• Nenhum resultado encontrado

" Dinu Patriciu - om de afaceri I.I}INA&{ICANTEDTUI,IJIECOT{I}ft{ICO-SOCIAI' !." I

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "" Dinu Patriciu - om de afaceri I.I}INA&{ICANTEDTUI,IJIECOT{I}ft{ICO-SOCIAI' !." I "

Copied!
7
0
0

Texto

(1)

rI-:i;i11,

. r -t-: -, \ lanualelor

-. -,:'-.tiirir

prir-i

_-._-,__.u

.t, _t- -,

- iarls

corect.

rTl an uai.

(9srcMA

MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII

MIHAI ELENA NICOLETA

NEDELCU NEDELCU SINGUREANU

EDUCATIE

ANTREPRENORIALA r--v

Manual pentru clasa aX-a

(2)

":

rufl3vf,vNr Yrrsnfu

c Is 'Ar

8Zr

LZT

9ZI

Z7,I

6II

vfi

ouBr8olqlg rBuollrlo

rlnsul

n1

e IJ

"'

,,ulISnoJ €l

el elepou"

eC €l

't

e1r$ner uecele leun

€oJezII€eJ ut rulncqred

1e.reueg rS

'7

rnlnrpeu ericelor4

'y

rnlnJoleunsuoc eticelor4'

g

'rJecBJ€

ul ocllo ttdtcurr4

'7

rJec€Je

eerepundsg6 u1

'l

' tnlnsnpord BeJeAoIuoJd'9

i.;;

:

;,,,;.;;

;;,,;,;;;,,,;,;;,.;;,,;,;,T';1',.::1

:?i:H::3

;

eluerurulsul '€ u.rerpnJs eJ€seceu reierd

eleuouerde4ue

11ig11,rglce ele e,tr1e1srEe1

e1fitpuo3'6

€rnJsece rr:pcqde

eleuelqord

uecu;e tS

Inueld ep

'I

seccns ep rnlnrolgzuude.4ul ele

eiueleduoc

dp1t1e3 tS

'7

rolgzuude4ul

InpIAIpq

ec

'€

""""""' 0I

eleuouerde4ue IIcunLu

erieruloyq '7

""""""""

""""

leliednco e

tetsegord rS

eerc8e1e n4ued arede6'1

SNIUdNf,

80r ZOI L6 Z6 6L (,1 99 69 0s

ZN

0t 0f

EZ

(3)

eicui 5r E jena Nedelcu

Nr;olera Singureanu

\. \ici

o parte a

[i SIGIVIA.

REPERE PENTRU ALEGEREA

PROFESIEI $I A OCUPATIEI

,,Asistdm acum la moartea unei economii cu toate relele ei

gi la nasterea ulteia noi care are mare nevoie de spiritul

antrePrenorial. "

Dinu Patriciu - om de afaceri

I.I}INA&{ICANTEDTUI,IJIECOT{I}ft{ICO-SOCIAI'

!." I .

Proprietatea.

StatuE. f,

nriividul

Schimbarea

in

1989 a reginrului

politic din

fara noastrd a dus

la

modificdri

radicale in funclionalitatea societd{ii 9i a economiei romdneqti' Dacdinainte accenhil

era pus pe ,,proprietatea tuturor", colectivism, centralism, control total al Statului,

dupi Aecembrie 1989, treptat, au cepitat importanfi qi dre

privat[,

ini{iativa personalE' Acum statul nu mai poate

iventual

cu pierderi, 9i cine nu, penfiu

c[ intr-o

econ

concuren(iald, aga cum qi

""ooo.i"

romaneasca tinde

s[

fie,

r[min

pe

piafi

doar

agen{ii care ob{in

profit

din activitatea lor economic['

in

g"r.rul,

statul s-a dovedit a fi un administrator slab al ,,propriet5fii comune a

oamenilor

muncii"

tocmai

din

cauza caracterului

difuz

(comun)

al propriet[{ii'

Interesul gi rdspunderea pentru ceva care aparfine tuturor, dar de fapt

nim[nui'

erau

sc[zute.

,Noi o"

facem c6 rnuncim, ei se fac c5 ne pl6tesc" sau,,munca la norm6 9i

plata

de

form6"

sunt

dou[ zicale

care

circulau in

,,epoc6",

ilustrative

pentru

mentalitatea r.mor grupuri importante de oameni care acceptau sd lucreze de mdntuiald,

dar la pre! redus!

