HERMANN OBERTH

HANS BARTH

HERMANN ^OBERTH

Pirintele navigafiei spafiale

-

Biografie autorizatd

-

Cuv6nt inainte de Wernher von Braun Traducere din limba ^germand Berndt

Miiller

^gi Corneliu Sterian

-

ilg S€riS

CUPRINS

Cuv6nt

inainte...

... 11

Introducere.

... 15

I.

^Casa

pdrinteascb...

... 19

III. Copildria

...,...29

m.

^Scurtd istorie a dezvoltdrii ideii de zbor spafial ...37

IV.

$coala din Deal de la

Sighiqoara...

...51

V.

^{Prima rachet[}

mare...

...7I

VI.

Disertalia

respinsi

^{... 81}

VII.

^{Racheta spre} spaliile interplanetare...89

VIII.

^{Pro qi contra ideii de c[ldtorie}

spa]ial[

...97

IX.

^{Profesor de} gimnaziu in

Mediaq

... 111

X.

^C6ile navigaliei

spaliale..

...129

XI.

Oglinda

cosmicd

^...141

XII.

^{Femeia in}

Lun6...

...147

XIIL

,,Ajutajul conic" ^pe bancul de

probe...

... 165

XIV.

^{Audienla la}

rege...

...173

XV.

Racheta experimentald din Mediaq... 187

XVI.

^{Oberth gi}

Peenemiinde...

... 199

XVII.

Oberth 9i von

Braun...

...221

XUII.

^Oameni in spaliul

cosmic.'... ""231'

XIX.

^{Zborul spre}

Lund... ""251

XX.

Pioinierul navigaliei ^spaliale

filosofeazd

...'269

XXI.

^{Oberth gi}

transilvdnenii... ...."""""""""297

XXII.

Eficienla

performanlei...'.'... ....'...'.""""'

³¹¹

XXIII.

implinire ^pi

perspective...

....'...'.""325

XXN.

Convorbiri cu Hermann Oberth...'...'...'..'...339

xxv.

Era spaliala

-

un raspuns la intrebarile viitorului nostru ,..359

XXVI.

^Remarci

concluzive '...'.""""""381

Anex6...

...387

Tabel cronologic

...'

...'.'.'.389 Distinclii ^gi

onoruri

...'...'.'..'....' ³⁹⁸

Bibliografie ,.,."""""'404

Lucrdrile lui Hermann

Oberth'... '...""""'409

Invenlii

brevetate

...."415

Seleclie de lucrdri

bibliografice..'...'.'....'..'

..."416 Adnotdri ^gi

completdri.'...'.'...'.

...'...418

ADNOTARILE TUCRARII

In

text, trimiterile la literaturd se noteazd tn

felul

^{urmdtor: cu} iniliala _{O Si} cu un numdr dacd este vorba de o publicalie din lista de

lucrdri ale lui Hermann Oberth,

iar

trimiterile la bibliografie se

fac

simplu, ca de obicei, cu un numdr inchis fntre paranteze drepte.

Datele ^qi faptele, de care cititorul obisnuit se poate lipsi, dar care ar putea prezenta ^interes pentru specialist, sau invers, ceea ce pentru cunoscdtor este de prisos, insd pentru cititorul mediu ar trebui explicat mai aprofundat, sunt menlionate in Adnotdri qi completfui din Anex6.

in

afard de aceasta, Anexa mai cuprinde unTabel cronologic,

o

listd czz

Distinclii

qi onoruri,

o

listd cu lucrdrile Si inven\iile lui Hermann Oberth precum qi cu literaturd secundard.

,,Doua lucruri umplu sufletul mereu cu o noua Si crescdnda admiragie gi veneralie, ori de cdte ori gi in chip staruitor se ocupa cu aceasta reflecgia: cerul instelat deasupra mea _5i legea morala din mine."

IN/N,IANUEL KANT

I.

CASA PARINTEASCA

Bunicul Friedrich Krasser ^a profe\it:,,intr-o sutd de ani, oamenii vor pune piciorul pe Lund!" Arborele genealogic al lui Oberth. Tatdl, Dr.

Julius Oberth, un magician

al

scalpelului; Valerie Oberth, foarte inteligenta ^mamd.

