James Allen

James Allen

0r?41

e&fr' ago ^octtT?/

gfindPgb

'ruh-

S.rt&t rd.ra

coLEcTtA

ffi

Tfaducerea: Clara Toma

coLEcTrA Comori (re)Descoperite

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

Allen, James

Omul este ata cum gAndegte _{/ James} Allen.

- Bucure;ti : Sens Ascendent, zolT ISBN 978-606-94j41-1-4'

159.9

Coperta gi tehnoredactare: Magda Cdpraru

Copyright Editura Sens Ascendent, 2OL7,

pentru prezentaversiune in limba rom6nd

wwrv. ascendent. simplesite. com e-mail: sensascendent@gmail.com

CUPRINS"

Cuvdntul editorului... 5

Despre autor... 6

Introducere ... ...7

Raliunea qi caracteruI... 8

Efectul gAndurilor asupra circumstanlelor... l2 Efectele gdndurilor asupra sdnS.tdfii qi corpului .'...24

Gdndul qi

scopul

...27

GAndul, factor al realizdrid... 3 1 Viziuni qi idealuri...,... 36

Liniqtea sufleteascd... 4 1 Cuvdnt de incheiere ...45

Rafiunea qi caracterul

Aforismul

,,GAndurile

unui ^om il

fac sd,

fie

ceea ce este",

nu numai

^c5"

include intreaga

fiinld

uman5, dar este

gi complet referitor

la

orice eveniment din via!6. Un

om

este de faPt ceea ce

gindegte, caracterul siu fiind

^suma

totali

^a

gindurilor

sale.

Cum

planta

r5.sare

din

sd.mAn!6,

qi

altfel

nu

^poate exista, astfel fiecare

om

rS.sare

din

seminfele ascunse ^ale gdndurilor, qi

nu

ar

fi

apdrut fbrd exis-

ienla

acestora. Acest

lucru

se aplicS.

in

aceeagi md"sur5.

actelor

,,spontane" ^qi ,,nepremeditate" cAt

qi

celor executate in mod deliberat. Acfiunea poate fi con- sideratd inflorirea gdndului,

in timp

ce fericirea _Ei suferinfa sunt fructele sale;

astfel inc6.t omul culege

deopotrivS"

fructele

dulci

cAt _Ei pe cele amare

din propria

,,grddind".

Omul

reprezintd dezvoltarea Prin lege qi

nu

o crealie artiflcial5., ^{cauza qi}

efectul sunt absolute qi eterne in regat-

ul

ascuns

al

gAndurilor, precum qi

in lumea lucrurilor

materiale

qi

vizibile.

Un caracter nobil ^qi bun, nu este un

lu-

cru ld"sat la voia

intampl[rii,

ci este re-

zultatul natural

al

eforturilor

continue ale

ra(iunii,

efectul asocia(iei apreciate ca g6.nduri divine. .Un caracter imoral qi inuman,

prin

acelaqi proces, este re-

zultatul fluxului continuu

de gAnduri.

Omul asa cum este,

este creat de el insuqi.

in

arsenalul gAndurilor el falsificd. armele

prin

care se auto-dis-

truge. De

asemenea, creeazd, uneltele

cu

ca-re construiegte

pentru el

insuqi locuinle divine pline de fericire, putere gi pace.

Prin

alegerea qi aplicarea

corecti a

gAndurilor,

omul

pS,qeqte

spre

per- fecfiunea divind,. Prin aplicarea greqitd.

a gAndurilor el coboard,

la nivelul

ani- malelor.

intre

aceste doud extreme se situeazS. toate gradele

caracterului,

gi omul este creatorul _Ei stS"pdnul lor.

Dintre toate

adevS"rurile referi-

tor la

suflet, ce au fost dezvdluite,

nici unul nu

este

mai

imbucurS.tor decAt promi-siunea divinS.

gi

increderea c5.

- ^omul

^{este st5-pAnul} gd"ndurilor sale,

modelatorul caracterului qi

creatorul condifiei sale, a

mediului

gi a destinu-

lui. in

calitatea sa de

fiinle puternici, inteligenti

qi cu putere de dragoste ^c6.t

gi

stS.pAn

al propriilor sale

gAnduri, omul deline cheia pentru flecare situa-

lie

^{gi are}

in

el puterea de a se transfor- ma qi regenera, putere

prin

care poate face ceea ce doregte.