;.TI["ff l';#;ffi xi,'J,H:ff ff lillli:"H"':,1llli:"::'"';,#"9:

pentru randarnentut pe

curelt

produce, pentru a face eficient6 investilia f6cutE' Ea

itlrlub*uinitiativel,or

personale

in

afaceri, a

activiti{ii

antreprenoriale'

3

st-uoier""

"ontirotorilor acestui subcapitol v[ va permite:

I . Descoperirea conexiunilor dintre schimbdrile economico-social-politice 9i muta[iile

apdruie pe piala oeupafionalI in actuala societate romineascd'

2. Identificarea piincipatetor elemente de referin{6 pentru alegerea ocupa{iei'

3. Evaluarea qi cunoaqterea propriilor interese ocupalionale / profesionale'

Motto

r X-a /

enstiaraa

oleta Siirgureanu.

(4)

I

eqSg ggrpure

gs n.6

lpco6l 'rcrtu

olse lo

Inl€ls

IeN

'ceJ 9s

rrr reJ

nPS ps

olse qo

Inlels

; rm oulq

l

I€I

uturp

eJsC

nC odocsaq anue{rut el rSndsry

utodo tttPcttt'to1o,t

ulfredu erec elece

Io^zop ep rrlrlsa,rut

t

Io 9s

EI erBolIJoJeJ

aJEc ?

IIZIAIpUI

r

alesueS t$ elasrnser

rurpnlqs ,Iu

grPJ

'tln

?JP.{ un

nes 'nu

}uerc eodotuc,,ttoq-mouf '

Iz nc

eferrr ep

urP

J os

Iunc nes e{en1ts

rqeJl Iunc

el

JolIJeJ

rugE e ap 1nlod

11lr!ulffai.&t 'f'{

cetord

eJBlnEc op

ul

Jotsl ulp erterrout

eP

p:olpumPtunt€

Es

uoc

o49C olncJlc ps

rS Jeg

erocreyll

rqs" ey8olouqel

uud

d'euquo oryer ufels

llumu

hll

uertord

ou?olIlu op

9-'cal

tuocluru

?tl? O

'rr,Iop

0{r3 ur

g-/

ap aruns

rorrrrq*uoJ ruJnr nJ

op pp

umc, rer er

.pcuof

o-Jlurp er"c erur

ee,rlo.zep

os

uu,

'rrJewJ€

,rrrC;r.g'is

nu IeloHoqqeH '1e1rdu3 gc ssur else plrroru ps

p:nturs

lcerord pcsueruud ered ec e rueq rlsece

lurod g

rulued

'rrurJ

dn:t

ap

un-r1urp rrrolrlse^ur

ed p8ur.r.uoc r-ps

,Snei n

*ir,1rto11oqqoT

o lrurrrd

rn-olrs s

.riuecselope n4ued errursrq

,;il:I .,

ili:ru.f

"jrr"j'ffi::

cof tm

uoc.leloHoqqpH rnln-elrs

-

e

pufied,

r*ra

ed lecqqnd Iniunue

grms eSy

,,'tz?lse

elunul^ e[:ace4ed ep

ulp

?tm

fiexggp BI

gn ps pldeelSe prr

erlseou rS

eleJerugc

Zt6lile

ep lrms riedseo riezec ur

,uelueuol

.ru]sou J

1nlaloq

lruel

ut

eulg,,

[e

'ee1elnr1eerc

rS

eiueErTelur 'repr e4seou

elrudo-rd'seye reru

lod ,lJ

eripEoq ep elesms

,ppuorfeuro;ur

el?lorcos

o-Jlul 'gc

1n1duy

erlurp

rou

ernrpcerJ esue6 rs

else pc IUelrIIIpe gs

rs ep nc reun

,z lor

su pedun eelelrrmruoc lsec" upco,rord ep plrcrros rroesepv.elvrr40d xnu prpJ eu rJacBJe erdnse 6urm

