• Nenhum resultado encontrado

Liniile orizontale ...6 Liniile inclinate ...,..8 Lucrdri practice

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "Liniile orizontale ...6 Liniile inclinate ...,..8 Lucrdri practice"

Copied!
12
0
0

Texto

(1)

.':-:-:,:e..:i:l:*Fieirstt?!ry.5rn._3 , iaiilei:fi1tir:!i1r{j::a'tlati:ai}::arE:91felr-T:::i.1:iaii:nle*+€t-'

,,t

,tl

i-,

r 1 l,r

r1 ,t-l ltl

*_L:

wea

(2)

Cupnims

Prefald . ..

3

I-INI'LE

DREPTE

. . .. .4

Sus gi tos. Liniile

verlicale ...;

...4

Dreapta gi stAnga. Liniile

orizontale

...6

Liniile

inclinate

...,..8

Lucrdri practice. Liniile drepte verticale, orizontale

giTnclinate

... 10

Exercilii pentru

degefele

...12

{-IT{I!LE

FAANTE . ,.14

Lucrdri practice. Liniile

fr0nte

... 18

Exercifii pentru

degelele .. ..20

Lltr{lt'-E

cuFtBE,

....22

Arcele

...22

Lucrdri practice. Liniile curbe.

Arcele

....26

Exercilii pentru

degefele

. ....28

!_lNilLE

ONDUTSTE ....

. .

.,....30

Liniile ondulate. Deasupra gl

sub

. . ...32

Lucrdri practice. Liniile curbe.

Arcele

...34

Exercifii pentru

degefele

...36

!-INIII.E

CUHBE

....38

Sub, deasupr^a gi

pe ....

...3B Liniile curbe. lnchise gi

deschise

,...42

Lucrdri practice. Liniile

curbe ...44

Exercilii pentru

degefele .46

NODURT

$r $PrnALE

.

...

.

....48

Noduri gl spirale. tnainte,

in

urmd (dupd),

intre .

...52

Lucrdri practice. Nodurr gi

spirale

...54

Exercilii pentru

degefele

...56

cEncuar sr OVALE

...58

Lucrdri pr'actice. Cercuri gi

ovale ...62

Exercifii pentru

degelele ...64

FIGUHI GEOI.VIETHICE

.

....,...66

Lucrdri practice. Figurile

geometrice ...74

oRNp.lvtENTE.

...72

Lucrdri practice.

Ornamente

...76

i:ifi

(3)

ffirmryw Wffirwm$ar

Fiecare dintre noligi doregte ca fetila sau bdiatul lui sd se dezvolte armonios 9i sd ire bine pregdtit pentru gcoald. De aceea, se cuvine sd ne gAndim la toate acestea

:u

multinainte ca micufii nogtri sd pdqeascd pragul gcolii.

Cercetdrile gtiinfifice din ultimii ani au demonstrat cd dezvoltarea intelectului 9i a capacitdf ii de exprimare a copilului suntin strOnsd legdtura cu dezvoltarea sistemului .r-rotric secundar. Tocmai de aceea trebuie sd acorddm o deosebita atenJie aces- leia din urmd. La vfirsta de

4-6

ani este importantd nu atOt formarea deprinderilor, a abilitaJilor grafrce, c0t pregatirea m0inii pentru scris gi utilizarea unui complex

^ntreg de jocuri gi exercifii diverse, care dezvolta gOndirea spaliala, atenlia spon- :and, memoria, perceplia vizualS 9i auditiv5, capacitatea de a compara, analiza,

3eneraliza gi evidenJia particularitdJile esenliale.

f,entru copilul de vOrstd pregcolard, mult mai potrrvitd este instruirea prtn interme- :,ulJocurilor, careTnlesnescinsugirea informaJiilorgitrezescin eldorinla de ainvdla

-cruri noi. De aceea, ne-am strdduit sd elabordm nigte exercilii nu doar utile, ci 9i :aptivante. lnstruit dupd aceastd carte, copilul va invdla:

r

sd colore ze fdrl, a depdgi conturul desen u lui ;

I

sa traseze o linie dupd conturul desenului, coordonOndu-9i migcarile proprii;

" sd hagureze desenulintr-o anumitd direcJie, respectOnd paralelismul 9i intervalul :intre linii.

