreptati ^spre imagina;ia creatoar€

gi

aceea

a lucritorului

^{apusean sPre} inflptuirea

t.iinlifici

creatoare, totugi lumea

in

care ei

intri

este ln mod ciudat aceeagi; instrumentul ^{de gdndire pe care ei}

il

^{folosesc e}

numit

,,minte"

in

Apus

;i

,,substangi-mentali'

(citta) in ^{Risirit; amlndoui}

intrebuingeazi limbajul simbologiei pentru

a-;i

exprima concluziile

gi

amAndoui ajung

la

punctul unde cuvintele se dovedesc incapabile si inrrupeze posibilitilile ⁱ nruite.

Dr. _Jung, una din Personalitilile ^care cauti

si

uneasci aceste elemente pani acum discordante, face duzie la aceasta

ln urmitorul

extras

din

Comentariul

siu

asupra unei ^vechi scrieri chineze. El zice:

,,Congtiinga apuseani nu e nicidecum ^{ceea ce} numim

in

general congtiinEi, ci mai curAnd un factor istoric condilionat

gi limitat geograffc, reprezentand numai o parte din omenire.

3 Carpenter, Edward, The Art ofCreation, p. 7 (n. a.). ^a Overstreet, H. A., ^The Endaing _Quat,

p

271 (n. a.)'

16

A|ice A. BAILEY

Lirgirea congtiingei noastre nu trebuie si se produci

in

detrimentul celorla.lte feluri de con;tiin1i, ci trebuie

si aibi loc prin

d"ezvoltatea acelor elemente

ale

psihei noastre (psyche), _care sunt analoge cu acelea ale unei psihe striine,

dupi

cum

Risiritul nu

^se poate lipsi de tehnica, gtiinga gi

industria noastri.. Invaziunea europeani.

ln Risirit

^a fost un act de violente pe o scari mare si ne-a lisat

noui

datoria

-

noblesse oblige

-

^{de a ingelege mintea} Risiritului. Aceasta este poate mai necesar decit ingelegem noi in prezent."5

Dr. Hocking, de la Harvard, ne prezinti aceeasi idee:

,,Par

si

existe motive de a spera la un ffzic al rasei mai bun in viitor, graiie unei igiene mentale sinitoase.

Dupi

ce era sarlatanilor a trecut, si intruciwa cu sprijinul lor, apare o posibilitate de a

lirgi

stipAnirea de sine, cind sensul spiritual al unei astfel de discipline ca Yoga se va uni cu elementele sobre aie psihologiei apusene si cu un sistem sinitos de etici.

Niciuna dintre acestea nu valoreazi mult

flri

celelalte."6

Cei care au studiat

in amindoui

gcolile ne spun

ci

simbologia mistici. a

Risiritului

^(ca gi a exponengilor nostri mistici apuseni) e numai un

vil

dincolo de care, cei dotali cu perceplie

intuitivi,

au putut lntotdeauna si

pitrundi.

_$tiinla

Apusului,

insistAnd asupra

naturii formei, ne-a dus

de asemenea

ln

domeniul intuigiei

;i

^pare

ci

aceste

doui cii

ar putea fuziona si

ci

ar ff cu putingi pentru ^fiecare

-

^eliminAnd

non-es€ntialele

- ^si

ajungi la o bazi de in,telegere. Astfel ele 5 Wilhelm, Richard, and Jung Dr. C. G., ^{The Sectet of the} Gol*n

Flouer, p. 136 (n. a.).

De la intelect la intuitie. Ganduri

introductive

¹⁷

elaboreazS,

o metodi

noui. intemeiati pe vechi adeviruri demonstrate, ^ca

si

ajungi la misterul central al omului. Dr.

Jung mai scrie

inci

despre aceasti chestiune:

,

,,$tiinla ^{este cea} mai

buni

unealti ^a

minlii

apusene 9i' cu ea se pot deschide mai multe ugi decat cu

miinile

^goale.

Astfel, ea e parte integranti din ingelegerea noastri, iar

cind

pretinde ^a

ff

unicul ^gi singurul mi.iloc ^de inlelegere, nu ^face altceva decit ne intuneci viziunea interioari. Dar

Risiritul

ne-a invilat un altul, mai vast, mai profund _{9i o} ingelegere mai

lnalti, adicl o

ingelegere a viegii.

Nu

cunoagtem mijlocul

acesta decit ^{vag, ca} un simPlu sentiment nelimurit, scos din terminologia religioasi

si, prin

^{urmare, pr'rnem bucuros}

ulnlelepciuneao

risiriteani ln

ghilimele

;i ^o

^impingem

ⁱⁿ

domeniul obscur al credinlei ^gi superstigiei. in felul acesta

lnsi

nrealismulu risiritean e complet neinleles'

El nu

consti

ln

intuigii sentimentale exagerat mistice,

frizind

patologia _9i

cmanind de la

^schimnici

^gi

^{ascegi betegi,} in,telepciunea

Risiritului e

bazata

pe o

cunoattere

practici...