Car{ile qi contribuliile biografice despre Hermann Oberth iau toate drept punct de plecare copildria acestuia, c6nd el

il

citea pe Jules Veme, igi incdrca barca cu piehe, vdslea pe Tdmava gi afla astfel principiul reculului. Nu este fals, dar, de departe, este incomplet. Cdci biografia lui Hermann Oberth nu poate incepe nici cu naqterea sape 25 iunie 1894 in Hermannstadtr, nici cu mutarea pdriniilor sbi in anul 1896 in SchiiBburg2.

Trebuie ^sd ne intoarcem

in

timp cel pu{in cu o jumdtate de secol: la bunicul gi strimogul sdu spirihral, Friedrich ^Krasser (1818-1893).

Era in decembrie 1869. intre Livomo ^gi Napoli vuia o furfund de zdpadb cumplit ^{de rece.}

in

golful San Stefano, in spaliul insulei Elba, corabia a nimerit in furnrni aqa de violente, incdt cdpitanul a trebuit sd arunce ancora. Aga se face cd Friedrich Krasser a ajuns in Napoli abia pe l2 decembrie, la o zi dup[ inceperea Congresului liber-cugetitorilor.

in

sala teatrului Ferdinando ^luaserd loc peste 500 de delegaJi

din Europa gi de peste Ocean, din Africa gi din Asia. Galeriile erau pline de liber-cugetdtori localnici. Cdnd ainttat

in

camerd delegatul Transilvaniei,

iar

politicianul

liberal qi

membru

al

parlamentului italian, Pietro Ricciardi,

l-a

rugat sd

vin[ in

prezidiu, au rdsunat

aplauze prelungite. Poeziile sale Antisilabus3 qi Tabula rasa erart cu

19

E

HANS BARIH

.

^.-_

milioanele

in

circulalie.

in

legdtur6 cu aceasta, biograful sdu' ^Paql Engelmann, menlioneazd: ,,Este greu de ^{crezttt c6} exist[ ^{vreun tovaraq}

c#

^frecvent eazd literatura social-democrati

din

Ungaria, Austria, Germania

qi din

alte 16ri unde traiesc social-democrali

de

limba german6, ciruianumele lui Krasser ^sau poeziile sale care circulS din irarra in m6nb sd

ii

fie necunoscute"4'

Strigatele comisarului

care au intrerupt

^{congresul liber-} cugetbtorifor, interzicdndu-1

in

numele regimului,

gi

inc6ierarea pro'vocatb de

polilie

care aurmat ^n-au putut zdddrnici ca participan{ii

'sA se intoarcdin ldrile lor ^{cu un} program clar de luptd. Congresul liber- cugetitorilor ^din Napoli ^proclama:

"

,,Futra de

Erul

Mediu, ^epoca modemd

-

fa!6 de credin{a in attoriiate,'ra\iunea liberd

-fa!6de

despotismul Statului 9i al Bisericii, autodeterminarea demo craticd

-

^{fa!6 de alian\a dintre prinli 9i preoJi,}

solidaritatea popoarelor

-

^{fa!6 de Biserica, gcoala liberd}

-

^{fafS de}

privilegiu, e[ahtatea in drepturi pentru ^toatd lumea"

l46f.El

^declara

mai delarte pe ^baza qtiinlei ,,omul drept fiin{6 supremd

-

^lucrarea

g6ndirii .u giu mdinii drept bunul cultural ^suprem al omenirii"

-,

^Pe

Icurt, Congresul proclama ,,omul liber in Statul liber"'

'

in ralortufsdu ^{despre Congresul} liber-cugetdtorilor ^din Napoli, Friedrich

Ktu$"t

mdrturiseqte: ,,Faptul cd am aprobat ^acest program in intregime ^{gi c6} l-am semnat frr6 sd stau pe ganduri nu va surprinde p" nilnJni dintre cei ^{care au} citit in el poeziiie ^{mele Cu} viziera ridicatds

qi indeosebi ^Thbula rasa" _146).

in

^{genere, anul 1869 se poate} defini drept anul ^cel mai plin de evenimenle

qi totodati cel

^{mai bogat}

in

^succese

^din

via{a liber- cugetdtorului ^gi poetului Friedrich ^Krasser6'

"

_{DouA luni} dupd intoarcerea ^sa din Napoli, el ^a fost condamnat de cdtre justi{ia p"nula din Graz. Publicalia Freiheit ^{din Graz} tiplrise

lo"zia

^sa

intiiitaU,s,

^ceea

^ce

stamise nemullumirea cercurilor 'guvemante

din Austro-Ungaria.

in

articolul ^sd:u Inchizilia modernd,

iublicatd in

Siebenbitrgische

B2itter, el lua

pozilie neinfricat in

aceastd situalie.

