V/ARIS DIRIE
gi Cathleen Miller
Floarea
de$ertului
Cdldtori a extr aor dinard a unei nomade din degert
Traducere din limba englez[
de Mihai-Dan Pavelescu
IttlEIEoR rnl
pususHruc E
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
t2.
13.
14.
15.
CTJPRINS
Liber[ in
sfArgit 119Modelul
... 133Medicii
... 154 Dilemapagaportului ....,...
... 165Lumea
modei ....184
lnapoi ln Somalia
..., 198WARIS DIRIE 9i Cathleen Miller
76.
NewYork
...21777.
Ambasadoarea... ...232
18. Gflnduri
despre cas[... ...242
Mulgumiri
...247PENTRU MAMA
Am inv[gat ci atunci cdnd cilltoregti pe drumul
vieqii, strflbitAndfurtuni
biciuitoare, bucurAndu-te de razele soarelui,infruntAnd
uragane, supraviequirea estedeterminat[ doar
deputerea voinqei personale. De aceea, dedic aceasti carte femeii care mi-a dat viaqi qi a cirei fo4X este de neclintit: mama mea, Fattuma Ahmed Aden.
in
ciudagreut[filor
inimaginabile cu care s-a confruntat, eaIe-a demonstrat copiilor ei dovada credinqei. $i-a impirgit
in
mod egal devotamentul intre cei doisprezece copii (in sine, o realizare uimitoare) gi a dovedit o ingelepciune care i-arfi
ru;inat gi pe cei mai mari inv[qaqi ai lumii.Sacrificiile i-au fost numeroase; pldngerile, putine. Iar in tot acel timp, noi, copiii ei, am gtiut c[ ne d[ruia tot ce avea,
oricit
de puqin ar fi fost-
fHrX reqineri. Ea a cunoscut nu o dat[ durerea sfigietoare a pierderiiunui
prunc, totugi gi-aplstrat
puterea gi cura;'ul de acontinua
si
lupte pentru ceilalqi copii. Generozitatea sufletului eieste legendari, alXturi de frumuseqea interioar[ 9i exterioar5.
Mam[, te iubesc, te respect gi te plstrez cu duioqie
in
suflet, gi-i mulpmesc AtotputerniculuiAllah ci mi
te-adlruit. M[
rog cerului s[-gi onorez mogtenirea, crescAndu-mifiulla
fel cum tu !i-ai crescut, neobosit[, copiii.Ah, eqti o fustanel[ pe care un fante tAn5r a pornit s-o aleagd
Ah, egti ca un covor scump pentru care s-au pl5tit atAtea
mii
Voi g[si oare pe cineva ca tine-
care mi te-aiivit
numai o dat6?O umbrel5 se rupe; tu ai puterea nervurilor din fier;
Ah, tu egti ca aurul de Nairobi, modelat cu mdiestrie, Tu egti soarele
rlslrit,
gi primele raze ale zorilor,Voi g[si oare pe cineva ca tine, care mi te-ai
ivit
numai o dat[?-
Poem tradigional somalezI I
ffi
",
'*NOTA AUTOAREI
Floatea de1ertului este povestea
adevlrati
a viegiilui
Waris- Dirie
gi toate evenimentele prezentate sunt autentice, bazate peamintirile ei. Degi toate personajele zugrlvite
in
carte sunt reale, majoritateasunt trecute cu
pseudonime,pentru a le
proteja intimitatea.FUGA
M-,
trezit un sunet slab gi, cAnd am deschis ochii, am zdrit botul unui leu. Perfect treazi gi incremenit[, aml[rgit
ochiimult
- foarte mult -,
deparci
aqfi vrut si pot
cuprindecu totul
animalul dinaintea mea.