.1r.rrpn

utp gyeropul ueSueld rcurpJoB4xe ep ep rriglrcede, reru olec .sa4s rriplra.nueduoc rS depug ellipllllqrsod eJlsBou ep 'e;eqruqcs ep

e

IJ te'eeecee(l .sreldepe rrienlrs nc rs elnec rs

e uelung .lFunl

rsgE luarcrJe I?tu rsnd gs olsg o plepolol elec eFrinl0s

q

ereeJc'rou aurslqord zrrlzod urpugE rBr'u tz eie; elelruq;odo

Ptmpe 'ttrpcrunuroc

rS ep

ellr8olouqel Uodns ec pug^B

:oluozurng

ere euaJo 'cre JorrrozrurnJ

ccv ui

1e toletu-ug

loIiuerlc

,rrrdo.rd

rolesnpord

rcrlsrJelcBJ?c elB

nc 'riue11c erdsep nes riuertc-n

4ued elup ep ezeqop

BeJBeJc eJoJsus4 lnsecca elnured ,olrJeceJB rou ed reqc rs ed ep eisrd elec ed,eleuorirpe4 ecnper 'erece;sep l0Idcezr,r-qlnrsoc eceS Brceletu!fiuezeJd 'leruelur glqrsod PI?nUrA

r6-ps eEeleiur

rol

eruc roleuuyy ueged ep

rJ

BA

lerdordu

Iruolrrl ul

Inseccns .pztrcc

pluusounc ep

,elue8rlelut u1

nzrcop

ps ,gierd er

ed epeder elSrul

es ps BJolsoce

rolliuueyus ,uece;e op

Jolruerueo

ltuued Flourelu,pleuorieurogul erEolouqa;

pJucs

el

?eJEeJc

lrum

rue ep uJ

tr4eunxorde 0g

nc elndecul 'alouotjout.tolut

aygolouqat ep esnp€

elrJpqtuqcs 'r8e4ur

rrunl

IeJlle ep ecrlsrJolceJec

'ec1Eo1ouqe1

rrinlole

eprde.r

eueoJ

eydtue 16

le8nppe ne-s

6g6I

pdnp erugurou

uI

elnderug

elurcos

ecurouoce rS

,ecr1l1od

elrJpquqcs BT

egpolouqog.9.1

rusfYcv

NI Y.LrSnsu

fl-rs(Iol{i ua

(5)

o

alt[ minicompanie care a reugit sd atragd o finan{are importanta este Mercora

Inc.

-5

milioane de dolari de la Norwest venture Partners. compania a rcalizat ]urt

i

computerele utilizatorilor

in

adev[rate

Iu: melodiile sunt transmise prin Internet'

fi

ascultate pe misurd ce sunt descircate)'

6 noua tendinfi din lumea IT' Banii incep

s6 circule c6tre companiile nou-apErute, care vin cu idei promilitoare 9i i$i propun

sa aiunga u.m[torul iBay, Goole sau Yahoo. Cu alte cuvinte, spun specialigtii, epoca

de

inorilie

din istoria Iniernetului este departe de a se fi incheiat, iar investitorii sunt

in ciutare de proiecte inteligente in care s5-Ei plaseze banii'

(Ziarul Washington P o st)

' ,r {

ro'

feritor la

cum trebuie ac{ionat intr-o

situafie sau cum se rezolv6 o problemd

din viala

de

zi cu zi

este

un fel

de

,Jcnow-how" carepoate fi competitiv, efi-

cient sau nu. Fdr6 un ,,know-how" potri-

whwlogiilor informa-

ti wn urmdi propria

:eye de oiunde.

nla la releaua virtuald

actiilor, face posibild

risrici

ale produselor

firmelor,

clienfilor,

: comunicdrii, adund

i. Este o oportunitate

lbleme noi, create zi

pu5i totodati in fala

si

soluliile cele mai

nt se gandimpozitiv

cd.

intr-o

societate

ste

idei, inteligen{a

spetr sunt

cazaliin

rirruale de astdzi.,,

otel.com

-

un joc

Site-ul a primit o

iun

grup de firme

acegti bani pentru

:e pare a

fi

pornit

I cifre in dolari.

vit,

f6rd atitudini mentale

competitive,

T"hnologiile se sch'mba mat u;or"

resnrsele qi gansele noaste

,.

pot

,itipi'

ce facem cu mentalitdlile?

Indivizii

care ader6 la o mentalitate de tip ,,paternalist" 9i a$teapta ca deciziile

referitoare la ei s6 fie luate de al{ii, ,,de sus", de regu16, nu iqi asum[ riscuri, nu fac

investifii de dezvoltare 9i agteapt[

in

mod pasiv sd

fie

indrumafi' Pe de alt6 parte'

aceia care aparfin unui tip'opus, de

mefialitate

centratd

pe

ideea descoperirii Si

valorificdrii

oportunitdyiior Lu aiutorul

propriilor

energii

;i

capacitdli, sunt mai

dispuii la iniliative personale 9i afaceri pe cont propriu'

Descoperd cdrui tip de mentalitate

ti aparlii!