Totugi, Krasser a

primit

o ^pedeapsd privativa de libertate ^pe care, ce-i drept, nu a trebuit ^sd o execute fiindcd a fost ^suspendati printr-o amniJie ^{decretatb de} impdratulFranz ^Joseph'

Aceastd imprejurare explica gi de ce medicul-poet sibian i-a dat fiicei sale, care pe 13 martie 1869 avdztrt lumina zilei ^ca cel ^de

20

HERMANN 0BERTtl ' {3Jl$litrTf,t$: $detrlfi$Tffii $pfiTlfil"f;

al

^gaptelea copil, numele de Valerie. Ftanz ^Joseph igi botezase cu numele de Valerie fiica ndscutd cu pu{in timp mai inainte, ceea ce

olerise prilejul pentru aceastd amnistie. Era tocmai acea

fiicd

a

lui

Krasser care avea s5-l ddruiascd lumii

-

^{o genera{ie mai}

^tdtzit -

pe Hermann ^Oberth.

Dar sd ne intoarcem

la

acea vreme: vara, poqta;ul a adus ^o rroud bucurie in cas6. Apdruse volumul ^de poezii Cu viziera ridicatd

al lui

Friedrich Krasser,

iat cu

aceasta poezia sa fusese fbcutd accesibild unui public mailarg.

Critica

o

evalteazd astdzi ca pe o poezie de idei, impregnatd tlc concepJia sa social-democratd ^despre lume' Poetul glorificb in ea

puterea nelimitatd

a

^qtiinJei

^qi

idolatrizeazd nesil\iosul impuls omenesc pentru cunoagtere. Se gbsesc

in

ea prelungiri ale unei conceplii materialiste despre lume care vede

in Galilei,

Kepler, Ncwton qi Darwin stelele sale cdlduzitoare,

iar in

telescop 9i ⁱⁿ rnicroscop instrumentele indispensabile

ale

cunoaqterii lumii.

Krasser salutd descoperirea unor

noi

astre, se entuziasmeazd ^de cuceririle tehnice, ^{ca de} exemplu de primul cablu transatlantic. Ca qi

in cazul lui Fourier, in scrierile sale apare ideea ,,legilor universale", care stdpAnesc lumea, o temd cu care aveau sd se ocupe mai tdrziu gi

lrari

fizicieni ^ca Einstein ^qi Heisenberg, qi care este vdzutd _{9i astdzi} clrcpt unul

din

scopurile cele mai inalte ale cercetdrii. $tiinJa, in c0nceplia lui Friedrich Krasser, reprezintd ^{cheia de acces} la univers pi la omenire. Dupd ^e1,- nu existd nimic

in

lume ce n-ar

fi

accesibil cunoaqterii qtiinlifice.

in

versurile: ,,Eroul care sfbrdma-va ale tale lan(uri/ ^este qtiinfa cu lumina ei _146f" se concentreazd concep{ia sa tlc bazd.

Friedrich Krasser se deosebegte de contemporanii sdi qi prin irccea cd _,,Iegea morald din mine" nu numai

c[

o predicS, dar

o

^qi

rcspectd zi de zi in activitatea sa practicb de medic.

Documentele timpului atestd aceasta in multiple moduri' ^Aqa, tlc exemplu, cunoscutul lider al muncitorilor sibieni Rudolf Maier

;ct1arc[: ,,Doctorul ^{Krasser era} un bdrbat care le dbdea celor sbraci, pc l6ngd releld, ^gi guldenii pentru farmacie..' [46]" ^{Medicul poet nu} irr(clegea (sau nu voia

s[

inleleagd) sd facd bani, deqi

familia

sa

binccuvdntatd cu mulfi copii avea adesea mare nevoie de ei. Atunci ciintl cdpdta bani,

ii

d5ruia

in

toate pdr{ile cu generozitate plind de corrrpasiune. Pentru ^a veni in ajutorul numeroqilor concetdleni lipsifi

21

HA1'lS BARIH

de mijloace, Krasser ^{se lasase} convins ^s6 fie primul medic al casei geneiale de ajutor reciproc a muncitorilor bolnavi din Sibiu, carc T.rr"r. infiinlatd

in

1869 ca cea dintAi institufie ^de ajutor reciproc ^a muncitorilor sibieni.