_Pentru

subestimarea cS.reia nu avem nici cea mai mici justificare."T Punctul nodal al situaliei consti

in

instruirea

minlii'

Mintea omeneasci. este

vidit

un instrument ^{pe care}

il

putem folosi in doui direcgiuni. O direcliune este exterioari. Mintea,

ln

^acest mod de funqionare, ne lnregistreazi tangengele cu lumile

fizici

gi mentali

ln

^care treim

;i

recunoagte condiliil€

cmolionale qi senzoriale. Este inregistratorul

;i

corelatorul scnzaliilor ^noastre, al reacliilor ^noastre si a tot ce i se transmite

7 Vilhelm, tuchard, and Jung, Dr. C. G., The Sena of the Golden

18

A|ice A. BAILEY

prin intermediul celor cinci simjuri gi al creierului. Acesta este

un cAmp de cunoastere care a fost studiat pe larg gi psihologii au lnaintat mult ln lntelegerea procesului mental. ,,Gindirea",

ne

spune

Dr.

_{Jung, ,,esre}

una din

cele

patru

func;iuni psihologice

de bazl,

este acea

funqiune

psihologici ce

preface,

porivit legilor ei proprii,

reprezentirile date ln conexiuni conceptuale. Este o activitate aperceptiyi

-

^activi

9i pasivi. GXndirea

activi

este

un

act al voingei; gAndirea pasivi este o intdmplare".s

Dupi

cum vom vedea mai tfuziu, instrumentul gandirii este acela care e implicat ln Meditatie si care trebuie instruit pentru a adiuga la aceasti

primi

funqie a

min;ii

o abilitate de a se lntoarce

ln alti

direcgie si de a inregistra, cu egali facilitate, lumea interioari sau intangibili. Aceasti abilitate de

a se

reorienta

va ingidui minfi si

lnregistreze lumea

realititilor

subiective,

a

percep,tiunii

intuitive 9i a

ideilor abstracte. Aceasta este mostenirea

inalti

a misticului, ce pare

cI pAni acum nu

intri

ln realizarea omului de toate zilele.

Problema c€ se pune astizi pentru familia umani,

ln

domeniul gtiin9ei, ca gi ln acela al religiei, rezulti din faptul

ci

urma^:ul acestor gcoli descoperi

ci sti

la portalul unei lumi metaffzice.

Un

ciclu de dezvoltare a luat sfnrgit.

Omul,

ca

entitat€ ganditoaJe 9i simtitoare, pare a

ff

ajuns acum inrr-o

misuri

apreciabili

la

inlelegerea instrumentului

cu

care

trebuie si. lucreze. El se lntreabi: De ce folos

li

este? Unde

il

rra duce mintea, pe care el lncet se deprinde si o stipaneasci?

Ce pistreazi viitorul pentru om? Ceva, noi o simtim, de o frumusete gi certitudine mai mare decit tot ceea ce am cunoscut

pini

acum. Poate

cI

va

ff

o ajungere uniyersali la

De la intelect la intuilie. Genduri

intr0ductive

¹⁹

acea cunoa;tefe de care s-a invrednicit misticul individual.

Urechile noastre sunt asurzit€ de vuietul civilizagiei ^noastre moderne gi totugi, uneori, prindem

tonuri

armonice ^cate mlrturisesc despre o lume imateriali' Ochii nottri sunt

orbili

de _{cea;a 9i} fumul ambianlei ^noastre imediate; cu toate acestea

se-arati

liciriri

de viziune

clari

^care ne reveleazi

o

stare de existen;i mai

subtili

gi care lmpristie ceala, lisand

si

intre ,,gloria care

niciodati nu fu pe

mare sau Pe uscat". Dr.

Bennett, de la Yale,

exprimi

^{aceste idei}

in

termeni foarte frumogi. El spune:

,,Un

vil

^cade de pe ochi ^gi lumea ^apare intr-o

lumini

noui. Lucrurile nu mai sunt obignuite. Apare certitudinea

ci

d.ceasta. estelumea reali ^al cirei caract€r adeverat ^a fost ascuns

pXni acum din cauza orbirii omenegti.

Not where the wheeling systems darken And our benumbed conceiting soar

-

The drif of piniow, woald ue harhex, Beats at oat oun cky+huttered dpors.

The angek huP their zncient ?lacet;

Tia"n bat ttone and rtart a uing!