Omul

este

intotdeauna stiPinul

s5.u,

chiar gi cand

se

afld in

cea mai

vulnerabild stare. Dar in

sldbiciunea gi degradarea sa el este

un

stS.pAn ne-

glijent,

care

nu

qtie s5"-Ei administre- ze bine,,casa". Cand incepe ^{s5. reflec-} teze asupra ^{stS.rii sale} _Ei

cauti. o

cale sd.

iasd din

^aceastS.

^stare,

^devine

^un

stdpdn

inlelept qi igi dirijeazi

^energia cu inteligenld.

pentru

a obline tezulta-

te

satisfr.c5.toare.

Un

astfel

de

^stdpAn

congtiincios, poate

fi

omul care desco- per5.

in

el insugi legea

rafiunii.

Aceastd"

descoperire este integral o problemd. de aplicare

a

auto-analizei qi

a

experien- tei.

Cum numai dupd indelungate

ci-

utdri

se

oblin

diamantele _Ei

aurul,

aga Ei

ornul poate descoperi adevirul in

legituri cu fiinfa sa, daci se uiti

adinc in sufletul siu. igi

_Poate ^da

seama

cd el

este

creatorul

caracteru-

lui

^s5.u, modelatorul propriei ^{sale vie{i} qi

iqi

poate

fEuri singur

destinul, ^poa-

l0

te dovedi fE"rd gregeald

faptul

cd., dacd

igi

controleazd,

gi

ghideazd gAndurile, verific6.nd efectele

asupra lui

insuqi,

asupra celorlalfi qi asupra vielii

_Ei a evenimentelor,

va

face

cu

multd. rd.b- dare legdtura

dintre

cauzd, qi efect

prin

practicd" qi investigatii.

Folosind fiecare experienfd., chiar qi cele mai banale, precum intAmpldri-

le de

zicuzi,

camijloc pentru obfinerea cunostinlelor despre el insusi, omul va obline infelepciunea gi infelege puterea ce

le

define. Astfel dacd"

va

,,cd"uta, va gd.si" qi dac5. va _,,bate la uq5., aceasta se va deschide".

Numai cu

r5.bdare,

practicd

qi persisten{d. poate

un

om

intra

pe uqa templului cunoaqterii.

Efectul gindurilgt- asuPra cirCumstan(elor

Mintea

w unui

om poate

fl

asemuitd' cu o gr5.dind, ce poate

fl intrefinutd

cu grUe sau lS.satd

in

^paragind; dar fle cd este ingrijitS., fie ^cd nu, va continua ^s5.

se dezvolte. Dacd sunt cultivate semin-

!e

nefolositoare,

in

acea

grddind

^vor

creqte

buruieni

^ce

vor continua

^s5. se

reproduci.

Ca un grddinar care igi cultivi pimAntul,

^av6.nd

^grue

^s5.

nu fie

n6- p5"dit

de buruieni, ^plantand flori

_Ei

pomi

fructiferi,

tot aqa iEi poate cultiva

omul

mintea, eliminAnd ^toate

buruie-

nele, gdndurile nefolositoare _Ei impure

qi

poate

cultiva

gAnduri folositoare _9i pure.

Urmdrind acest proces, omul, mai deweme sau

mai tdrziu,

descoperS" ^cd.

este grS.dinarul gef

al sufletului

^s5.u, directorul viefii sale. De asemenea,

i

^se

relevd.

fluxul

de g6,nduri cu o acuratele

t2 13

din

ce

in

ce mai mare,

in timp

ce gAn-

durile -

forfele Ei elementele

rafiunii,

opereazi"

pentru a forma

caracterul, circumstanfele _Ei destinul.

