• Nenhum resultado encontrado

Luca D'Andrea

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "Luca D'Andrea"

Copied!
10
0
0

Texto

(1)

Luca D'Andrea

Esenta rXului

Traducere din italiand de Oana Sblisteanu

A TRCI

(2)

Fiarei:gi

dupi

aceea

mori.

Faliile de ghealX

;i

crevasele asemenea celei

ln

care mX gXseam eu erau:pline de

alpinigti

care igi.pierduserX forfele, rafiunea

;i

chiar viala

din

pricina acelei voci.

O parte

din

rnintea mea, partea animalic5 ce cunot- tea teroarea, pentru

ci in

teroare

trlise

milioane de ani, deslugea ;uieratul Fiarei.

$ase litere: Pleacd!

Nu eram

pregitit

pentru glasul Fiarei.

Aveam nevoie de ceva cunoscut, de ceva omenesc, care

sI mi smulgl din

crunta

singuritate

a ghefarului.

Am ridicat ochii spre marginile prXpastiei, cXutdnd acolo sus silueta

ro;ie

a elicoptenrlui EC135 al Salvarnontului

din Dolomili.

Dar cerul era gol. O

sigeatl

ftdntd, de

un

albastru orbitor.

Asta m"a

ficut

sI

mipribu;esc.

Am

inceput sI

mX legXn

lnainte ;i inapoi, simfin-

du-mi respiralia

tot

mai

accelerati;i trupul

stors de orice vlagd. Ca Iona

in

pintecele balenei, mX aflam singur

in

fala

lui

Dumnezeu.

(3)

Luca D'Andrea

Iar Dumnezeu raniea: Pleacd!

La orele paisprezece

;i

noulsprezece minute

in

acea

blestemati zi

de L5 septembrie,

din gheafl

s-a auzit o voce care

nu

era a Fiarei. Era

Manny,

cu

uniforma lui ro;ie u;or

de

zlrit in tot

albul

din jurul

meu. Md striga repetat,

incl o

datX

;i inc5 o

dat5,

in timp

ce cobora

incet spre mine pe coarda de salvare.

Cinci metri.

Doi.

Mdinile lui, ochii lui incercau sI depisteze dacl aveam vreo ranX care s5-mi justifice comportamentul.

intreblrile lui:

o sutd de ce?;i o mie de de ce? la care nu puteam rXs-

punde. Vocea Fiarei era

mult

prea putemicX.

MI

devora.

-

Nu o auzi? am

;optit

eu. Fiara, fia...

Fiara, a;

fi dorit

eu sd-i explic, ghefarul acela atdt de

bitrdn,

considera de neacceptat ideea

unei inimi

calde ingropate

in

mXruntaiele sale. Inima mea caldX.

fi

a

lui.

Si iatX, orele paisprezece pi douXzeci pi douX de minute.

Expresia de

uimire

de pe

chipul lui Manny

pre-

schimbdndu-se

in purl

teroare. Coarda de salvare de care era ag51at s5ltdndu-l ca pe o marionet5. Manny

fd;nind in

sus.

Huruitul

elicei elicopterului preschimbat

intr-un striglt inibu;it.

fi

apoi.

Urletul

lui

Dumnezeu. Avalan;a suprimdnd cerul.

Pleacd!

Acela a

fost momentul

cdnd

am vdzut.

Cdnd am rlmas singur, dincolo de

spaliu;i

de

timp,

eu am

vizut.

Bezna.

Bezna totalS. Dar n-am

murit.

Oh,

nu.

Fiara

;ia bI-

tut

joc de mine. M-a lisat in viafd. Fiara care acum suiera:

,,Vei rXmdne cu mine pe veci, pe veci..."

8

tttion connection

Esenla rdului

Nu minlea.

O parte

din

mine e

inci

acolo.

Dar, cum ar

fi

spus

fiica

mea Clara cu

un

zdmbet, aceea

nu

era litera zet de la capdtul curcubeului. Nu era sfdr;itul

pove;tii

mele. DimpotrivX.

Acela nu a fost decdt inceputul.

Fiara.

fase litere: incepe.

Exact ca

in

Oroare.

(4)

(We Are) The Road Crew'

1.

in

via!5, ca

;i in arti, un

singur lucru conte azd: fap-

tele. Pentru a cunoatte faptele referitoare la Evi, Kurt

;i

Markus si la noaptea de 28 aprilie 1985, este esenfial sd

;tifi totul

despre

mine.

