Editura Paralela 45

Redactare: Maria Fnrimi Tehnoredactarq Mihail \4ad Pregitire de tipar: Marius Badea Design copertl Laureniu Midvichi

Dcccrtcrer €lP r Btbltotccii N4ion.lc . Romadi.i TOM$.A, TERBAN

Ningc h lernate Poliana: por.e*iri / _$erban Tomta. - Pitetti :

Patalela 45,2020 lsBN 97 a-97 3 - 47 -31 53 - 4 a21.135.1

Coplright @ Editura Paralela. 45,2020

Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar r:onfnunn este protejat de legisla$a pdvird drcph de proprietate intelectuah.

r,vww. edituraparal€la4s.ro

ftwh

WPoliann

Serban ^Tomsa

Povestiri

Editura Paralela 45

Cuprins

Jim ^cel

indrigostit

^de albastru

/

⁹

Ninge la Iasnaia Poliana

/

¹¹

CAnd Dumnezeu a cerut

pufini

^apd

/

¹³

Noiembrie, iepuri mecanici

/

¹⁷

Insula (un exerciliu cinematografic)

/

25 Nu existi gari penffu artigti

/

³¹

Neologismele

lui

Gondolienl

/

35

Fxr deh

oraq

/

43 O

vizitdla

7925

/

47

Arentnr.4/59

Vizitatorul nocturn

/

63 Rogu gi albastru

/

67 Baia de mullime

/

71

Anbulzn,ta

/

⁷⁵

Atitudine de

implrut /

79 Fereastra

/

83 Strada morgilor

/

91

Un inger lovit pe trecerea de pietoni

/

95

Moartea ^este un domn care m5. vizite azd, spre diminezTd,

/

97

Pentru Teodor Dund. _Si Cosmin Perfa,

c

_?rietenie

Lui

George Udroiu, cu lrietenie

Jim ^cel indrigostit de albastru

Jim ^se indr[gosti

fulgerltor

de albastru

intr-o

primXvari, cdnd

i

^se

umflari

amigdalele gi

trebui si-gi

dea

in

get cu albastru de metil.

Vizind

rezukatul tratamentului, igi vopsi

pirul

gi mustafa in albastru, igi trase un costum albastru gi i9i

cumplri

melon albas-

tru. Gisi intr-un

magazin chiloEi _9i pantofi albagtri, care se asor-

tari

la gardul nou construit, vopsit

in

albastru.

in

curte ^avea un vigin pipernicit, pe care Jim

il

{Xcu repede albastru, cu

un

spray cumpirat la col1 de

stradi. in

doi ani igi

albistri

solia cu argint coloidal _9i incepu

si aibi

impresia

ci

este

urmirit

pe stradi de doi

blrbali

in uniforme ^s,i cu ;epci ^albastre.

lnft-o

seari, ci.nd traversa strada la ^semafor, Jim fu

lovit

de o magini albastri.

in

ultimele clipe de viaqi igi

indrepti

privirea

in

sus _9i

vizu

o

luni

verde,

risirind

pe un cer roz.

Ninge la Iasnaia Poliana

Este

z

prdd cu soare. Acoperigurile sclipesc, streginile siroiesc, oamenii calci intr-un fel de

piftie

alburie, care se risipegte in

jur

gi

ii

stropegte pe

ffecitori.

- ^Bitrine,

^ofteazd

^{Ldgi, privind}

^pe fereastri,

nimic

nu

mi

deprimi

mai mult decdt peisajul Ista. Auzi tu,

iarni

cu soare!

...._ Ehe, ia lasnaia Poliana

nt

vezi aga

cey\

spune un student, speciaiist

in

literatura

rusi. Chiar daci

iese uneori

pulin

soare, zipada nu se topette gi nu e ca fleogciiala de aici. Cred

ci

acum la Iasnaia Poliana ninge ca-n basme.

-

^{De ce nu putem}

^{si fim}

^{si noi acoio,}

^bitrine?

^intreabi

^Luigi

inciudat.

Ies la

spilitor.

Din ugi il

vld

pe Miodrag, sirbul care e de servi- ciu azi la poarti, gi-mi pare abltut. _$tiu cI e cardiac _ai

mi

duc la el.

- ^{Ti-" riu, bitrine? il}

^intreb.

^Iar

te doare inima? Pot

si

^fac

ceva pentru tine?