Am
incercatsi
mXridic, insl
nu mAn- casem de cAteva zile, agacI
picioarele sldbite mi-au tremurat gis-au
lndoit
sub mine. M-ampribugit
si m-am rezematiar[gi
cu spinarea de copacul undemi
odihnisem,adlpostiti
de soarele degertului african, care devine atat de nemilos la amiazl. Mi-am llsat incetigor capul pe spate, am inchis ochii qi am simqit scoa4a aspri a arborelui aplsAndu-m[ pe ceafr. Leul era atat de aproape, lncAtli
puteam simgi mirosul fetidin
aerul incins. M-am adresatlui
Allah: ,,Mi-a venit sfArgitul, Doamne.Ia-m[
acum, te rog!"Lunga mea
c[IItorie prin
degert ajunsese la sfArgit. Nu aveamnicio proteclie
ginicio arm[. Nici
putereas[ fug. Chiar
giin
circumstanlele cele mai bune, qtiam
c[
n-aqfi putut
scflpa suin-du-m[ in
copac, deoarece, ca toate felinele,leii
se catdr[ excelent cu ghearele lor puternice. PAni ag fi ajuns la jum[tateatrunchiului
-
TROSC!-,
olovitur[
delabI
gi s-arfi
zis cu mine.FirI
team[, am redeschis ochii gi i-am spus leului: ,,Vino gi ia-m[. Sunt pregdtitX Pentru tine."Era un mascul frumos, cu coamX aurie gi coad[
lung[
pe care o gfichiuiaintr-o
parte gicealalt[,
casi
alunge muqtele. Avea cinci-gase ani, eratAnir
Ei sdnitos. $tiamci
m-arfi
putut zdrobi peloc; el
era regele.Toati
viaqa v5zusemcum
labeie acelea doborau antilope gi zebre, mai grele decAt mine cu peste osutl
de kilograme.
Leul m-a
privit
gi a clipit lent din ochiilui
de culoarea mierii.Ochii mei c[prui l-au fixat
nemigcaqi.El
gi-aferit
privirea.10 tt/ARIS DIRIE ri Cathleen Miller
,,Haide.
Ia-mi
acum." S-auitat din
nou la mine, apoi qi-aferit iarigi
privirea. $i-a umezit botul cu limba qi s-a aqezat pe labele din spate.Dup[
aceea s-a sculat gi a umblat inainte gi inapoiprin fala
mea, senzual, elegant.in
celedin urm5,
s-aintors
gi s-aindep[rtat, hotir6nd
fhrX doar qi poatec[
aveam atat de pufine carne pe oase, inc0t nu merita sXm[
m5nAnce. A mers prin degert, pAni ce blana ar[miei
s-a pierdut pe fundalul nisipului.CAnd am infeles c[ nu
mi
va ucide, n-am suspinat de ugurare, intrucAt nu-mi fusesefric[.
Fusesempreg[titi
s[ mor. Dar, in modv[dit,
Dumnezeu, care-mi fusese intotdeauna prietenul cel mai apropiat, pldnuise altceva, avea un motiv pentru a md flne in viaq5.,,Care-i scopul t[u? Du-m[ acolo, aratfl-mi calea", l-am rugat eu.
Apoi m-am strdduit s5
mi
ridic in picioare.C[I[toria
aceasta de cogmar a inceput pentrucI
fugisem de tat5l meu. Aveam treisprezece ani gitrliam
cu familia mea nomad[in degertul somalez, cAnd tata anuntase
ci-mi
aranjase m[ritigul cuun b[trin. $tiind ci
trebuiasi
acqionez rapid,pentru cI
altfetviitorul
soq ar fi sosit pe nea$teptate ca s[m[
ia cu el, i-ammirtu-
risit.mamei
ci
voiam sI fug. Intentionam si-mi g[sesc mituqa, sora mamei, care locuiain
Mogadishu, capitala Somaliei. Bineinteles,nu
fusesemniciodat[ in
Mogadishu-
de fapt,nu
c[lcasemin
niciun
orag. $inici
nu-mi intAlnisemvreodatl
mltuga. Cu opti- mismul caracteristicunui
copil, credeamins[ c[ lucrurile
se vor rezolva, cumva, ca prin farmec.In timp ce tata gi restul familiei d,ormeau, mama m-a trezit gi
mi-a spus:
-
Pleac5 acum.Am
privit in jur,
ca sI iau ceva, orice, dar n-am vEzut nimic, niciosticll
cu ap[,niciun
borcan cu lapte,niciun
co$ cu hran5.De aceea, descu115, gi purtAnd doar o qesiturl in
jurul
corpului, am fugit in noaptea neagrl a deqertului.Nu gtiam direcqia spre Mogadishu, aga cd m-am mulgumit sI alerg. La inceput, nu foarte repede, fiindc[ nu puteam si
vid;
m-amFLoAREA DE$ERTULUT
lmpiedicat ln repetate rAnduri de
r[dicini
qi pind laurml
am decis e[mI
agez pe nisip,fiindci
gerpii sunt la tot pasul in Africa, iar pemine mI
ingrozeau.imi
imaginamcI
fiecarer[ddcin[
pe care cllcam era spinarea unei cobre veninoase. M-am agezat gi amprivit
cum ie lumina treptat cerul. Chiar inainte ca soarele s[ se fi
ivit
pecer
- wtuuml-,
am gAgnit ca o gazel[. Am alergat, am alergat qi iarBm alergat multe ore.