Pentru

ci nu existl

doar anul

1985

;i

masacrul

din

Bletterbach.

Nu sunt numai

Evi,

Kurt;i

Markus, mai

sunt;i

Salinger, Annelise si Clara.

Toate sunt legate.

2.

PdnI la orele paisprezece

;i

doudzeci;i

doul

ale zilei de 15 septembrie 2OI3, adicd

pdnl in

momentul

in

care aproape cX fusesem rdpus de Fiar5,

mi

s-a spus cX sunt pe cale sI devin o

noul

stea

din

lumea documentarelor, domeniu care

tinde sI producl nu

atAt stele, ci mai de- grabd

meteorili

minusculi

;i

praf cosmic.

1

lNoi suntem) echipa de pe drum (in englezi in original). (N.t.)

10

fiction connection

Lui Mike

McMellan, cealaltl jumltate

a astrului

in

devenire,

ii

plScea

sI spuni

cd

;i daci

am

fi fost

stele

cdzdtoare pe o traiectorie de coliziune cu planeta

numitl

Faliment Total, am

fi

avut

privilegiul

de a ne

mistui in

fl5cXrile rezervate

eroilor.

lncepAnd cu a treia bere mX declaram de acord cu el. Cel

pulin

era un pretext

minu-

nat pentru un nou toast.

Mike

nu

era doar asociatul meu. Era

;i

cel mai bun

prieten

pe care

l-ar

putea avea cineva

printr-un

mare noroc. Era sdcditor,

atoate;tiutor,

egocentric ca o

gaurl

neagrS, obsesiv

pdnl dincolo

de orice

suportabilitate

gi

dlruit

cu capacitatea de a se concentra asupra

unei

singure chestiuni mai abitir decit un canar sub

influenla

amfetaminei. Dar mai era

;i

unicul artist adevdrat pe care l-am cunoscut vreodatS.

Mike a fost cel care, pe cdnd eram doar doi

tineri ti-

mizi de la New York Film Academy (cursul de Regie pen- tru Mike

;i

cel de Scenariu pentru subsemnatul), a inleles

ci,

dacS ne-am

fi continuat ambiliile hollywoodiene,

ne-am

fi

ales

cu fundurile bltltorite

de atdtea

;uturi

incasate,

acrili ;i

flecari, ca

nenorocitul

5Ia de profesor ,,Spunefi-mi Jerry" Calhoun,

un

fost hippie care s-a dis- trat

din plin

maltratAnd primele noastre creafii.

Acela a fost cu

adevlrat un moment

magic. O

ilu-

minare care urma sI ne schimbe cursul

vielii.

Poate mai

pulin

dramatic decdt

in filmul

The Wild Bunch aI

lui

Sam Peckinpah (in care

William

Holden zice ,,Hai sd

murim",

iar Ernest Borgnine

ii

rXspunde: ,,De ce nrt?"),

clci noi

atunci ne gdseam

intr-un

McDonald,

ciugulind

cartofi

prXjifi,

cu

moralul

la p5mAnt

;i

cu

mutra vitelor

duse

c5tre

gloriosul bulevard

al

impdr5liei hamburgerilor.

Dar,

in

orice caz, un moment irepetabil. Credefi-mi.

(5)

Luca D'Andrea

- Mai

duc5-se

in

moa;d-sa

Hollywood-ul,

Salinger, a spus

Mike. tumea

realitate,

nu graficl

pe computer.

Singura

solufie

pe care

o

avem la indemdnX

pentru

a

naviga

prin

acest nenorocit Zeitgeist este sX lXsdm deo- parte

ficliunea;i

sX ne dedicdrn dragei,

bdtrdnei;i

solidei realitSfi.

Garantatl sutl

la sut5.

Am ridicat

dintr-o

sprdncean5:

-

Zeitgeist?

-

Pei nu tu erai

nemfll5ul,

bitrdne?

Mama mea era de

origine

germanS, dar

nicio

pro- blem5, nu

mi

simleam deloc

diferit

de Mike.

in

fond eu crescusem

in

Brooklyn, iar el

in

Midwest-ul5la de rahat.