Cu care dintre afirmaliile urmitoare eEti / nu eEti de acord?

" Mai bine un salariu mic dar sigur dec6t un venit mare dar nesigur.

mici.

6Decits[gregescEisdriscintr-oafacere,maibinestaupebanii

6qtia

amii0!i,

cel pu{in am un post sigur qi

fdr[

bdtaie de cap'

Tehnologiile se schimbd mai uSot

DA/NU DA/NU DA/NU DA/NU DA/NU

5

-

(6)

uiuatedutoc !

eleilJolne mc

pdser ote.qe

ap ecuol[rur e

-

xe ap

aceolfnu -

;ounceJ'esms - n-uued

slseecv

Eru eu sJec

aIEICep

rl

elsa un

efetn

uodYu NI

Slriods[(I'€

'alouec Eele;Sg

easeldep

grauec es

rS

il{eluatu?

aJtsquryIcs

Inlxaluoc Ee

gfel eP

msar

uI

nfredxg

ru I

D%aq)s

lord luoc

-,la

ed

lefe8ue 4uI

-

,:e

$'r-ulpnrlrde'luelsl

-

lg8ard 'tce3 9s ttlS

- ec

($qo

rerl qs

ec

Elap el

rdetPour - ac)

o ,uo

'Pier,r

I38J u[

Es

iurr naued luegodrul

ep ,A

uelsrs PPdord -

(rudord elesmseS)

d aiueledruoc'1|9ry3C

zlcep

enl e o

elieqls

eP

[auo Pueqcs

Pl€I o

9

'pluduese

49

,,r'ze

rrunfl

ep

Eelerrlser nJ Inr^]sluoJ

?pL\

ul a)8J ruo,^r

psul gedocsep ec

orocq

o

pJec .rrynl

ur? erald elJolplgc ur rrJB rsoloJ 'suuq ? n-uued

ruauego

eu pdnq ru,-eu.,ec

lnrg

.,,1nle8eq eq

,,Iqc

uI .eulq pdurq eJ?c u1 urylnpc'ruecug I-ru gs

1eur

tuecq

uralnd gs

ac ?eec

.uqop

oc

eeec .rugcgrJe^ eu ?s ,,1nre8eq" urgnru^eorne lsuuo{ urp peec 'ur4$ 9c ueec eu oc 'ace1d

eulq Ps

Pc o

eeem

Ju sns rJ

ap eleldurexa rew

BI ?rmlJrroJ reurue ,(lrices.relur

rS

pce(l

eu urpmEeur eJeu?c gluuoriuanco tm tuncard um:p no) \m$ncrn un$g.loqoc

'

'

'r?{rqo*I

lue8e

ppm8rsu sp nus

1ua6e rmq un ... rEurauoc ,-p,

e,ni.-B

rs

lr"nin

... neg eluod re eleod ru rue^ep eelnd le^Jasqo pc urp BsurJ o-4uu lrrBrcJeruoo llse€l nc lec

elqnpc?

UJ luer,, eJus

'cgopro

peuorfuleJ qse nc ferpqron rrusrrrso

"'

nesr'uo

il:i#ui#Jffffi;:ffi?il::Hl"T;

d

esalu

oJ

nes .rfunu 1|g

el g{rgd ,{gynpseg ,uolpqrps

ap uase4od

q

ep 'alueurruole esJelrp .oezuteflto

g.

,rn1d iig pc elnoa

*r\l ..

'

^

xolcop nus:ose;ord,gugepq

.(q_c1znu

gods ep) nes

gepel

!o,d

!sri11od

,j ,r^ .,,.** dl p*

rngrsop rlselurure pc ug alryIdoc

p

ellreJlp lucnf Imlor

"'

pug, .rg

p;; q

ru ec Lgrnsund;p; gs BorA eo 1ceJ

sr'r

gdnp ec I,eppp el re^

uuru,,l

pugc rermls er 'eluoc$

ill

uqe4ul

I.r*

ec" B^errc r? ps ol 'e1eod'rs 4selrnuu IJ,J a1

ps pJpd ,gluropuI ,r_a1 lrpug8 r$ .e1uod .n1 ep retu ollnru uo urnsu gugd ul ec rp ueJA

.'1., i'l , r':i,'l- t

"'

:." '', \:'

-:

,9

. '

,-.ijl , -

_ .-.