GAndurile si caracterul reprezintd

un singur

element. Deoarece caracte-

rul

se poate manifesta gi descoperi pe sine,

prin mediul

inconjurd.tor gi

prin circumstanfe, condiliile externe

din

viafa unui om vor fi intotdeauna in

armonie

cu

starea interioarS.. Asta

nu

inseamnd. c5, circumstanlele

unui

^om

sunt

oricAnd

un indiciu al

caracteru-

lui

sdu, ci c5" aceste circumstanle

sunt

atAt de strAns legate de elementele vi- tale, incAt

sunt

indispensabile dezvol-

terii.

Oriee om ajunge acolo

unde ajunge

prin

legea

firii

sale;

gindurite

care

i-au clidit caracterul l-au

adus

aici, gi in viafa

sa

nu existi nici un element al

gansei,

totul este rezul- tatul unei legi,

care

nu

face greqeli.

Acest

lucru

este la fel de adevdrat atAt

pentru

_cei care

nu simt

,,armonia" cu mediul inconjurS.tor cAt qi pentru aceia care sunt

mulfumi{i

de ei insugi.

Ca

fiinfd

progresivd qi care evolu- eazd, omul este acolo unde este deoare-

ce are puterea de a invdla _Ei se dezvolta;

qi

cu cit invafi lecfiile spirituate

pe

care le

confine fiecare

ocazie

pentru

el, omul

trece

mai departe _Ei face

loc altor circumstante.

Omul este depen-

dent de circumstanle

at6.ta

timp

^cAt

considerS" c5. este crea{ia condiliilor ex- terne, dar cdnd realizeazd, c5" el insuqi este

putefea

creativS., poate comanda

terenului qi

seminlelor ^ascunse

in fi- in{a

sa

din

care rd.sar circumstan{ele;

atunci devine

propriul

sd"u std.p6.n.

Circumstanlele apar

din

g6.nduri, dupd cum ^qtie orice om care a practi-

cat auto-controlul gi

auto-purificarea, deoarece

a observat ci

modificarea acestor circumstanfe s-a produs exact

in

procentul

stabilit

de mintea sa. Este adevdrat c5.

atunci

cAnd

un

om

igi

_4e-

mediaz5. defectele caracterului, qi ^flace schimbdri, observ6.nd progrese, el tre- ce

rapid printr-o

succesiune de vicisi-

tudini.

Sufletul ^{este atras de} lucrurile

pe care

le

iubeqte

gi

de cele de care

se teme; atinge inilfimea aspirafii-

lor pe care le

apreciaz6,, cade

la

ni*

velul dorin{elor

cettzurate

iar

circum- stanlele

sunt mlloacele prin

care su- fletul le primeqte.

Fiecare

simAnfd-gdnd,

odatd" ce

a fost cultivatd.,

prinde

rdddcini acolo, infloreqte

mai

devreme sau man tdrzi:u

I4

printr-o acliune

qi

sunt obfinute fruc- tele

reprezentate

prin oportunitdli

qi circumstanfe. Gd.ndurile bune

sunt

ca fructele bune, gi gd.ndurile rele ca

fruc-

tele stricate.

Lumea exterioard" a circumstanfe- lor se contureazS. ea insugi

prin

lumea interioard.

a gindului, qi

ambele con-

difii pldcute gi

neplS.cute

sunt

factori care se indreaptd. cdtre binele

final

al

individului.

Ca

qi

culegdtorul recoltei, omul invafd

atdt

sd sufere cdt qi s5. fie fericit.

Ca

urmare a

celor

mai

personale dorinfe, aspirafii, gAnduri,

prin

care el

iqi permite

sd.

fie dominat

(ce urmea-

zd.

drumul

qerpuit al imaginilor impure sau

drumul

drept al voinlei puternice), omul

in

cele din urmd ajunge sd. culea- gd roadele

prin

indeplinirea

condifiilor

externe din

viala

sa.

kgea

evolu{iei qi a modificS.rii se obfine oriunde.

Omul nu ajunge in

inchisoare

datoritd sorlii sau

circumstanfelor, ci datoritd. gd.ndurilor

qi dorinlelor

sale.

Un om cu mintea pur5"

nu

va comite o crim5.

din

cauza forfelor externe. Gan- dul criminal std" ascuns, inactiv, si ^este relevat la ora potrivitd..

Circumstanfele nu fac omul, ci

ele doar

il ^pun in adevirata lui lumi-

l5