PAnd Ia amiazd, pdtrunsesem adAnc in degertul de nisip rogu gi
ln
propriile mele gdnduri. ,,Unde naibami
duc?" m-am intrebat.Nu
gtiamnici mlcar in
cedireclie m[
indreptam. Peisajul setntindea identic la nesfArgit, o mare de nisip
intrerupti
doar pe ici, pe colo de cdte un arbore spinos acacia; privirea mea putea stribate kilometri intregi. Flimflnd[, insetatX gi obositd, am incetinit treptat9i am inceput s[ merg. UmblAnd, amefit5 qi neinteresatd de cele din
jur, mI
gAndeam: undem[ va
duce noua mea viagS? Ce se va lntAmplaln
continuare?Pe cAnd reflectam la aceste intrebiri, mi s-a p[rut
ci
audun glas:- v/-A-R-r-s... w-A-R-r-s...
M[
strigatatll
meu! M-amrotit
$i amprivit in jur,
dar n-amvlzut
pe nimeni. Mi-am spusc[
poateimi
imaginam.- W-A-R-I-S... W-A-R-I-S...
ar[sunat
glasulimprejuruI
meu.Tonul era rugXtor, totugi m-a speriat. Dacd m-ar
fi
prins, tata m-arfi
adus cu siguranq[ inapoi gi m-arfi silit
s[m[
c[sdtoresc cu b6rbatul acela, gi-n plus, mi-ar fi tras qi o chelfrneali. Nu fusese orimpl[
n[Iucire; era intr-adev[r tata gi se apropia. Am inceput din nou s[ alerg pe cAt de repede puteam. Tatami
ajunsese din urm5., degi avusesem un avans de cAteva ore. Aga cum am inqeles ulterior, venise dupi urmele pe care le l[sasemin
nisip.Tata era prea
bitrdn
ca s[ mdprindl -
aga crezusem-, fiindci tu
eramtfln5r[
qi iute.in
gAndirea mea decopil[,
eI era un mo$.Acum
imi
amintesc rAzflnd c5, pe atunci, tatainc[
nu impliniseprtruzeci de ani. Toli eram intr-o form5 fizicd incredibil[,
daoarece alergam peste
tot; nu
aveam automobile ginu
existanicio forml de transport public. Iar eu
eram mereurapidi,
ll
ll
MODELUL
Irr rir"
urmltoare, Ha1wu gi cu mine am plecat s[ inspect[m ioullui
Malcolm Fairchild. Habar n-aveam la ce sI m-a$tept, , cAnd am deschis uga, am nimerit inalti
lume. Peste tot aternaugi panouri publicitare enorme, pe care erau fotografii de superbe.
- Ah..., affi murmurat
gim-am rlsucit
dejur
imprejur, indu-le feqele elegante.in
clipa aceea am $tiut,tot
aga cum Stiusem cAndil
auzisem unchiul Mohammed spunAndu-imltugii
Sahruin
Mogadishu avea nevoie de ofati
pe care s-o ia la Londra-
asta esre! Asta-i ia mea, asta-i lumeacireia ii
apargin, asta-i ceea ce doresc fac.Malcolm a ap[rut gi ne-a salutat; ne-a spus sb
lu[m
loc Ai ne-a cu ceai. Dup[ ce s-a a$ezat, i-a spuslui
Halwu:-
Vreausi gtii c[ nu
dorescnimic
altceva decAt s-o foto-. A ar[tat spre mine. Am
urm[rit
fetila asta de peste doi ani n-am intAmpinatniciodat[
asemenea greutdli Pentru o simpl[M-am holbat la el, cu gura deschis[.
-
Asta-i tot? Atat- wei
doarsi m[
fotografiezi, ca pe ele?Am fluturat din brag spre postere.