- ^A,

^{acum nu}

^mi

^{doare nimic,}

^bltrine.

^{Md gindeam gi eu, ca}

prostul, cum ninge ^1a Iasnaia Poliana.

La intoarcere, dau peste

Emil.

- Bitrine, imi

spune

Emil,

am

biut

o

vodci ardeiati

cu Serghei gi mi-a povestit rusul cum ninge la Iasnaia Poliana! E o nebunie, bitrane, cet de frumos poate si viscoleasci acolo!

L7

Md imbrac si

ies cdtre

stalia

de troleibuz

din fala

Operei.

Locuiesc la parterul cdminului studenfesc Kogilniceanu,

lingi

Facultatea de Drept. Pe alee

mi

ciocnesc, neatent, de

Ionici

Banu, un coleg mai mare.

-

^{Ce faci, bi?}

^mi

^{intreabi el} mirat. Unde te duci aga chitit?

- ^La

Iasnaia Po...

Mn

duc

pini

^1a facultate

si-mi

iau noul orar.

Ci

^s-a schimbat ^s,i...

Umezeala e deranjanti. Pltrunde, prin pantofi, pdndla glezne.

Soarele gi se

viri. in

creier.

in

stafie

vid o tenlt bruneti,

cu un

plr

lung,

intrindu-i in

ochi. i9i mijegte ochii, ca gi mine, pentru a putea suporta violenga

luminii. imi

zimbegte incurajator.

-

^E

^o

ziurezld", zic eu. Dar la Iasnaia Poliana ninge frumos.

Expresia fetei se schimbd brusc.

-

^{Poftim? intreabi ea.}

-

^{Zicezm cd la} Iasnaia Poliana ninge foarte frumos. Acolo iarnh,l

Necunoscuta se

precipiti citre

autobuzul care a sosit. A1 meu

inci

nu venise. De pe scara autobuzului

imi

mai arunci o

ultimi

privire,

ingrijorati.

CandDumnezeu acerut pufini api

In

ginutul

din

care

dispiruseri ulmii

si turturelele, verile erau prea ci.lduroase,

iar

iernile prea geroase.

Printre salcimi,

_duzi, libelule _9i

ulii

pnsdrari, potecile se strecurau lenese,

citre

nicd.ieri.

intr-o

zi, un om negricios a prins un uliu maiestuos si l-a legat cu o sfoari. groasi de tulpina unui soc, crescut langi bucdtirie.

-

ⁱ¹

^gtr

^aici

^pini

moare de foame 9i de sete, 9i pe

urml

i1

impLiez, rinjise omuletul.

Dar uliul

se linea pe picioare 9i

dupi

patru

siptimini. Cind piticul

cel negru se apropia, pasirea

i9i

zburlea

aripile, pregi-

tindu-se s5. se apere.

intr-o

dupd-amiazi de

vari, birbatul fginos

9i-a pierdut ribd area., a.l.ua,t toporul de pe un butuc si a

tiiat uliul

in

buciti,

incepind cu picioarele.

Biiatul

vizuse cum vietatea tipa de durere si se zvircolea in agonie.

A

fugit in cimitir, printre stAn- jeneii violeti _9i crinii cu parfumuri grele, inecicioase, unde a incer- cat

si

citeascd.

din

Cire;arii. Dar n-a reusit.

Vecinul din fala casei, rogu si

buhiit,

dormea pind ti.rziu si sfo- rd.ia de se scuturau merele

din

cei doi pomi afla1i la

poarti

gi se speriau oamenii care treceau pe poteca de

lingl

gard.

- ^Cit

^{e ceasul?}

^il

intreba el pe

biiat,

^ies,ind

din

bojdeucl _9i

intinzindu-9i

^oasele.

-

^Stai

^{si mi uit,}

^rispundea

^piciul

⁹ⁱ

^{intra si}

^{se uite la ceas,}

degi gtia

ci

grisanul se treze;te mereu la

on

zece.

Dupd aceea, rogcovanul il intreba pe copil

cit

^face noui

inmu$t

cu $apte. Omului

i

^se _Pirea

ci

asta este cea mai grea Problemi

din

lume.