)entru inceput, copilul ar trebui sd rezolve exerciJiile cu creioane colorate. Ulterior, :reioanele colorate ar putea

fi

utilizate pentru colorat, iar la rezolvarea celorlalte :eme sd fie folosite pixuri colorate.

^ carte au fost incluse gi exercilii care ii vor ajuta pe copii sd inveie sE se orienteze

-

spaliul paginii, sd analizeze forma gi raportul dintre parlrle componente ale ima- 3

rii

grafice, dar gi exerci.fli cu toate degetele, care stimuleaz5 mai multe zone ale :'elerului decOt rezolvarea unor exercitii grafice simple.

lartea

e destinatd lucruluiin comun aladultului cu copilul. Textul de bazd e adap- .a: cercepiiei infantile, astfel incOt gi norle teme, gi lndica{iile pot

fi

citite copilului

':-.a

explicafii suplimentare. Comentariile destinate pdrinJilor sunt evidenJiate cu

=

::

caractere (ar fi de dorit ca ei sd le cunoasca din timp, pentru a inlelege 9i mai

: -e

esen{a exerclfiilor).

W&

**r*m

%L****%Y

j

J

t

t!

j

J

(4)

ti:!d:ij!*tiji*i:*:ri:l**i:i!:tt:ii; :*i?tJ:;:irt&*i*tii.ii*r**:*i;air!:;irr$ii,i:

j

il .*

ii

:

Vreli sd facem cunogtinld?

Ea

e Doinila, iar el e Dragog.

Doinila

gi Dragog

sunt

prieteni

nedespa(ili

Ei

te

vor

insoli

in caldtoria imaginard prin aceastd

carte,

deoarece, pe parcursul

ei, va

fi

binevenit

ajutorul unui prieten! Sa-i

ajufi 9i

tu, dacd

va

fi

nevoie. T1i

dorim sd ai o cdldtorie captivantd, plind de

surprize,

inva{dminte

9i...

voie

buna!

Lin!!tre dnepte

Sus 9i jos. Liniile verticale

$tii cum se migcd ascensorul?

Desigur, in sus giin

josl

O astfel de migcare, direclionatd

strictin

sus gi in jos, se numegte miqcare

verti-

cald.

Liniile care duc in sus gi in jos se numesc gi ele

verticale.

Acum vom desena

liniile verticale.

o

Privegte desenele. Cine se afld la etajul cel mai de sus? Doinita sau Dragog?

*

Ajuta-l pe Dragog sa ajunga la etajul de sus, iar pe Doinila

-

la cel de jos. Trage

o

linie prin mijlocul,,pufului ascensorului",

fdraa

lua creionul de pe hAr- tie. Strdduiegte-te sd nu treci de marginile pulului, incepdnd mi carea de la punct.

la aminte cd picioarele scaunului pe care stai sunt agezate

vertical.

Privegte in jurul tdu. Mai sunt gi alte elemente sau obiecte agezate

vertical?

,at

.:

#

(5)

nANoul rAu

Ajut5-l pe Dragog Sd ,,repare" scaunele: deseneazd picioarele Care lipsesc.

:;;;;;'il;;.';.r.r"ri"i'i

:: :" :i: ::!:'ii ;:j:r:!r'i ::i

HaEurarea dezvoltd mugchii mltl ai mainli, coordonare avizuall,gi motrica a copilului, abilitatea sa de a-gi dirija migcarile mAinilor.