LXsdnd la o parte consideratiile de

ordin

genealogic, ceea ce voia

Mike

sX spund

in

acel noiembrie ploios de acum

mulfi

ani era

cI

ar

fi trebuit sI

arunc

cit

colo sce-

nariile mele (proaste)

;i

sd mX apuc sX fac impreun5 cu el

filme

documentare. Si lucrez asupra clipelor ce se dilatd

intr-atdt, incdt

ajung

sI

se transforme

intr-o

narafiune, care sX curgd uns

din punctul

a

in punctul

z, conform evangheliei rdposatului

Vladimir

Jakovlevid Propp (pe care

il

asociez cu povestirea, exact cum pe Jim Morrison

il

asociez cu paranoia).

Nebunie curat5.

- Mike...

am

rdbufnit

eu.

ExistI o

singur5 categorie

mai

plcitoas5

decAt cea care vrea

sI

dea

lovitura in

ci- nema: documentari;tii. Au colecfii

intregi din,,National Geographic"

care merg pAnX

prin

1800.

Mulli dintre

ei au

strlmo;i

care

;i-au gisit sfdr;itul in

incercarea de a

gisi

izvoarele

Nilului.

Sunt

plini

de tatuaje si

poarti

e;arfe de cagmir la gdt.

in

pugine vorbe: sunt

ni;te

imbe-

cili,

dar

ni;te imbecili liberali,;i

de aceea se

simt izbdvili

de orice p5cat.

fi in ultimul

rAnd, dar nu gi cel din urmS:

12

fiction connection

Esenla rdului

au

familii

care se scaldi

in bani;i

care le subvenfioneazd safariurile

;i colindatul lor prin

lumea larg5.

-

Mike Salinger, a scuturat uneod

din e;ti

cap.chiar un... un...

-

LasX astea

;i

ascult5-m5.

Avem nevoie

de

un

su- biect.

Un

subiect

puternic pentru un

documentar care

sI

arunce

in

aer

tot

ce exist5

pdni

acum. Ceva pe care oamenii

si-l ;tie,

ceva

familiar lor,

dar pe care

noi doi

sd-l prezentlm

intr-un

fel cu

totul

nou

;i diferit

de curn

il

vlzuserX

pdnl

acum. Stoarce-fi creierii, gdnde;te-te ;...

Mi

credefi sau

nu,

exact acela a fost

momentul in

care

un

ageamiu plus incd

un

ageamiu au descoperit cX

sunt

in

stare sI prefacd

in

calea;cd aurit5 chiar

;i

cel mai

trisnit

dovleac. Fiindcd da, de dovleac

nu

ducearn lips5.

Nu ;tiu cum

gi

nici

de ce, dar

in timp

ce

Mike

mX privea

fix

cu

mutra lui

de

criminal in

serie,

in timp

ce

mii

de motive

pentru

a refuza propunerea

imi

zburXtX- ceau

prin

cap, am

simfit

cum un

wia;

clic

imi

detoneazl creierul. O idee absurdi. NebuneascS. Incandescenti. O idee atdt de idioatd cd risca sX ias5 al

naibii

de bine.

ExistX oare ceva mai electrizant, mai

puternic;i

mai sexy decdt

rock'n'roll-ul?

Acesta reprezintd o adev5ratl religie pentru milioane de persoane. Un suflu de energie care une;te generatiile.

Nu

exista vreo

fiint5

pe planeta asta care

sI nu fi

auzit vorbindu-se de Elvis, Hendrix, Rolling Stones, Nirvana, Metallica si de toatX pleiada scanteietoare a

unicei

ade- vdrate

revolulii

a secolului al XX-lea.

Un fleac, nu?

Nu.

Pentru cX

rockul presupunea;i ni;te huidume

de

body-builderi

cu

priviri

de

pitbull, imbricafi in

negru,

(6)

ca

ni;te dulapuri

cu doud

u;i, plStifi

s5-i dea

afari

pe

;mechera;ii

ca

noi.

Ceea ce ar

fi flcut

cu mare pl5cere

;i

gratis.

Prima oard cdnd am incercat sd ne punem ideea

in

aplicare (cu Bruce Springsteen

intr-un turneu

de

incll-

zire

intr-un

local

din

Village), eu m-am procopsit doar cu

ni;te

imbrdnceli si

ni;te vdnIt5i.

Dar Mike a luat-o pe

coaji

mai rdu. Jum5tate

din

fafa

lui

semlna cu steagul scolian. Era cdt pe ce

si

ne alegem

;i

cu o pldngere, asta era

si

fie cirea;a de pe

tort.