Fiind un adversar hotarat al razboiului,

el

^{qi-a trimis}

fiul

in

Anglia, unde pe

atunci

nu exista

serviciu

militar

obligatoriuT.

Diipotriv6,

^Friedrich Krasser intervenea

cu

devotament ^pasionat pentru rdspAndirea gtiinielor. Timpul, .care este

cel mai

obiectiv judecdtor, _avea sa arate cd autorul poeziilor ^{Tabula rasa qi} Antisilabus

era prin ^{aceasta cu} multe ^decenii inaintea contemporanilor ^sai.

=:=}$:=:;:*F

poetul gi llber,cuget;toru Sermano-tTansilvSnean Friedrich Krasser (st6nga), bunicul

lri Hermann Oberth dinspre ^{mam5, a} profetlt in 1869: ,,intr-o suti de ani, oameni vor ajungepeLun;.Nepotiinoglrivortr;laceastdexperienqS!'Prinurmare'pentrua ,p,n"uuSu,ideeanavigalieispalialei-afostpusS,inleagjnluiHermannoberth.lar .orpuruii. fotografiilor ^{aratS cA} asemSnarea dintre bunic $i nepot nu era numai ^de naturb spirrtua ^5.

Comesenii,

ca

^atdt de des

in

casa Krasser, se adunasera in numdr mare. Membrii familiei ^{gi prietenii se} prezentasera pentru a-l

felicita pe autorul volumului cu viziera ridicatd qi a

^petrece

tdifbsuin-d

in chip

placut duminica

de iulie. Arhitectul

^oraqului

Dietrich, comercla;tul de articole

ferometalice

Carl Jickeli

^qi

22

'---

HERMANN oBERTH . fi&nl$Tf,tH i$$HileTiill$FeTlfri"f;

irrginerul oragului Samuel

Jickeli nu

puteau

lipsi,

fireqte. Toli oredeau ca qi el in victoria gtiinlei ^pi tehnicii, ei acfionau ^{ca oameni}

I rrmina{i gi liber-cugetdlori 1461.

Convivii ^fbceau prognoze qiindrdzneau sd exprime preziceri, de la care amfitrionul nu ^{se dddea} niciodatd inapoi. ^Ceea ce qi-a permis clc data aceasta, ins6, era de-a dreptul incredibil. ,,Ascultali-mi bine"

- erau cuvintele sale

-,

^{,,intr-o sutd de} ani, oamenii vor pune piciorul pc Lunb. Nepolii nogtri

vor

apuca sd trdiascd aceasta!" O profelie ^pe core aveau sd o audi ^gi pacienlii ^sdi iar gi iar.

Era

atunci

iulie, qi anul

1869.

Zita

exactd

nu

rezultd din tlocumente. S-ar putea sd

fi

fost chiat

2l iulie"'

O sutl

de ani mai tdrzit, mai exact pe 21

iulie

^{1969, primii}

olmeni ajungeau pe Lun6. _{,,IJn pas} mic pentru om, dar un salt gigantic llcntru omenire!" ^sunt cuvintele pe care, dupd cum se qtie, le-a spus

Ncil Armstrong ^{pdgind pe} solul selenar.

Dacd medicul ^qi poetul liber-cugetdtor Friedrich Krasser ar

fi

birnuit gi c5 unul din nepolii sdi avea sd-qi aducd cea mai decisivd c:trntribulie Iamdrealarealizare, ^{el ar} fi decedat neindoielnic ca cel mai lc'r'icit dintre cei _,.gapte fericili'"8.

Hermann Oberlh ^a primit drept mogtenire cuvintele bunicului siru prin intermediul mamei qi rudelor sale. Oare aceasta a dat aripi liruteziei sale?

Aceastd excursie documentari

in secolul trecut qi

prin lriografia lui Krasser trebuia sd ne indrepte atenlia asupra strimoqilor spirituali ai pionierului zborurilor spaliale. Biografii de p6nd acum iri lui Oberth i-au ^cdutat mereu numai intre strdbunii dinspre partea lirtirlui.

De la Friedrich Krasser, tdndrul Hermann a moqtenit cttezanta

pi cLrrajul de a se distan{a de mediul societal, de a o lua inaintea vremii sulc cu multe decenii. Deosebirea dintre cei doi constd numai in obiect.