-
Da, a incuviingat el apEsat din cap. Te rogs[ m[
crezi cdi
tot.A
trasat cutiigul
palmei olinie
de sus in josin
dreptul Iui sdu. Vreau doar jum[tatea asta din fap ta-
s-a rlsucit spre-,
fiindcd are un profil minunat.Am
rflmaslocului,
spunAndu-mi: ,,Cflttimp irosit!" El mI
ise doi ani gi avusese nevoie de numai
doui
secunde pentru spune cd dorea s[m[
fotografreze.-
Bine, am zis, numi
deranjeaz[ sH fac asta. Bruscinsl
am bdnuitoare, amintindu-mi de unele experienqe din trecutul134 WARIS DIRIE 9i Cathleen Miller
meu cAnd rlmisesem singuri cu bflrbagi. Dar trebuie s[ fie prezentl gi ea! Am pus mAna pe braEul
lui
Halwu, care a aprobat din cap.Ea trebuie si fie prezent[ cAnd fotografrezi.
Malcolm m-a
privit
mirat.-
Da,in regul[.
Poatesi vin[
giea...
Eram deja atAt desurescitati, incAt abia daci mai puteam sta pe scaun. Veniqi aici poimAine Ia ora zece qi te va farda cineva.
N"-u*
lntors la studioul.lui dup[ dou[ zile. Machieuza m-a a$ezat pe un scaun gi s-a apucat de treaba, cu tampoane, pensule, buregi, creme,farduri
gi pudre, apis6ndu-m[ cu degetele gi trtr- gAndu-mi pielea. Habar n-aveam ce fXcea, dar am rH.mas tflcut[ giam
privit-o
efectuAnd manevrele aceleastranii cu
materialele acelea stranii. Halwu s-a lisat pe spate in scaunul ei gi a surAs iarg, Din cAnd in cAnd o priveam qi ridicam din umeri saumI
strAmbam,-
Stai cuminte, poruncea machieuza.Dupi un timp,
s-a retrasun
pas, a pus o mAn[ln
gold, m-nprivit
satisftcutl gi a zis:-
Ia uitd-te acumin
oglind[!M-am ridicat qi m-am uitat; jumdtate din faqa mea era transfor-
mat[ -
aurie, ca o mltase delicat[,creatl din
machiaj. Cealalt!jumdtate era aceeaqi Waris dinainte.
-
Ooo! Iauiti-te
Ia mine! Dar de ce m-ai fXcut numai pc oparte? am intrebat-o alarmatd
-
Pentru c5. el vrea sX-qi fotografleze doar profilul.-
Aha...Machieuza m-a dus apoi
in
studio, unde MaIcoIm m-a agezetpe
un
taburetrotativ. M-am invArtit cu el,
studiind inc[pere1 intunecati giplini
cu obiecte pe care nu le cunoqteam, fiindctrlb
mai v5zusemniciodat[:
camera deluat
vederi, reflec rackurile de acumulatoare, cablurile ce atarnau pestetot
ca ni gerpi.M-a rotit
apoiin
faga camerei, pAnE am avut un unghi nou[zeci de grade fagl de obiectiv.-
A$a, Waris. Lipegte buzele gi priveqte drept inainte.sus. Aga... superb...
FLOAREA DE$ERTULUt r35
Am auzit apoi un clic, urmat de un pocnet puternic, care m-a fdcut si tresar. BliEurile s-au declangat gi luminile m-au orbit pentru o fracqiune de secund[. Cumva pocnetul
lor
m-afrcut
sdm[
simtalt[
persoan[;in
momentul acela m-am imaginat ca una dintre de cinema pe care le v[zusem la televizor, zAmbind spre cAnd iegeaudin limuzine Ia
premiere.Dup[
aceea, a luat o bucat[ de hArtie din camera de luat vederi gi s-aprivindu-gi ceasul.
-
Ce faci? l-am intrebat.Mi-a frcut apoi semn sI vin la
lumin[
gi a indeplrtat incetiqor ia de deasupra. Subochii
mei, o femeie a apdrut treptat, can
farmec, pe cligeul fotografic. CAnd mi-aintins
Polaroidul, dacl m-am recunoscut; fotografia prezenta partea dreaptd amele, dar nu aritam ca Waris camerista, ci ca Waris modelul.
transformaseri
intr-o
creaturd fermecitoare precum cele care in holul de Ia intrare al lui Malcolm Fairchild.Dup[
cAteva zile, Malcolm a developatfilmul
gi mi-aarltat
final. A pus diapozitivele intr-un proiector qi mi-auplicut
. L-am intrebat dacfl putea s[-mi fac[ gi mie cAteva, dar mi-a
cH era prea costisitor gi, din picate, nu-gi putea permite.
s[-mi ofere
insl
c6pii pe hArtie fotografic[.La dou[ luni dupi
ceimi
f,[cuse fotografia, Malcolm mi-a la YMCA.-
Nu gtiu dac[ te intereseazl modellingul, a zis el, dar niqtei vor sI te
cunoasci.O
agengie de modellingti-a
vdzut in portofoliul meu gi a spusci
ar trebui s[ le telefonezi.vrei, poli sH semnezi cu ei gi igi vor face rost de joburi.