DupI

Springsteen a

urmat concertul celor

de la

White

Stripes,

al lui Michael

Stipe,

al trupei

Red

Hot Chili

Peppers,

al lui Neil

Young

;i

al celor de

la

Black

Eyed Peas, care pe atunci se aflau la apogeul

notorietefii

lor.

Ne-am ales cu

ni;te vdn5tdi frumu;ele ;i

cu prea

pulin

material. Tentatia de a l5sa

totul

baltd era mare.

Acela a

fost momentul in

care Zeul

Rockului ;i-a intors

fafa c5tre

noi ;i,

vdzdnd

striduinfele

noastre pe-

nibile

de a-l

preamlri,

ne-a ar5tat calea cdtre succes cu o privire binevoitoare.

3.

Pe la jum5tatea

lui

aprilie am

reu;it

sd fac rost de un dublu contract pentru amenaiarea unei scene

in

Battery Park.

fi

nu pentru o formafie oarecare, ci pentru cea mai controversatX,

mai diabolicl ;i

mai blamatd

trup5 din

toate

timpurile. Doamnelor;i domnilor,

trupa Kiss.

Am

muncit

ca

ni;te furnicufe

sdrguincioase,

dupl

care, pe cdnd

ma;ini;tii

plecau, ne-am ascuns

intr-o

gr5- madX de

gunoi. in

tdcere, ca

ni;te luneti;ti din armati.

14

Cdnd au apdrut

primele ma;ini

negre,

Mike

a

aplsat butonul

Rec. Eram

in

al nouXlea cer. Era marea

noastrl

gans5.

fi

evident cX

totul

s-a desfS;urat foarte iute.

Gene Simmons

;i-a flcut

aparitia

dintr-o limuzind

lung5 cAt

un transatlantic, ;i-a intins bine

m5dularele

;i

a dat

ordin

lacheilor

lui

s5-i scoatl

botnila

adoratului s5u patruped.

Cum

s-avdzut liber,

can$ul

sXu

alb;i in-

spXimAnt5tor, cu o

mutrl

de Lucifer, a

inceput

sX latre

in

direclia

noastrl

ca

un duliu

al

Infernului

despre care

cAnti

Robert Johnson (,,And the day keeps on reminding mq there's a hellhound on my trail. / HeUhound on my trail, hellhound on my

trail"). Din

douX sdrituri, m-am

;i

trezit

cu

potaia

peste

mine. Voia

sE

mI inhale

de jugulard, nenorocitul. Gogoa;a aia de

blanl

voia

si mI

ucid5.

Am scos un zbieret.

fi

pe loc o

hoardl

de brute

nestlpdnite,

demne de

panteonul

celor

mai faimo;i spintecdtori din

istorie, ne-au

in;fdcat,

ne-au tras

;uturi,

ne-au

altoit bine ;i

ne-au

tdrit

spre ie;ire, cu intentia

-

si aici au rAnjit

-

sX

ne arunce drept hrand

viet5lilor din

ocean. Nu au fXcut

insl

acest

lucru.

Ne-au lSsat

ciomdgiti bine, abltufi ;i

obosili pe o banc5, printre hdrtii murdare, ca sI meditXm asupra

condifiei

noastre de

Wile

E. Coyote. Am

rlmas

acolo, incapabili sd ne acceptdm infrdngerea, ascultAnd ecourile

tot

mai stinse ale concertului.

Dupi

ce s-au

in-

cheiat

;i

bisurile, am

urmXrit

cu

privirea

cum

publicul

se

impulineazd. Chiar

c6nd eram pe

punctul

de a ne intoarce

in

maghernila

noastrl ;i

chiar cdnd

zdrahonii

cu

birbi

ca ale celor

din Hell's

Angels

;i

cu

mutre

de

ocna;i incepuserl sI incarce l5zile si amplificatoarele

in

camioanele Peterbilt ale trupei, exact

in

acea clip5 Zeul Rockului a cobordt

din

Valhalla, ardtdndu-mi calea.

(7)

Luca D'Andrea

-

Mike, i-am

;optit.

Am

gre;it totul.

DacI vrem sd fa- cem un documentar despre rock, despre adevdratul rock, trebuie

sI indreptdm

camera

in cealaltl

parte a scenei.

in

cealalti parte, bltrdne. Uite,

tipii

5;tia sunt adeviratul rock.

in

plus, am adSugat

chicotind, nici nu

le apartine vreun copyright.