Arfi foarte bine sa-i ardtaJi chiar dumneavoastrd copilului cum trebuie sd haqureze, ex- plicandu-iinca o data regulile de baza ale hagurdrii: sd nu iasd din contur, sd respecte paralelismul liniilor gl distanJa dintre ele, sd nu tragd de doud ori aceeagi linie.

.s€+frlllI

DESENUL TAU

w Trage linii verticale astfelincAt fiecare strop de ploaie sd cadd pe pamant.

*

Coloreazd umbrela in dungi

-

incepe hagurarea cu liniile deja trasate, folo- sind un creion simplu sau colorat, gi continud singur.

Straduieqtete

ca liniile de hagurare Se fie drepte, ordonate la distanle egale una de alta. la aminte unde trebuie sd inceapa 9i sa se termine linia haguratS: pe liniile de sus 9i de jos ale umbrelei.

o

Coloreazdhaina bdiatuluiin orani, iar pe cea a

fetileiin

rogu.

FFsre}s+3eE1ffi:*55{l}*r€::nil:ffi

i

a"=':=:

E

j

:l

' i'i'

l r.*

i'

t

!

:

I

I

,

!

f

I

"-i' :fq.-^-

(6)

,# Dreapta 9i st6nga. Liniile orizontale

. o

$tii care este mAna ta dreaptd? Dar stAnga? Aratd urechea dreaptS, ochiul stdng. Dar unde se afld nasul? Arata-l.

o

Privegte desenul. Care dintre copii e

desenatin

partea dreaptd? Darin stAnga? la creionul 9i trage o linie

in

aga

felincdt

ei sd se afle pe acelagi drum.

O astfel de linie, trasd de la stdnga la dreapta sau de la dreapta la stAnga, se numegte linie

orizontalE.

RAndurile din aceastd carte sunt gi ele agezate

orizontal.ln

limba romAnd se scrie gi se citegte de la stAnga la dreapta, dar existd multe

]driin

care se scrie gi se citegte de la dreapta la stAnga,

e

Treci cu degefelul peste r6nd: aratd cum trebuie sd citim.

*

Privegte: perna scaunului pe care te afli e plasatd pe orizontald. la-te la

intrecere cu mdmica ta: care dintre voi descoperd mai multe obiecte agezate orizontal?

o

Privegte imaginea de

mailos.

Cine se

afldin

dreapta gi cine in stAnga?

Urmdregte cu degetul drumul. tncotro aleargd ariciul: spre dreapta sau spre stAnga? Dar cdlelugul? Dar pisoiul?

o

Aluta-l pe arici sd ajunga la ciupercd, pe cdJelug

*

la cugcd, iar pe

pisoi

*

la strachina cu lapte. Trage cdte o linie prin mijloculfiecdrui drum,

flrda

lua creionul de pe hdrtie.

(7)

RANDUL MEU

o

Ajut-o pe Doiniia sd continue modelul din linii orizontale giverticale.

Trage linia fdrd sd ridici creionul de pe hdrtie. Deseneazd unghiurile drepte, facdnd o micd pauzdinainte de fiecare cotiturd.

*

Doinila a decis cd acest model se aseamdnd cu un gdrdule!.

Tu cu ce crezi cd seamdnd?

NfUV'CIRP{mEA. Se facem

Degelelele-!epuge,

La

mdncare-s jucduge!

gimnastica pentru degefele.

(Ne frecdm palmele una de alta,)

Tppu96le asculite,

Parc-ar fi nigte culite!

(lncrucigdm degelelele indoite de la ambele mdini, formAnd un ,,lacdt", apoi le desfacem unul dupa altul.)

DESENUL TAU

o

Privegte desenul de

maijos

gi raspunde laintrebare: apa e haguratd cu liniiverticale sau orizontale?

o

Continud hagurarea. Gdleata din dreapta hagureaz-o cu Creionul rogu, iar pe cea din stOnga, cu celverde.

w Coloreaza pegtigorii care inoatd spre dreapta in albastru, iar pe cei care inoatd spre stdnga, in galben.

ri

::i

r.ir

(8)

El]

.{s.st

Liniile Tnclinate

Doinila gi Dragog s-au agezat la masd gi au

inceput

sd deseneze. Doinila a desenat o

cdsuld,

iar Dragog, nigte

copaci

batufi de vAnt. Vezi cdt de tare s-au inclinat?