('cca _ce la Krasser lacea _,,Legea morald din mine", care-l umplea ^cu lirr{ir creatoare gi cu entuziasm, avea ^sd facdla nepotul sdu Hetmann

rrrai inainte de orice,,cerul instelat ^deasupra mea".

De altfel:

,,pdrintele zborurilor spa{iale", devenit intre timp cclcbru in lumea intreagb, menfioneazd ^mereu numele bunicului siu ^gi tlc l'iecare datd cu mdndrie [4, 5]. intr-o scrisoare adresatd fostului sdu

23

llAI'IS BARTH

..-

coleg de

clasi

qi ulterior preot

Fritz

Frank se ^spune de exemplp:

,,...Dimpotriv6,mamamea ^{era o} fiicd ^a socialistului _9i omului luminat Friedrich Krasser. Ea m-a inv[lat cd totul n-ar

ft

dec6t un joc de for{e intre atomi qi ^c5 totul s-a nascut de la sine; ^{aqa c6 aceasta} a devenit linuta mea sufleteascd de baz6.

Mai

t6rziu, ea mi-a trezit interesul pentru ^gtiinfele naturii ^{qi tehnicd.} in vreme ce tu studiai Teologia ta _9i din tot ^{ce s-a} cercelat aflai propriu-zis numai lucruri marginale, eu am studiat la inceput medicina iar mai tdrzitt chiar qi fizica _{9i chimia,} dobdndind

o

inlelegere destul de profunda

a

mecanicii cotpurilor animale ^gi vegetale" 14,P.1651.

p;rlntii pionieru ul navigaliei spalia e: Va erre oberth (1869-1 941 ) 91 Dr, Ju ius Oberth (1862-1946), care a ^promovat in Viena a Theodor Billroth, fondatorul chirurgiei moderne, iar dupS aceea s a intors in Transi vania. F l-a invdtat pe flul s5u Hermann:

,,TotuJ se poate realiza cu cond ! ^a si vrei corect."

in

aceste cuvinte, credem ^c5-1 recunoaqtem pe insuqi autorul poeziei Tabula rctsa.Iar faptul cd asemdnarea cu bunicul nu se opreqte la planul spiritual

il

confirma o scrisoare pe care valerie; mama lui Hermann Oberth, i-a trimis-o ^pe 22 iantatie ^{1907 prietenei sale} Marie:

,,81 este un Krasser din creqtet panS

in

talpi, ^{se migc6} la fel ca tat6l meu, gande$te $i vorbegte ca tat61 meu gi se intereseazS de aceleagi

24

HERMANN llBEHTH . f}AfiI$TTLT N*UI*ST$Ti $F*Ti$i"{:

ramuri ale qtiin{ei care-l interesau ^gi pe tata,mai cu seamd astronomia,

' rr9

lrztca, cnlmla... ^-.

Mama

lui

^Oberth10,

cel mai mic copil al poetului

care a supraviefuit, era un om extraordinar. in ea, predispozi\l|\e pdrinlilor s-au rrrrit in chip fericit. ,,Cred ^{cd ea era} nu numai cea mai inteligentd, ci ^gi cca mai infeleaptS femeie pe care am intdlnit-o

in

viala mea", scrie Otto Fritz Jickeli in cronica sa de familie [a3]. ,,Bundtatea inimii ei gi

plomptitudinea cu care sdrea in ajutorul celor care aveau nevoie de ea

ntr

o

impiedicau niciodatd,

-

spre deosebire de tatdl

ei

-,

^{de a}

considera viala cu sim{ul realitdtii qi de a se

ingriji

de familia sa. Ea nLt cra totuqi liberd de complexele krasseriene. Ea iqi invingea totugi lnxietatea ^qi timiditatea ^inndscutd atunci c6nd avea o treabb de fbcut siru c6nd se cuvenea sd se adapteze

Ia

ci:uddleniile bdrbatului ei.

ii

lipsea incdpdJdnarea gi spiritul de contradiciie krasserian. Ea era mereu gata sd se lase convinsd de

un

argument intemeiat" [43]. ^Valerie

( )bcrth, care a fbcut cunoqtinld cu viitorul ei so{ la patul de suferin{d al rrrirmei sale, mogtenise de la tatdl ei un spirit hazliu ^qi voiogia. Ea se lrricepea ^sd redea intdmplSri amtzante din familie gi evenimente de toate zilele in versuri pline ^de umor.