'Tis

y,

^'tis Tour estrangedfaces

That miss tbe manl-splcndoured thinge

t Nu acolo unde rotirea sistemelor se-ntuneca

$i amor,teala noastri concepe inillarea

-

Vom asculta bitaia aripilor,

Bitaie la propriile noastre u9i zidite'n lut.

lngerii sunt ln vechile lor locuri;

Di greutatea de-o parte _{9i ia-1i} zborul!

Egti tu, e faga ra instriinati

Ce nu percepe ftinga plini de splendoare. (n. ed.)

8 Dibblee, George Binney, Instinct and Intuition, p . 85 (n.

^-)

20

^{A|ice A. BAILEY}

Experienla este mai

lntli

tulburitoare, ispititoare. Se-arati zvon de lume

noui

gi spiritul e dornic

si

lntreprindi aceastl

cilitorie pe

miri

suanii. Lumea familiari trebuie si ffe lisati ln

urm5.. Marea aventuri religioasi incepe...

Undeva trebuie

si ffe un

punct de certitudine. Un univers ln crestere prevede timpurile viitoare, iar cine declari

ci

universul creste, enun;i un fapt inalterabil asupra structurii

sale, fapt care este eterna garantie a

posibilitilii

gi a validitigii

exp eriengei..,

Omul

este

o

punte. Chiar supraomul, de

indati

ce vedem

ci

el e numai simbolul idealului ardent, se dovedegte a

ff de asemenea o punte. Singura noastri ^{asigurare e}

ci

^porEile viitorului sunt intotdeauna deschise."l0

Poate

ci

^problema

consti ln

aceasta:

ci

^porgile

viitorului par deschise asupra unei lumi imateriale gi asupra unei regiuni care e

intangibili,

metafrzici", supra-sensibili.

Noi

aproape am istovit resursele

lumii

mat€riale, dar n-am invigat

inci sI

funcgionim

intr-o

lume non-materiali. Ba adesea

?i tigiduim gi

existenla.

infruntim

inevitabila experienri pe care

o

numim moarre si cu toate acestea nu facem niciun efort logic pentru a veriffca daci de fapt existi ^o viagi dincolo. Progresul evoluliei a produs o rasi minunati,

dotati cu un

sistem senzorial receptiv

fi ^{cu o minte}

^care

rationeazi. Posedim rudimentele unui simt pe care il numim

intuilie gi, cu

acest echipament,

stim

dinaintea porgilor

viitoru.lui

punAndu-ne lntrebarea:

,,itr .. ..op

^.rom

intrebuin;a acest mecanism compus, mmplex, pe care

il

r0 Bennett, Charles A., A Philosophical Sndy ofMysticisn, pp. 23, 117,

De la intelect la intuilie ^. Genduri introductive

numim o ffin1i

umani?"

Am

atins

noi

deplina noastri dezvoltare?

Existi

nuanle de senrnificalie

a

viegii care ^au scipat atenliei noastre, gi au scipat atenliei ^noastre

ffindci

avem puteri latente gi capaciti;i nerealizate? E posibil

si

ffm orbi la o lume vasti ^de viagi gi frumusele, avind legile sale, fenomenele sale proprii? Misticii, vizionarii

;i

ganditorii din toate veacurile _9i din amdndoui emisferele ^au

mirturisit ci

o atare

viali

existi.

Cu

echipamentul ^acesta,

pe

care

l-am

putea numi personalitate,

omul sti cu

trecutul

in

urma

lui,

intr-un prezent

plin

de haos gi

in

fala unui

viitor in

^{care nu poate} privi. El nu poat€ sta nemiscat. Tiebuie

si

meargi inainte _9i vastele organizalii educative, gtiinliffce, fflosofice 9i religioase fac

tot

ce le

sti in

putingi pentru a-i arita pe ce drum

si

mearge

ti

^{a-i prezenta solulia Problemei.}

Ceea ce e static gi cristalizat, p1ni ^la

urmi

se sfhrimi _9i unde este

opriti

cregterea, se vor intampla anormalitigi 9i ^se vor gisi retrogresiuni. Cineva ^{a sPus}

ci

_Pericolul ^care trebriie evitat este acela al r.nei personalitili

ln

dezagregare.

Daci

umanitatea nu e potengiali, daci omul ^{a ajuns la} zenitul siu

gi nu poate merge mai departe, atunci ar trebui si recunoasci faptul ^acesta gi si-9i

faci

declinul 9i ciderea, pe

cit e

cu

putinti,

comodi gi frumoasi. ^E incurajator si. remarcim cum

se intrevedeau

in

1850 contururile vagi ale acestui portal ^al Erei

Noi

^{gi cAt} de

mult

interes eviden;iau atunci g.Anditorii pentru ca omul si-gi ^inve;e leqia gi si-gi continue tnaintarea.

Citili

cuvintele

lui

Carlyle gi observagi cAt de nimerite sunt penrru timpul de

fali.