I

:

Ai facut deja

cunogtinfa

cu

liniile verticale

gi

orizontale. AratS-le

in

desenul Doinilei. Dar cum se numesc liniile cu ajutorul cdrora sunt desenate acoperigul casei gi copacii lui Dragog? Acestea se numesc

liniiinclinate.

Privegte pe fereastrd gi observd cum cresc

crengilein

copaci.

Dreptin

sus sau, poate,

giin p5(i?

Desigur, crengile copacilor sunl?nclinate.

?n*VX*re&ffiffi&. Copacii nu fac exercifii de inviorare; noiinsd vom face acum inviorarea, gi nu una obignuitS. Ridica-te

in

picioare gi imagineaza-fi ca te transformiintr-un copac. Talpile tale sunt rdddcinile copacului; picioarele gi corpul formeaz\, tulpina lui; mAinile, doud crengi mari; iar degetele, nigte crengule subliri. Mdinile-crengi

seintind

cdtre soare, vdntul adie ugor prin- tre crengulele subiiri. Dar iatd ca vAntul se intefegte... lncepe furtuna!...

ApoivAntul se potolegte gi apare din nou soarele.

r Ajuta-i

pe Doinila gi pe Dragog sa termine acest desen de iarnd. Traseazd cu creionul albastru

toate

liniile drepte inclinate, iar pe celelalte, cu creionul violet. Fii atentl

*=of L. r*

*1- -*."q

i=*: i

k*-" *L-" .J

:\ \ *"

t\ \

.\-tr./

\.\\{.

1!a-

i"u!!*

r;ffi$,

,k i,',^,_

f:,'?^'t m

"JJ

fl

|-J

/:!

.1 /t f

i

/"di --\- lt t

,/'

EI

ll l;

r{/ $i

i

t; !

t

r:Jl

/l

'i

'tis'/ .

! :t;'

\ !/',r;

tjp* t{.

,1i i

it: i

(9)

,::

=:

*:

&.:

e*:

&1

?.':.

5;'

"5:r

Fl

;l;:

I:l:ai.

)

FULGUL

DE

ZAPADA

Pe

ndsuc s-a agezat Fluturagul fermecat.

S-a sucit,

s-a

invArtit, Tare iute-a obosit.

Ca

argintul strdlucegte!

...Vai,

ce iute

se

topegte!

\ I nAruoul rAu

J o

Antreneazd-Ie sd desenezi fulgi de

zdpaddimpreund cu

DoiniJa, urmdnd liniile punctate.

DESENUL TAU

*

lar acum, ce mai agtepli?l Fuga la sdniug! Care dintre copii coboard de pe delugor pe panta din dreapta? Dar pe stAnga? Privegte cu aten}ie desenul gi spune ce obiecte sunt desenate cu liniiinclinate.

r

Continud hasurarea cu liniiinclinate. Culoarea alege-o tu singur.

(10)

i*ii:u:!*+*ii!ii$iiri*iiri*:i *.ilii!1i$1!;:i;;iri;!in.::1i*;;*ir;t]l

.r:.

i

..ffF Lucrdri practice

:- Liniile drepte verticale, orizontale si Tnclinate

-it

'n*i

E

-d

E

t

,i

SFATURI PENTRU eAnIrulI

ExerciJiul ,,Patinoarul" il va ajuta pe copil sd se orienteze mai binein spaliul desenului. Arfi bine s5-i ardta{i maiintdi dumneavoastrd cum trebuie sd tragd Iinia, in timp ce ,,patina}iin locul lepuragului'. Cotiturile trebuie safie cAt mai line, fSra unghiuri brugte. Numili neapdrat direcliile in care intenJionali sd vd migca{i. De exemplu: ,,Eu cotesc la dreapta, iar acum o iau in jos, apoi la stanga.. Var, patinez prea repede! Buf I M-am lovit de mantineldl"