: , 1,, . .rl,

...,

'Pnel

ul unq

EBuI

Jolln

tm-gul

eoJepercr,ru

lugruor rolruefplec ereJuoc

ps rnrnrpau uenipptmqug ep 'r.resu3re poJ?r,upruJ ecuro rS 1elfu'o4q 1s .elercos

're{duoc

oJBc er1uJ eeoc ee :urguo{ueu ealndrB

gluuorfnlrlsur rS

eJuzruuEroor

.gncs

ed

Jolrrer/ues

rolesnpord r$

rrfp4rn4rledruoc

e4ulp eficerJ

$urs

uon

el uclJouoq

unrsoc rS

re-ryc e1u

gro[eul oregruqcs

np

O

ef I

r00Z alr?nuul Brrrgruog eA BJepe ul 'puuedomg seunrun

aalt:lads_raup ,u"y

el€zlrcue eleuo{ednco

elusLJ?A

lo

lg o ul

Pduro,l

-

$rutqez'p

-

nf,o

D

)

(7)

Iatd o schemd orientativa conlinand repere care te pot ajuta atunci ctnd te afli

in

situafia de a lua o decizie referitoare la carier['

Contextul economic, Piafa muncii,

ce se cere, in ce loc ai cAt se ofer6

Informafii ; internet, media,

familie, cunoqtinfe

Catit5ti, comPetenle Personale

e este vTea

generali

- motivafii (ce te determini,

ce vrei sE oblii)

- ce gtii

si

faci, Pregitirea

- talent, aptitudini,

abilit{i

-

dizabilitili

Informafii obfinute din ProPrie

experienf6 (ai lucrat in vacan{i etc')

n rn

at

Dr

Variante ocupafionale

analizate

Opfiune (Decizie ocupafional6)

Cflnd postul gi-a ePuizat

partea de provocare gi nu

mai pot face un Pas inainte

in carierd, cei ambiliogi

cauti alt loc de muncd

Schimbarea

-

9i ciclul

de mai sus

se reia

m simti fiecare dinhe

trselor ;i

serviciilor

are institufionali

gi

fre

care menfionflm:

6iei,

ceea ce arputea

in Fre.

L

E

acum la ce ai vrea

minlsgli gi, poate, te

sva ,,ce ai sd te faci

rcar diferite

roluri

...

au doctor.

re, de la peheeeri de

ese festive; astfel ai

ii

sau bucitarul per-

oric, egti vorbdref ..,

la$onezi cu oarnenii

nobiliar.

urcuSuri, cobor,iguri

aceea cd e bine sd

L

ceea ce ne plaee,

-l

facem, c5utim sE

losi harta. Pentru a

i azi" este esenfiald.

ai -

angajat intr-o anumiti activitate;

bi -

ne cont propriu, antreprenor

i

-un domeniu de activitate

Schema ttr 1- Auloevaluarea in corelalie cu prospectarea cont*tului

ecanomic

-

bazd a deciziilor ptofesionale

gi

carieri

se deplaseaz[

in

favoarea celor

igi aleg cariera.

3.

DISPONIBILITA'EI Dfl REORIENTARE PRGFE'SIONAI'A

iN NAPONT

CU DTN

Aft{ICA MEDIULU

tr E C O}{OMTC O-SO C"IAT"

via{aesteunlunggirdealegeri.Dinceeaceneestedatsdalegeminvia{['

deciziile care ne marcheaza cariera ocupalionala sunt printre cele mai

dificile'

Aceasta pentru

c[

profesiile, ocupaliile reprezint5:

- stuse, recunoscut^e social, prin care oamenii igi pot ciqtiga existenta;

- mijloace de

"*frimrr"

a propriei identitfii, de dezvoltare 9i implinire personald;

-

-i3lou".

de aiirmare social6; prin modul

in

care ne facem munca ne putem

arragerespect, prestigiu social; putem beneficia astfel de singurul

tip

de

autoritate care nu ar trebui

s[ fie

contestati de nimeni qi care este datd de

competenla Ei succesul in activitatea

noasffb'

7

Referências

Documentos relacionados

Titlul este foarte sugestiv, pentru că în această piesă sunt prezenți doar oameni de rând, și se arată cum aceștia pot devenit eroi prin sacrifiile pe care le fac pentru alții..