Indivizii

dia.

Aga-numifii roadies. Cei care fac toat5 munca mur- dar5. Cei care incarc5 cele opt schelete de metal, le trans-

portl dintr-o

parte

in

alta a

ldrii,le

descarcl

,

monteazd

scena, pregXtesc

instalafiile,

a;teaptd

finalul

show-ului cu brafele

incrucisate ;i

o

iau

de

la

cap5t, cum zice

;i

poezia,,Mile gi mile de parcurs

inainte

de a

dormi".

Oh, da.

Trebuie s-o spun, Mike a fost incredibil. Dupd ce i-a

luat

cu

lugu-lugu ;i

le-a

fluturat

pe

la

nas

promisiuni

legate de cd;tiguri

in

bani si publicitate gratuit5, a

reu;it

s5-l

convingi

pe

un director

de

turneu foarte

sastisit sd ne dea permisiunea de a

filma

cAteva cadre. Iar acei roadies,

deloc obisnuiti sI fie tratafi cu

atdta atenfie, ne-au luat sub aripa

lor.

Nu numai atdt. Bdrbo;ii au fost aceia care l-au convins pe manager si pe avocali sX ne

ingiduie

sd mergem

impreunl

(cu ei,

nu

cu trupa acesta a fost

trucul

care i-a convins cu adevirat) pe toatd

-;i

durata turneului.

Astfel a apdrut Ndsculi pentru a trudi: Road Crew, par- tea nevdzutd a rock'n'roll-ului.

Ne-am rupt

in

pai;pe, credeti-mi. fase sdptimdni de nebunie, de migrene, de matolealS dup5 atata

trudd ;i

sudoare, la sfdrsitul

clrora

am distrus doud telecamere, m-am ales cu niscaiva

intoxicafii

alimentare si cu o en- torsX la o gleznd

(mi

clylrasem pe acoperi;ul unei rulote

Esenla rdului

care s-a dovedit a

fi

mai fragil ca

biscuifii

pentru ceai,

;i

rru blusem

nimic, jur) ;i

am

invilat

douisprezece

feluri

tlistincte de a rosti expresia fuck you.

Montajul

a

durat o vari intreagl la patruzeci

de grade fXrX aer

condifionat,

pe care am petrecut-o cer- tAndu-ne ca

chiorii

pe

un monitor

care aproape

cI

se

topea.

in

primele zile ale

lui

septembrie 2003 (an magic, dac5

existl

a;a ceva),

nu numai

cX terminaserXm docu-

mentarul nostru, ci

eram

chiar incdntafi

de

el. I

l-am ar5tat

unui producitor

pe nume Smith care,

fXri

tragere de inim5, a catadicsit sI ne acorde cinci-minute-dar-nu- mai-cinci. O sX

vi vini

sX credefi? I-au fost de aiuns doar trei.

-

Un factual, a fost sentinta

Domnului

Smith,

implra- tul

absolut al Canalului TV. Dou5sprezece episoade. De douizeci

;i

cinci de minute fiecare.

il

vreau gata pAnX la inceput de noiembrie. Suntefi

in

stare?

Zdmbete;i strdngeri

de mdn5.

Apoi un

autobuz

impulit

ne-a dus acas5.

Amelili

si chiauni de cap, am cX-

utat repede pe Wikipedia ce naiba

inseamnl un

factual.

Rlspunsul:

un

amestec de serial

;i

documentar. Cu alte cuvinte, aveam la dispozilie mai

pufin

de

doul luni

pen-

tru

a

monta totul

de

la caplt

ca sX realizdm factualul.

Imposibil?

Hai sX

fim

serio;i.

Pe

intdi

decembrie al acelui an s-a difuzat Road Crew.

Cu o

audienfl

nea;teptat de mare.

Ne-am trezit pe neatteptate

ci toli

vorbeau de noi.

Profesorul Calhoun voia sX fie fotografiat

in timp

ce ne inmAna

un

obiect care semdna cu o urdciune de-a

lui

Dali, dar care reprezenta

premiul

cu care erau rdspl5tifi

cei mai merituo;i studenfi. Subliniez: merituo;i.

(8)

Blogurile vorbeau de Road Crew, presa scrise vorbea de Road Crew.