,,in

^{zilele ce trec acum peste}

noi,

chiar imbecilii ^se

21

22

AI|ceA.BAILEY

oameni au vdznt zile mai impresionante. Zile de calamitigi

firi

sflargit,

de

neinlelegere,

de

dislocare,

de

confuzie incremenitoare... Nu ne e de ajuns o speranli mirunti., ruina ffind ln mod clar... universali. Tiebuie si ffe o lume noui daci

e si

ffe

o

lume.

Ci fiinlele

omenegti ale Europei se pot relntoarce vreodati la vechea qi trista

rutini, si rimXni

gi si lnainteze aci

cu

sigurangi

gi

continuitate

-

^aceaste

^mici

speranti nu mai e posibili. Aceste zile de moarte universali trebuie

si

fie zile de renastere universali, daci ruina nu e

si

ffe totali gi ffnali. Acesta e un timp cand gi cel mai stupid om trebuie si se lntrebe de unde a

venit;i

incotro se duce."ll

Privind lnapoi peste cei saptezeci ani sau mai multi ce s-au scurs de cXnd Carlyle a scris cuvintele acestea, vedem

ci

omenirea nu s-a oprit, ci a mers inainte. S-a inaugurar epoca

electrici,

iar

minunile

inftptuirilor

gtiingiffce ale veacului nostru sunt cunoscute de noi toli. 1ga dar,

ln

timpul acesta

de crizi.

noui,

putem

fi

optimigti gi

si

mergem inainte cu adevirat curaj,

cici

portalurile Erei

Noi

se

vid

cu mult mai

multi

limpezime. Poate e adevirat

ci

omul numai acum isi atinge majoratul

gi e pe punctul de a-;i lua in

^posesie

moqtenirea

si

de

a

descoperi

in

sine

put€ri gi

capacitigi,

facultili ;i

^{tendinte care sunt garanria unei naturi omenegd}

vitale

si

folositoare, precum 9i a existengei eterne. SfArgim stadiul

in

care se insista asupra mecanismului, asupra sumei

totale a

celulelor care alcituiesc

corpul gi creierul

cu reacliunile

lor

automate la plicere, la durere gi la gdndire.

Cunoastem

mult in privinga Omului,

magina. _$coala mecanicisti

a

psihologilor

ne-a

indatorat

profund

prin

De la intelect la inlt]ilie. Ganduri

introductive

²³

descoperirile

lor

asupra

instrumentulti prin

care

o fiinfi umani intri ln

^contact

^cu

^mediul

^{siu. Dar}

^{slul;lt qlmeni}

printre noi, oameni cate nu sunt simple ma;ini. Avem dreptul

si

ne misurd.m capacitilile noastre ultime si miretia noastri potenlia.li dupi realizirile celor mai buni dintre noi; ^aceste mari fiin,te nu sunt Produsul caPriciului divin, sau al evolugiei oarbe, ci sunt ei

ln;i;i

^garangia ultimei

inflptuiri

^a totului.

Irving Babbitt observi

ci

este un ceva in natura omului

,,care

il

separi simplu ^ca om, de alte animale _9i pe acest ceva

Cicero il deffnegte ca un ,,sim; de ordine, de buni

cuviinli ;i

de

misuri in

fapte _9i vorbe."l2 Babbitt adaugi ⁽⁹ⁱ acesta este

punctul de notat)

ci

,,lumea ^ar ff fost mai buni daci mai

mulli

ingi s-ar

ff

asigurat

a ff

umani inainte

de a

incerca

a

ff supraumani."l3 Existi, poate, un stadiu intermediar

ln

care

funqionim

ca oameni, unde ne menginem relaliile ^noastre omenesti, unde ne achitlrn de obliggiile noasfte juste

fi

^ne

lndeplinim destinul nostru ^temporar. Aici se nagte intrebarea daci un astfel de stadiu e in ^general posibil, cdnd ne amintim

ci

existi pe planeta noastri,

in

timpul de

fali,

milioane ^de persoane lipsite de

invigituri!

Dar, odati cu aceasti

tendinli

sPre umanitatea

puri

_9i

depirtarea de standardizarea unitiEii umane, ^se

ridici

un grup de indivizi cirora le

dim

numele de mistici. Ei mirturisesc despre o alti lume de experienge

;i

^{contacte' Ei poarti dovada} unei realiziri personale, a unei manifestiri fenomenale

;i

^a

unei sadsfaclii despre care omul obisnuit nu cunoalte nimic.

Dupi

cum spune

Dr.

Bennett: ,,Misticii

in;i;i

^{au descris}

experienla lor ca fiind o <viziune> a semnificaliei universului, ll _Babbitt, Iwing ^.Fir manisn: An E s4! 4t Defnitiot ^(n. a)

tt _lbid.

rr Jacks, L. P., Rel$ious Perpbxitiet p. 46 (n. a-).