Dupd ce copilul a indeplinit sarcina singur, puteJi sd va schimbali rolurile; lasa{i-l pe el sd numeascd direcJiile in care trebuie sd patinali. Face{i-va ca gregili copilul va ob- serva sau nu aceastd gregeala? Reluafi exerciliul de cateva ori, accelerdnd ritmul de trasare a liniilor gi comenzile de direc{ionare. Alegefi pentru fiecare erou cAte un creion de culoare diferita.

PATINOARUL

Doinila 9i Dragog au venit la patinoar. Hai sd patinam impreund cu ei! Eu am sd-!i spun incotro trebuie sd patinezi. Ascult5-md cu atenfie gi

traseazdlinia in

direclia indicatd (la dreapta, la stOnga, in sus sau in jos). tn timpul migcdrii,

nu te opri gi nu lua creionul de pe hOrtie. Nu trasa linia prea repede, ca sa nu ,,te ciocnegti de mantineld". Privegte cum am sa patinez eu impreund cu lepuragul. Tu cu cine vrei sd patinezi?

o

la un creion albastru (albastru-deschis sau violet) gi

fixeazd-lin

punctul de pornire. Egti gata? Start!

,i.:

ri

'i.l

:;

.:1

:i

I'l:

.il

qiiiete :

(11)

cAcruL|TELE coLoRATE

*

larna,

toli

avem nevoie de cdciulile cdlduroase. Folosind patru culori, deseneaz6. patru caciulile diferite.

BABETE DE ZAPADA

Doud babe-n ger, de-aseard,

Tot

vorbeau de timp, pe-afar5.

Acum, cine vrea

sd

vad5, Babele sunt de... zdpaddl

,, Privegte cu atenlie desenul 9i gasegte deosebirile dintre cele doud babe de zdpadd

*

Contrnud hagurarea.

incepe

dupa liniile trasate, apoi continud singur.

: LITERELE ,,IERNATICE"

o

Coloreazd numai literele

in

care sunt elemente inclinate.

ilffiffiffiffi

i

il,r

d#B-

t

I I , i,:!r:.::t..:.:r..,rr,:r.r:::ra,i.r.iii!:r:iritir:::tir:ra,5-:::r,.otr:i:*i::r*:r:::r::'1ii

(12)

Exercilii pentru degelele

pAounrR rrnurcnrA

Prin pddurea fermecati

Eu

alerg, alerg, alerg Spre poiana minunatd, Fragigi mure sil culeg.

@Ainile desfdcute

suntintinse

in fafd, cu palmele intoarse una spre alta.

tntoarcem palmele cu

falain

jos, apoi, din nou, una spre alta p.a.m.d.,

?n

ritmdversurilor.

Ridicdm treptat m1inile gi le apropiem una de alta.)

DEGETELE-LACAIELE

Degelele-ldc5!ele,

(tnclegtam degetele de ta' ambete m1ini, form1nd un ,,lacdt".)

Nu

trece nimeni de ele!

(Batem cu ,,lacdtul" in masd.) Le

sucegti, le rdsucegti,

(Rotim,,lacdtul", ba intr- o parte,

bain

alta.)

Ba[i gitot nu reugegti!

)

(Batem cu ,,lacdtul" in masd.)

Dacd sufli... Unde-i?!

Nu e!

,,Lacitul" - fuuu! - se descuie!

(Suflam

peste,,lacdt"

giTntoarcem

palmele in

sus.)

ry ry

%

Referências

Documentos relacionados

Gramaticii 1, Prezentul verbului esse : afi se pdstreazI, partial cu modificiri, in limb aromdnd: sum devine s din formele scurte zrz-s; esl devine este gi, pomind de la aceastd form6,