MTV

a avut o

edilie

special5

prezentati

de Ozzy Osbourne care, spre marea dezam5gire a

lui

Mike, de data aceea

nu

a infulecat

niciun

liliac.

insd nu

totul

a mers ca pe roate.

Maddie Grady de la ,,New Yorker" ne-a

flcut

buciyi cu

un

topor

bont. Un

articol de cinci

mii

de cuvinte pe care

luni intregi m-am

cdznit sd-l pricep. Dupd p5rerea

lui

,,GQ" eram

misogini. DupI

,,Life" eram

doi

mizan- tropi.

DupI

,,Vogue" eram intruparea revan;ei generaliei .r.

fi

asta chiar

ci

ne-a

rlnit

de moarte.

Cdfiva

,,de;tepfi"

care se dideau

hiperspeciali;ti in

televiziune au inceput s; ne atace foarte murdar munca, iar la capitolul pedanterie ar

fi putut

s5le dea clasS celor de la Encyclop oe dia Britannica.

Tot pe internet, leagXnul democrafiei virtuale de ra- hat, auinceput sd circule zvonuri ridicole

;i nelini;titoare in

acela;i

timp.

Dupd opinia celor mereu bine

informali, Mike ;i

cu

mine

ne-am

fi indopat

cu

heroind,

speed,

cocaind si

amfetamine. Bdielii

cu

transportul

ne-ar

fi

ilustrat pe rdnd toate cele o

sutl

unu pXcate ale Sodomei.

in timpul film5rilor, unul

dintre

noi

ar

fi murit

(,,Mike, aici zice cd ai

rnurit" ,,Aici

zice cd <.unul

din

cei

doi"

a

murit,

de ce tocmai eLt?" ,,Da' te-ai

uitat pufin

sX vezi ce mecld ai,bdtrdne?")

Dar

dintre

toate cdte se spuneau pe seama noastr5, zvonul meu preferat era

urmltorul:

cum cX o lXsaserlm grea pe o groupie pe nume Pam (afi observat

cI

toate fa- nele trupelor se cheamX Pam?) si o fdcuserlm

si

avorteze

in timpul unui rit

satanic inv5yat de la Jimmy Page.

in

luna martie a anului

urmltor,

2OO4, Mister Smith ne-a pus sd isc5lim contractul pentru

un

al doilea sezon

18

de Road

Crew.ilprinseserlm

pe Dumnezeu de-un picior.

DupX care,

pufin

inainte de a incepe film5rile, s-a intdm- plat ceva ce i-a

uluit

pe

tofi,

dar mai ales pe mine.

M-am indr5gostit.

4.

Da, e ciudat, dar

tot

meritul

ii

revine

lui,,Spuneli-mi

Jerry" Calhoun.

A

organizat o

proieclie

specialS a

pri- mului

episod din Road Crew,

urmatl

de

nelipsita

dez- batere

intre studenlii

sdi. ,,Dezbaterea" asta mirosea a ambuscadS, dar Mike (care spera probabil sX-;i ia revan;a fald de b5trdnul nostru

profesor;i

fald de lumea

toatl)

a insistat

sI

accept5m, iar eu n-am f5cut

decit

s5-l ascult, ca intotdeauna cAnd Mike

i;i

punea ceva

in

cap.

Fdptura care mi-a

intrat

la inimd se gdsea

in

rdndul al treilea, pe jumdtate ascunsd in spatele unui tip de weo

sutl

cincizeci de kile, cu o privire de Mark Chapman2 (m-am gdndit imediat

cI

o fi fost weun admirator al blogosferei),

in

temuta sal5 13 a

lui

Calhoun, cea pe care

unii

studenfi de la New York Film Academy o numeau ,,The Fight Club".

La incheierea proiecfiei,

grisanul

a fost

primul

care a

linut

sd-gi

spuni

pXrerea. Ceea ce a spus

in

treizeci

;i

cinci

de

minute

de orafie s-ar putea tezuma astfel: ,,Aici c5cat, acolo cdcat,

in

toate cotloanele

ora;ului

cdcat!"

DupI

care,

satisflcut, ;i-a

;ters

u;or firul

de

salivI,

s-a

a;ezat;i

;i-a

incruci;at

brafele, cu o mutrd nesuferitd

;i

agresiv5.

Tocmai

mI

pregdteam s5-i

vomit in fafl o

lung5, foarte lung5 serie de consideralii prea

pufin

corecte pe

2

Ucigagul lui lohn Lennon. (N.t.)