Limurit

^gi somnoros, se intorcea !a patul siu _9i se culca

din

nou.

in

spatele bojdeucii

in

care

stite,

pugtiul, locuia un

bitrin

care avea fel de fe1 de sfirleze, lanterne ;i jocuri ^de cuburi. Mo9u1

indrigea

tigvele pe care le cultiva

prin toati

curtea _9i

iepurii

pe care

ii

prindea _9i

ii impiia. intro zi

^a trecut pe drum,

cllcind

cu picioarele goale

prin

pulberea

fierbinte

a goselei, ce1 mai

bitrin

dintre

toli bitrdnii

^{pe care}

ⁱⁱ

vizuse copilul' Avea un bdg in care se

sprijinea gi gchiopita

vizibil.

S-a oprit

in

drum, a oftat, s,i-a trecut mdna-i tremur5toare prin barba

albi

_9i

neingrijiti

_9i

ia

^zis

vidu-

voiului iubitor de tigve ^{s,i de} sfirleze:

- ^Di-mi

^{9i mie ...} ei!iLrL... sd, fumez... 61d..

nilic| apll

-

Ia ascultil Nu fl-e ^{rugine sn-1i bali} joc de mine? s-a mdniat colecgionarul ^de iepuri

impiiali.

Apa ^se bea, nu se fumeazilt

M ^iei

de prost? Du-te gi... fimeazd

tpLin alti

parte!

- ^Ai

dreptate, s-a scirpinat necunoscutul

in

^{cap, trebuia}

si fiu

mai atent. Da4

veit

dumneata, eu sunt Dumnezeu ^{s,i am} voie

si

mai gresesc.

$i

^{a pornit incetigor mai departe, printre pietrele} drumului, gontdc, gontdc.

Dupi

citeva secunde de

uluiali, stlpinul juclriilor

s-a

ingilbenit

la faie gi a

fugit in

casd,

dupi api.

Cdnd s-a intors,

strlinul

dispiruse

fhri urmi.

Pe drum nu se mai vedea decit praful u9or,

stirnit

^{de pagii sdi.}

Vecinul ^a inceput

si

tremure'

t

^{cLzut \a pat s,i a fhcut}

^{febri. A}

zdcvt ^cateva z\le. DupL ce gi-a revenit

nt

^intdrzlat

^{si puni,}

^pe

14

pitupl

^de lemn de la poarta sa, o oall de

pimint plinl

cu api, care avea

si-l

aqtepte in fiecare zi pe Dumnezeu.

Apa se infterbinta vara gi inghega iarna, cdnd sptrrgea vasul

in

care era pusi.

I

Noiembrie, iepuri mecanici

Cind

^se trezi, soarele era aruncat departe, ^{pe cer.} Se foi pulin

in

pat _9i incerci

si

alipeascl din nou.

Aerul

rece,

din

camera

inalti, nezugrivitl

de mul$ ani,

il

pitrundea

pini

^1a piele _9i

il

infiora.

Ar

mai

{i

dormit, dar

il

treziseri gipetele

piunilor

flLm?,nzi gi cante- cele triumfale ale cocos,ilor. Se auzeau gi u9i1e bubuind infundat,

ca nigte

tunuri

indepirtate, semn

ci

profesorul Catalan venise

si

hrineascl pdsirile.

Tiase plapuma pe cap, dorindu-si

si

alunece din nou

in

somn.

Frigul

de noiembrie i1 cuprindea

insi, ribditor,

din toate

pi4ile,

iar pielea pdrea ctr

i

se

ririse

asemenea invelitoarei vechi, numai

vii,

dealuri s,i cocoloage

tari. Dar

lumina reverberind

in

zdpa.dz de

afari

nu

il

deranja.

De cind

^se gtia, iubea iarna, cu viscole _9i z\pezi de

frigci linutI ⁱⁿ

^frigider.

Cind

incepea

si

ning5, simlea

ci

^s-a intors cu adevlrat acasi,

c[ triiette

intr-o ficliune s,i o mare bucurie

il

agteaptl undeva, intr-o casi acoperiti ^cu nimegi _9i

incil- ziti

cu resturi vegetale. Elev de liceu

fiind,

apucase s[-9i petreaci weo doui vacanqe la bunicul siu, care construise _9i conacul in care locuia acum Casoss.

Bitrinul

era mogier de

modi

veche _{9i fbcea} cu nepotul lungi

plimbiri

pe intinsul siu domeniu. Lua de fiecare

dati

pugca nu pentru a

vina,

ci pentru a-i speria pe braconieri.

17