-
Bine... dar trebuiesi
md duci tu acolo...fiindcI, gtii...
nut in
largul meusi
md duc singurS.Ai
wea sd m[-nsogegti gisi mI
prezinqi lor?Nu, imi pare r5.u, nu pot, dar iqi voi da adresa.
ales
cu multI griji
ginutape
care aveam s-oport
la mea intAlnire de la agenqia de modelling Crawford.136 UYARTS DIRIE 9i Cathleen M'lller
intrucfft
era varE gi foarte cald, amlmbr[cat o
rochie roqie cu decolteuin V
gi mAnecEscurt[.
Rochianu
eranici scurt[,
nicilungi,
ci exact pAn[ Ia mijlocul gambei gi urAt[ ca naiba.Am intrat in agentie, purtand rochia mea rogie ieftin5 gi tenigi albi, gAndindu-m[: ,,Asta e. Se-ntdmplI,
in
sfdrqit!"in
realitate, ar[tam jalnic. Dar, degimI
trecfiorii
de cAteori imi
amintesc deziua aceea, poate
c[
a fost mai bineci
nu mi-am dat seama cAt deriu
ar[tam, fiindc[ purtam totugi hainele mele cele mai bune. in tot cazul, nu aveam banisi-mi
cump[r ceva nou.CAnd am ajuns, receplionista m-a intrebat dac[ aveam foto- grafii gi i-am spus
ci
aveam una. M-a prezentat apoi unei femei de o frumuse[e clasici, elegantimbricat[,
pe nume Veronica. Ea m-a invitat in biroul ei gi mi-a fHcut semn simi
aqez vizavi de ea.-
Cdgi ani ai, Waris?-
Sunt tAn[r[! Acelea au fost primele cuvinte care mi-au venit in minte gi le-am spus dintr-o suflare. Vorbesc serios, sunttAnirl.
Ridurile astea
-
amaritat
spre ochi-
cu ele m-am nlscut.Ea mi-a zAmbit.
-
E-nregul[.
Veronica a inceput s5-mi scrie r[spunsurile, completAnd formulare. Unde locuiegti?-
Ah,locuiesc in Y.-
Poftim? s-a incruntat ea. Unde locuiegti?- in
YMCA.-
Lucrezi?-
Da.-
Cu ce te ocupi?'
-
Lucrez la McDonald's.-
Bine... $tii ce inseamnl modellingul?-
Da.-
Ce qtii despre eI-
gtii multe?-
Nu. $tiu cI weau s[ fac modelling.Am repetat aceast[
ultim[
fraz[ de cAteva ori, ca s[ fie clar.-
Bine.Ai
un portofoliu... fotografii?-
Nu.-
Familia ta este aici?-
Nu.fe\*
Waris intr-o geding[ foto in MaIi, Africa, 1994.
Waris gi mama ei, reunire in Galadi, Etiopia (graniga somalezl), i995.
Fotografre de Gerry Pomeroy.
:l.l: :,:.i:i3ii:t:tt:t*ri,,
r:rl:r,i:llll:iiiiilil::i.:liiliii:a::a:rr::,i, :.
,i:ill:,i,lrl:..:l:ii::a:llii.:i:i.i,.il'ia.-ii,:::, r'
:r:ar.r1:r.rrr..,:ri.t::taa::ar.t::ji:.,t :i.a.t :l.i
,,.:ri::r..:,.:ri_,.r_,ar.'.r:,ilil
.iir, t :...lr rr"..,r..r:.-:i.,::ltt:s :, . rrl::iiiti:l:1.;t!*
,:r. I I ..-1 -,.. ji: i, :::j:li;tatlirlltt
::,t.t ::.,:,:r,t, :'::,:liiil**S{S*
. . .:.::,ir:,i,:i:,-.aia..t'itig.Si]s
Waris, fotografiatl de Koto Bolofo pentru ediqia italian[
a revistei Marie Claire, primdvara 1997.
Cu acordul edi;iei italiene a revisteiMarie Claire.