(9)

Luca D'Andrea

seama

huidumelor atotttiutoare,

cand

imposibilul

s-a

intdmplat.

Fata cea blondd a cerut cuvdntul, iar Calhoun, u;urat, i l-a dat. Ea s-a ridicat (era cu adevdrat grafioasi)

;i

a spus,

cu un foarte marcat accent german:

- A;

vrea sd

vI intreb:

care e

cuvdntul

exact

pentru

Neid3?

M-a

bufnit

rdsul

;i i-am multumit in

gdnd dragei

mele

Mutti pentru

incXplyAnarea de a md invdya limba ei matern5. Dintr-odat5

c5pltau

o cu

totul

altX

luminl

toate acele ore petrecute torturdndu-mi limba

in

contact cu

dinfii

ca sd aspir vocalele

;i

sX graseiez

pronuntia lui r, ca;i

cdnd a;

fi

avut un ventilator

infepenit in

gur5.

-

Mein Liebes Frtiulein, am

inceput

eu,

in timp

ce

mI

amuzam imagindndu-mi sunetul ca de dop de;ampanie de

Anul

Nou pe care

il

fdceau

ochii ie;ifi din orbite

ai gloatei de

studenfi infierbdntafi (printre

care si grdsa- nul). Sie sollten nicht fragen, wie wir ,,Neid" sagery sondem wie wir ,,Idiot" sagen.

Stimatd

domni;oari, nu trebuie

sd

intrebali

cum spunem

noi

la ,,invidie", ci cum spunem

noi

la

,,idiot".

Se numea Annelise.

Avea

noulsprezece ani ;i

era

in

Statele

Unite

de

o

lund ;i

ceva

pentru un

stagiu. Annelise

nu

era

nici

nemfoaic5,

nici austriacl ;i nici

elvefiancS. Era

dintr-o

minusculS provincie

din

Nordul Italiei

in

care majorita- tea populatiei vorbea nemlette.

Alto

Adige sau Siidtirol

e numele acelui loc ciudat.

in

noaptea dinaintea

plecirii in

turneu am fXcut dra- goste

in timp

ce

in fundal

Springsteen cdnta Nebraska,

3

lnvidie (in germani, in original). (N.t)

20

fiction connection

Esenla rdului

ceea ce a dus

la

reconcilierea mea, mdcar

parlial5,

cu Boss-ul. Dimineafa ce a

urmat

a fost grea. Credeam

ci

n-o voi mai

vedea vreodat5. Dar

n-a fost

aga. Dulcea mea Annelise,

n[scut5 in Alpi,

la

opt mii

de

kilometri

de Big Apple,

;i-a transformat

stagiul temporar

intr-o

;edere de studiu.

ftiu

cd sun5 nebune;te, dar trebuie

sI

mX credeli. Ea

mi

iubea si eu o iubeam. in2OO7,

in timp

ce

Mike ;i

cu

mine

ne

preglteam sI filmlm

cel de-al

treilea

(;i ultimul,

cum ne juraserXm

din

nou) sezon

din

Road Crew, am cerut-o de solie pe Annelise

intr-un

mic restaurant din Hell's Kitchen. A acceptat cu atdta emolie

incit

mi-au dat

lacrimile,

chestie

nu

foarte birbXteascd

din

partea mea.

Ce altceva mi-as mai

fi putut

dori?

Anul 2008.

Pentru cI in 2008, in timp

ce

Mike ;i cu mine,

extenuafi, ne

luam o

pauzd

dupl

difuzarea

celui

de-al treilea sezon al ftick-tual-ului nostru,

intr-o

blAnd5 zi de mai,

intr-o

clinicd

din

New Jersey

inconjuratd

de

mult5 verdeaf[,

s-a nXscut

fiica

mea, Clara.