Mama viitorului ,,profesor al zborului spalial" era foarte cititd pi ardta pentru gtiin{ele naturii gi problemele tehnice un interes ^de-a rlrcptul uimitor. ^Ea igi cumpdra romanele de anticipalie ale

lui

Jules Vcrrre pentru ca la timpul potrivit sd i le dea fiului ei Hermann ca s5le

c:itoascd. O ^altd, calitate pe care o avea in comun cu savantul zborurilor slrir[iale de mai tdrziu: ea ^poseda o memorie extraordinarS. Valerie

( )lrcrth putea {ine minte povestiri intregi ^qi poezii lungi de un cot gi nu

rllcori

^{le recita} celor doi

fii

ai s6i _190]. ($i in aceasta vom ^gdsi intr-un plsaj ulterior o paraleld cu Hermann Oberth.)

Nu

numai de dragul completitudinii ne vom indrepta acum

ltcnfia

qi spre tatdl

lui

Oberth.

$i

^{anume, cu ce}

^a

contribuit

el

la t'irpacit51i1e strSlucite ale

fiului

sdu nu a fost nicidecum ceva lipsit de irlportanJd.

Dr. Julius Gotthold Oberthlr, ^ndscut pe

27

februarie 1862 in Mccliaq, era un chirurg destoinic, a c6rui faim6, rdzbise dincolo de granilele Transilvaniei. Dr. Oberth studiase inGraz, Berlin ^qi Viena gi l)l'()nrovase

in

1887

in

capitala austriacd

la

Theodor Billrothlz, un chirurg celebru in lumea intreagS. El a fost vreme de 16 luni asistentul

Irri tlillroth, dar

^gi-a desdv6rqit educa{ia

qi pe

l6ngd

alli

mari

25

HANS BARTll

reprezentan{i

ai

gtiinfei medicale

din

acel

timp

precum Chrobak,

Silzer, Nothnagel, Kaposi, Meynert qi

Wiederhofen.

La

^o

recomandare

a lui Billroth,

Universitatea

din Viena i-a

oferit Doctorului Julius oberth un post de profesor. El ^insS a declinat oferta.

Motivalia sa: ,,in Austria existd suficient de mulJi medici buni, in patriamea, dimpotrivS, ^{domneqte o asemenea penurie} incat nu pot sd

md ^fac responsabil pdrdsind-o" _143, 9 01.

in anul ^1896, Dr. Julius Oberth a fost numit director al spitalului comitatului Sighiqoara. El a reuqit sd facd din acest spital o institulie model, a cdrei faimd ajungea mult dincolo ^de granilele Transilvaniei.

in

Sighigoara exista primul aparat Rontgen din lard precum ^gi o seclie chirurgicala exemplar utilata. MSiestria doctorului oberth in tehnica operatorie era ^atdt de larg cunoscutd incdt pacienlii sdi nu rareori uln.uu in Sighiqoara chiaiqi din Budapesta qi din Vienal3. Numeroqi medici transilvaneni, care

voiau

sa-pi desdvdr$eascd educalia, ^se duceau sd invele de la Dr. oberth; unii dintre ^{ei au reugit ei} inqiqi s6-9i facd o pozi{ie ^qi un nume14. Dedicat cu trup ^gi suflet epocii idealiste a

$colii vieneze de medicind, pentru el medicina nu ela o profesie in care eqti remunerat

in

func{ie de metrii _{9i orele} ^prestate, nu ela un mijloc de imbogdlire, pentru el era o vocalie _9i o art6.

Destoinicia gi angajatea sa profesionalS, proverbialul sdu simf al datoriei ^erau determinante la stabilirea ^acestei reputa{ii. Dr. Oberth acoperea

o

bund parte din lucrdrile de extindere de

la

spitalul din Sighigoara precum ^qi costurile de achizitrie pentru aparatuta medicala din buzunarul propriu,

in

sensul cd din onorariile pentru ^efectuarea operaliilor relinea intotdeauna numai 30 de procente pentru el insuqi.

Restul venitului ^sdu

il

^investea in spital ^sau

il

distribuia cu mdnllatgd celor nevoiaqi, exact ^{ca gi} socrul sdu, pe care

il

venera'

Deviza sa in via!6 suna: Solus aegroti, lex

^suprema

(,,Vindecarea bolnavilor este legea suprem6")' ^De altfel: in 191 1 , cand pentru construcfia gimnaziului Stephan-Ludwig-Roth din Mediaq ^s-a fbcut o colectd publicS

-

^{aqadar, pentru} institulia de invdJ[mant unde fiul sbu Hermann avea sd predea vreme de 14

ani-,

Dr, Julius Oberth a fost printre

primii

cafe au fbcut donalii substanliale.