A;adar: mun]i parfumali

de pampergi,

plpicd in borclna;e

cu care sX ne decor5m imbrdc5mintea

;i perefii,

dar

mai

ales ore

;i

ore petrecute

urmdrind-o

pe Clara cum

invdla sI

cu-

noascl

lumea.

fi

cum

a;

putea sX

uit vizitele lui

Mike

insofit

de logodnica sa

din

tura respectivl (turele durau

intre

dou5

;i patru

sXpt5mdni, cu

un vdrf

de

o luni

gi

jum5tate,

dar asta

pentru

cd era

vorba

de Miss

Iulie)

cdnd incerca

in

toate

chipurile

posibile sX o

invefe

pe

fetila

mea numele

lui,

mai

inainte

ca ea sX reu;eascd

sI

rosteasc5 papd?

in

vara

lui

2009 i-am cunoscut pe pXrinfii Annelisei, Werner pi Herta

Mair. Nu ;tiam

cd acea ,,oboseal5" pe

(10)

seama cdreia Herta punea

vertiiurile ti

paloarea ei frec-

vent;

era de fapt o metastaz5

intr-o

fazd foafte avansat5.

A

murit

cdteva

luni

mai tdrziu, cdnd anul era pe sfdr;ite.

Annelise nu a

dorit

s-o insolesc la inmormdntare.

2O1O

;i

2OIL au fost ani foarte

frumo;i ;i

frustranfi.

Foarte

frumosi: Clara

care se

cafir5

peste

tot,

Clara care

intreabl

,,asta ce e?"

in trei limbi diferite

(pe cea de-a

treia, italiana,

Annelise

mi-o

preda

;i mie ;i mI

descurcam bine, eram

un

elev

motivat

de o profesoard care

mi

se pXrea foarte sexy), Clara care

pur

si simplu cre;tea. Frustranfi? Fire;te. Pentru

cI

dup5 ce i-am su- pus

atenliei domnului

Smith o

sutl

de

mii

de proiecte diferite (toate respinse), la

sfdr;itul lui

2O11am inceput

film5rile

pentru cel de-al patrulea sezon din Road Crs,v.

Cel pe care ne juraser5m sd

nu-l

ducem la cap5t.

Se stricase

totul,

vraja se

risipise;i;tiam

asta. Cel de-al patrulea rezon din Road Crew e

un lung

gi neferi-

cit

cdntec de jale

in

amurgul

unei

epoci. Dar

publicul,

ata cum

;tiu

generafii

;i

generalii de copywriteri,

adorl

tristefea. Audienfa a fost mai

bunl

decdt la celelalte trei sezoane.

PdnI ;i

,,New Yorker" ne-a

flatat, vorbind

de ,,pov€stea unui vis cu ochii desch$i care se face t5nddri,,.

Mike ;i

cu

mine

eram

storti ;i apatici. Deprimafi.

Munca pe care o consideram cea mai nereu;it5

din

cari- era noastr5 era ridicatd

in

sl5vi chiar

;i

de cei care pdnX

nu

demult ne trataserX ca pe

ni;te

ciumafi. De aceea,

in

decembrie 2012, am acceptat propunerea Annelisei. SX

petrec cdteva

luni in

s5tucul ei

natal,

o mogdldeafd pe hart5,

numit

Siebenhoch,

Alto

Adige,

Sridtirol, Italia.

Departe de

tot ;i

de toate.

O bunX idee.

22

fidion conne.tion

1.

Fotografiile cu Siebenhoch pe care Annelise

mi

le ar5tase nu

infdfi;au toatl

splendoarea acelui s5tuc aflat la o mie patru sute de metri

altitudine.

E adevdrat, feres- trele cu mu;cate erau

tot

alea, ca

;i

strddufele inguste ca s51in5 de cald.

Munlii inzdpezili;i

p5durea

din

iur? Ca

in

ilustrate. Dar

in

realitate era... altcumva.

Un loc incAnt5tor.

imi

pl5cea bisericula

imprejmuitl

de

cimitir

care nu te flcea sI te gdnde;ti la moarte, ci la odihna ve;nic5

din ruglciuni.

.a

Imi

pl5ceau acoperi;urile asculite ale caselor,

rondurile

de

flori

bine

ingriiite, str[zile

fXrS denivel5ri,

imi

plicea dialectul uneori de neinfeles care pocea limba

maternl

a mamei mele

(;i in

orice caz a copilXriei mele) transformdnd-o

intr-un

dialokt

lipsit

de

armonie ;i

de

decenl5.

imi

plScea p6n5

;i

magazinul Despar care

dormita intr-un perimetru rdpit

cu

forla

vegetaliei

din jur, imi

plXcea

cum

se

impleteau drumurile

comunale cu cele

Referências

Documentos relacionados

A Biologia Educacional se manteve mesmo com o surgimento de uma nova programação oficial e uma organização diversa, de tendência predominantemente propedêutica e com o objetivo