El

gi-a legat contribulia

cu

dorinla menlionatd

in

scris:

,,Aici

^{trebuie trezitd qi} cultivatd ^dragostea pentru munca serioasd [87]."

Julius Oberth ^era un spirit neliniqtit, ^{care se} entuziasma mereu pentru toate reformele. El muncea zilnic ^pdmd la optsprezece ore 9i ^se

26

HERMAI{N 0BERTH ' P&fr{f',Tf,i"$: it&V{llfiTif;E $F$TlAl"f,

lrczea o datd in fiecare noapte pentru a vedea de bolnavii

sii

din spital la3]. ^{Cu toate} acestea, suferea inchipuindu-gi cd face prea pulin. PdnI

la moartea sa in anul 1946, eltrebuie sd-qi fi frcut mereu acest reprogrs 14, p. 1301.

Corectitudinea

qi

perseverenla tatdlui, virhrtea

de a

^detesta

lucrurile fbcute doar pe jumdlate, de a se consuma total gi pe deplin in profesie qi

in

vocalie, trebuiau sd producd

in

creuzetul de topire al lircr-rlui krasserian

un aliaj

care are valoare de raritate. Rezultatul nccstei combinalii a fost un spirit scdnteietor gi un om de caracter.

(,,Acolo unde caracterul nu este mare", scrie Romain Rolland, ,,nu porte fi mare nici omul, nici artistul, ^qi nici bdrbatul faptei."

I

2t

,,Altfel susura fAnfinile, altfel ^{curge aici}

timpul, fiorul ^{veSniciei il} incearca din vreme pe baiatul uimit."

ADOLF N,lENSCF E\ DOq-Iq

il. c0PrL[Rn

Mic:ul Hermann

il

intreba

pe

tatdl sdu: ,,Cum ^se poqte aiunge pe Lund? " Primele intdmpldri ^{de la} Scoald, spiritul ^de inventator al unui tklllescent ^precoce.

in

anul 1896, aga cum am menlionat deja, familia Oberth s-a rrrutat in Sighiqoara. Hermann, ndscut pe 25 iunie ¹⁸⁹⁴ in Sibiu, abia rlircit implinise doi ^ani.

Era, aSadal oragul cu Pia{a Cetdfi _{qi $coala} din Deal ^(ast5;zi, l,iceul Joseph Haltrich), Biserica Mdndstirii 9i Turnul cu Ceas, Scara

lilcvilor qi tumuletrul de pe Steilau, Azilul de Bdtrdni gi Mtihlenham, llrr:ite ^qi numeroasele turnuri ale breslelor, care ii aprindeau viafantezie

;i ii rnaturizau inzestrarea tehnico-gtiintificd inndscuti. Nimeni ^{nu se va}

rrrira desigur dacd din acest oraq liniqtit, frumos ca in poveqti, cumsecade pi plin de farmec medieval

-

comparat cel mai adesea de cunoscbtorii tlirr striindtate cu Rothenburg de pe Tauber sau numit de ei Niirnbergul txmsilvan

-

au iegit un poet ca Michael Alberl sau un istoric ca Georg l)rrrriel Teutsch. Versurile din Clopotul din dealt de Albert pluteau aici totu;i de-a dreptul in aer, n-aveai dec6t sd le aduci pe hdrtie. Iar istoria

rr intfllnegti aici la fiecare pas, imboldul de a o cerceta ac[ioneazd adesea

irczistibil ^asupra spiritului. C5

insi

cineva de aici qi-a putut exffage

e urajul ^qi entuziasmul, for{a spirituald ^qi voinla ^{de a} o apuca spre stele cslo la fel de uimitor lucru ^ca gi de vrednic de admiraJie.

Deja

in

acest punct

mi

^se aratd mie primele semne ale unei rrrrtcntice mdreJii. Sau, pentru a o spune cu cuvintele lui otto Folberth2:

,,(icnialitatearealizdrii

lui

Oberth

mi

^se aratd mie in primul rAnd in

rrccca cd a luat fiinJd in Transilvania" [31].

29